La zi
Cum să câștigi la stat un salariu de aproximativ 57.000 de euro
Christina Verchere, CEO al OMV Petrom, a avut în 2024 un salariu brut lunar de aproximativ 57.000 de euro, conform datelor publice, totalizând 690.500 de euro anual. Pe lângă acest venit de bază, a beneficiat de o bonificație anuală de 772.000 de euro și de o tranșă de 263.900 de euro din planul de stimulare pe termen lung (LTIP) pentru perioada 2022–2024. Astfel, veniturile sale brute au depășit 1,7 milioane de euro, reflectând rolul său esențial în conducerea celei mai mari companii energetice din România.
Ce face Christina Verchere la OMV Petrom?
Ca Director General Executiv, Christina Verchere este creierul strategic din spatele OMV Petrom, o companie integrată de energie care domină piața românească și regională. Rolul său presupune gestionarea unui gigant energetic cu activități variate, de la extracția de petrol și gaze până la producția de energie electrică și investiții în soluții sustenabile. Iată ce a însemnat munca sa în 2024:
În fruntea companiei, Verchere a pus umărul la proiectul Neptun Deