La zi
Semnificația istorică a zile de 1 iunie
Ziua Copilului
Ziua copilului (numită și Ziua internațională a copilului) este în multe țări o sărbătoare pentru copii care se sărbătorește la date diferite. În România, ziua se sărbătorește în fiecare an pe data de 1 iunie. Ziua copilului a fost menționată prima dată la Geneva la Conferința Mondială pentru Protejarea și Bunăstarea Copiilor în august 1925, la care 54 de reprezentanți din diferite țări, au adoptat Declarația pentru Protecția Copilului. După această conferință, multe guverne au introdus „Ziua copilului”. În Turcia Ziua copilului a fost sărbătorită pentru prima dată în data de 23 aprilie 1920
IATĂ CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN ACEASTĂ ZI:
106 – A început Bătălia de la Sarmizegetusa (iunie – iulie 106)
1431 – Domnitorul Munteniei Dan II-lea moare eroic într-o luptă cu turcii. Ulterior pe tronul Munteniei vine Alexandru Aldea (1431-1436), fiul lui Mircea cel Bătrân, impus de boierii din țară și având sprijinul lui Alexandru cel Bun, domnul Moldovei, împotriva pretendentului Vlad Dracul.
1475 – Prima mențiune documentară a orașului Craiova, într-un hrisov al domnului muntean Laiotă Basarab.
1636 – S-a născut Nicolae Milescu Spătarul, scriitor memorialist, teolog și diplomat român (d. 1708)
1685 – A fost semnat tratatul de “alianță veșnică” dintre Transilvania și Muntenia.
1778 – A apărut primul periodic cunoscut pe teritoriul României de azi, publicația “Theatral Wochenblatt” la Sibiu, Transilvania. Ziarul a apărut la tipografia lui Martin Hochmeister.
1794 – A avut loc Gloriosul 1 iunie, prima și cea mai mare bătălie navală între Regatul Marii Britanii și Prima Republică Franceză din timpul războaielor revoluționare franceze.
1796 – Tennessee devine al 16-lea stat din componența Statelor Unite.
1829 – A apărut, la Iași, “Albina Românească” – prima gazeta în limba româna din Moldova; director, Gheorghe Asachi, o gazetă politico-literară care a apărut bisăptămânal până la 3 ianuarie 1835 și de la 3 ianuarie 1837 la 2 ianuarie 1850. Proprietar și redactor, Gh.Asachi a publicat și suplimentul literar Alăuta Românească.
1831 – Exploratorul britanic James Clark Ross a condus prima expediție care a ajuns la Polul Nord Magnetic, pe Peninsula Boothia, în nordul îndepărtat al Canadei.
1873 – S-a născut Elena Alistar, medic și om politic român (d. 1955)
1878 – Între 1 iunie – 1 iulie 1878 se desfășoară Congresul Internațional de la Berlin, convocat în vederea revizuirii Tratatului de la San-Stefano încheiat de Rusia cu Turcia în urma războiului ruso-romano-turc.
1880 – A fost dat in folosință, in SUA, primul telefon public. Aparatul a fost instalat într-o cabina amplasată la intrarea în clădirea Băncii Yale din New Heaven (Connecticut).
1901 – A fost înființată, la București, de către D. G. Kiriac, Societatea corala “Carmen”.
1907 – S-a născut sir Frank Whittle, inginer britanic, inventator al motorului cu reacție britanic. A brevetat invenția la 16 ianuarie 1930.
1910 – Membrii expediției către Polul Sud conduși de Robert Falcon Scott părăsesc Anglia.
1914 – Vizita oficială a țarului Rusiei, Nicolae al II-lea, la Constanța.
1918 – A început Bătălia din pădurea Belleau (1 – 26 iunie 1918), a avut loc în timpul ofensivei de primăvară din 1918 a germanilor în Primul Război Mondial, în zona râului Marna din Franța.
1924 – Ignaz Seipel, cancelarul Austriei, a fost grav rănit într-un atentat, ceea ce l-a determinat să renunțe la funcție
1925 – A fost fondată compania americana porducătoare de automobile “Chrysler”.
1937 – Se desființează Universitatea Săsească, unitate politică și administrativă a sașilor transilvăneni care activa din 1876 ca fundație.
1938 – În România, a fost adoptată Legea pentru organizarea Consiliului economic superior cu scopul de a dirija întreaga viață economică a țării. Consiliul economic superior a fost creat în 1936.
1939 – Alegeri parlamentare în România, în urma cărora Frontul Renașterii Naționale – care prezentase liste unice, fără contracandidați – obține toate locurile în Adunarea Deputaților și în Senat.
1941 – Insula grecească Creta este ocupată de Germania nazistă (Al Doilea Razboi Mondial).
1945 – Autoritățile române înființează Universitatea Bolyai din Cluj, cu predare în limba maghiară, pentru a arăta bunăvoință în perspectiva Tratatului de Pace din 1947.
1946 – După o detenție de peste un an la Moscova, Ion Antonescu (conducător al statului roman în perioada 1940-1944), a fost executat prin împușcare în incinta închisorii Jilava împreună cu alți trei membri ai guvernului sau, după ce a fost condamnat de un așa zis Tribunal al Poporului, pentru “trădare, crime de război și crime împotriva păcii”.
1957 – S-a înființat, la București, Muzeul Literaturii Române. A fost fondat de către criticul și istoricul literar Perpessicius, care a fost și primul director al instituției.
1957 – Televiziunea Română a transmis prima emisiune pentru copii de la Teatrul Țăndărică din București.
1967 – The Beatles lansează albumul Sgt. Pepper’s Lonely Hearts Club Band.
1972 – S-a deschis, la Constanța, primul delfinariu public din sud-estul Europei.
1998 – A fost înființată Banca Centrală Europeană.
2005 – Populația Olandei respinge la Referendum Constituția Europeană. cu peste 61% din voturi-”nu”.
2008 – A murit creatorul de modă francez Yves Saint Laurent, care a revoluționat ținutele feminine, socotit un simbol cultural al secolului al 20-lea.
2009 – Un avion de pasageri Airbus A 330, aparținând companiei Air France, a dispărut deasupra Oceanului Atlantic ; avionul avea la bord 228 de persoane. Cutia neagră a avionului a fost găsită după 23 de luni de căutări.
2009 – Președintele american Barack Obama hotăraște trecerea sub controlul statului a firmei General Motors, simbol al capitalismului american.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Meteo și Mediu
Vremea în Călărași: o săptămână cu ploi la început și temperaturi în creștere spre weekend
Luni, 27 octombrie, vremea este ploioasă la Călărași, cu o probabilitate de 90% pentru precipitații și o cantitate estimată la 5 litri pe metru pătrat. Maxima zilei ajunge la 13°C, iar vântul bate cu 13 km/h dinspre vest. Noaptea, cerul va fi mai mult noros, iar temperatura minimă va coborî până la 7°C.
De marți, cerul se degajează treptat. Vremea devine mai blândă, cu maxime de 16°C și vânt moderat. Miercuri, temperaturile urcă până la 19°C, iar cerul rămâne parțial noros, fără ploi.
Joi și vineri, 30–31 octombrie, valorile termice cresc ușor, atingând 21°C în orele amiezii. Cerul va fi parțial noros, iar vântul slab, de 7 km/h, va aduce o atmosferă plăcută de toamnă.
Weekendul se anunță stabil și cald pentru finalul lunii octombrie. Sâmbătă și duminică, maximele vor fi de 20–21°C, iar nopțile vor rămâne blânde, cu minime de 7–8°C. Săptămâna viitoare, începutul lunii noiembrie aduce vreme la fel de plăcută. Luni, 3 noiembrie, și marți, 4 noiembrie, temperaturile se mențin între 17 și 19°C, cu cer parțial noros și vânt slab.
Concluzie practică: ia umbrela doar luni, apoi bucură-te de o toamnă blândă și senină în Călărași.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Ciocănitoarea cu frunte galbenă, cunoscută științific sub numele de Melanerpes flavifrons, este o pasăre fascinantă din familia Picidae, originară din America de Sud. Această specie este endemică în regiunile tropicale și subtropicale ale Braziliei, Paraguayului și nord-estului Argentinei, unde preferă pădurile umede de câmpie, marginile pădurilor și zonele cu arbori izolați. Este o pasăre de dimensiuni medii, măsurând aproximativ 18-20 cm în lungime și cântărind între 50 și 70 de grame, cu o anvergură a aripilor de circa 30-35 cm.
Aspectul său distinctiv o face ușor de recunoscut: capul prezintă o frunte și o creastă galbenă strălucitoare la masculi, în timp ce la femele galbenul este mai palid și limitat la frunte. Corpul este predominant negru pe spate, cu aripi negre marcate de dungi albe, iar partea inferioară este albicioasă cu nuanțe gri și pete negre. Ciocul este puternic, ascuțit și de culoare neagră, adaptat perfect pentru ciocănitul în scoarța copacilor. Ochii sunt înconjurați de un inel alb, iar picioarele robuste îi permit să se agațe cu ușurință de trunchiuri.
Comportamental, Melanerpes flavifrons este o specie activă și socială, trăind adesea în perechi sau grupuri mici familiale. Este omnivoră, hrănindu-se cu insecte (în special larve de gândaci și furnici găsite sub scoarță), fructe sălbatice, nuci și semințe. Folosește tehnica clasică a ciocănitorilor: bate rapid în lemn pentru a detecta prada sau pentru a-și săpa cuibul. Sunetul său este un ciripit ascuțit și repetitiv, similar cu un “kik-kik-kik”, folosit pentru comunicare teritorială.
Reproducerea are loc în sezonul ploios, între septembrie și ianuarie, când femela depune 3-5 ouă albe în cuiburi săpate în copaci morți sau ramuri putrede. Ambii părinți participă la incubație (aproximativ 12-14 zile) și la hrănirea puilor, care părăsesc cuibul după 25-30 de zile. Specia nu este considerată amenințată, având un statut de conservare “Preocupare minimă” potrivit IUCN, datorită populației stabile și adaptabilității la habitate modificate de om, cum ar fi plantațiile de eucalipt.
Această ciocănitoare joacă un rol ecologic important, controlând populațiile de insecte și contribuind la dispersia semințelor prin consumul de fructe.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Joseph Merrick, cunoscut lumii drept „Omul Elefant”, s-a născut în 1862 în Leicester, Anglia. Încă din copilărie, viața lui a fost marcată de o afecțiune rară, cel mai probabil sindromul Proteus, care i-a cauzat deformări severe ale corpului. Fața, membrele și trunchiul său au fost afectate de creșteri anormale ale pielii și oaselor, transformându-l într-o figură care atrăgea atât fascinația, cât și repulsia celor din jur. Povestea sa este una despre durere, respingere, dar și despre o neașteptată licărire de umanitate într-o lume crudă.
Copilăria și începuturile grele
Merrick a avut o copilărie dificilă. Mama sa, Mary Jane, l-a iubit profund, dar a murit când el avea doar 11 ani. Tatăl său s-a recăsătorit, iar mama vitregă l-a tratat cu indiferență, dacă nu cu ostilitate. Deformările lui Joseph au devenit mai pronunțate odată cu trecerea timpului, făcându-l ținta batjocurii în comunitatea sa. Incapabil să-și găsească un loc de muncă stabil din cauza aspectului său, Merrick a fost nevoit să trăiască în sărăcie, ajungând chiar să locuiască într-un azil de săraci.
Viața ca „fenomen de circ”
La 21 de ani, disperat să-și câștige existența, Merrick a intrat în lumea spectacolelor de tip „freak show”. Sub pseudonimul „Omul Elefant”, el a fost expus publicului ca o curiozitate, atras de aspectul său neobișnuit. Managerul său, Tom Norman, îl prezenta ca pe o ciudățenie a naturii, iar publicul venea în număr mare să-l vadă. Deși această viață i-a oferit un mijloc de subzistență, a fost și o sursă de umilință profundă. Spectatorii îl priveau adesea cu groază sau dispreț, iar Merrick era conștient de statutul său de „exponat”.
În ciuda exploatării, Merrick a rămas un om sensibil, cu o dorință profundă de a fi acceptat. Se spune că păstra o fotografie a mamei sale și visa să trăiască o viață normală, poate chiar să se îndrăgostească. În timpul spectacolelor, el impresiona uneori publicul prin inteligența și amabilitatea sa, dar acestea erau rareori suficiente pentru a contracara prejudecățile.
Întâlnirea cu Frederick Treves și schimbarea destinului
În 1884, destinul lui Merrick s-a schimbat când a fost descoperit de chirurgul Frederick Treves. Fascinat de cazul său medical, dar și mișcat de povestea sa, Treves l-a ajutat să scape de viața de circ și i-a oferit un cămin la Spitalul din Londra. Aici, Merrick a primit pentru prima dată un tratament uman. A fost găzduit în camere private, unde a început să primească vizite de la oameni din înalta societate, inclusiv de la membri ai aristocrației britanice, precum Prințesa de Wales.
Aceste momente i-au adus lui Merrick o oarecare consolare. A învățat să citească, să scrie și chiar să construiască modele din carton, una dintre pasiunile sale. Cu toate acestea, sănătatea sa fragilă și deformările severe au continuat să-i limiteze viața. Capul său masiv, susținut de un gât slab, făcea somnul o provocare, fiind nevoit să doarmă stând în șezut pentru a evita sufocarea.
Sfârșitul tragic
În aprilie 1890, la doar 27 de ani, Joseph Merrick a fost găsit mort în patul său. Autopsia a sugerat că a murit asfixiat, probabil încercând să doarmă întins, așa cum făceau oamenii obișnuiți, într-o încercare de a-și împlini visul de normalitate. Moartea sa a fost văzută ca o eliberare din suferința unei vieți marcate de durere fizică și emoțională, dar și ca o pierdere tragică a unui om care, în ciuda tuturor greutăților, a rămas blând și demn.
Moștenirea lui Joseph Merrick
Povestea „Omului Elefant” a devenit un simbol al luptei pentru demnitate umană. Inspirând cărți, piese de teatru și un film celebru regizat de David Lynch în 1980, Merrick a rămas în memoria colectivă nu doar ca o curiozitate medicală, ci ca un om care a căutat să fie văzut dincolo de înfățișarea sa. Viața sa ne amintește de puterea compasiunii și de cruzimea prejudecăților, o lecție la fel de relevantă astăzi ca și în secolul al XIX-lea.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Spectacol caritabil la Călărași pentru micuța Daria Ștefan: „Vila cu 8 umbre”, o comedie care aduce speranță
Vasile Iliuță, de Sfântul Dumitru, în mijlocul comunității din Vâlcelele: „Revin acasă cu aceeași emoție și recunoștință”
Rețea de furt de curent descoperită la Călărași. Polițiștii au prins „electricianul” care alimenta ilegal mai mulți vecini din bloc
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
VIDEO. PRIMELE DECLARAȚII ALE VICTIMELOR CONFLICTULUI VIOLENT DIN UNIREA: „AM FOST PUȘI LA PĂMÂNT, LOVIȚI ȘI AMENINȚAȚI CU PISTOLUL”
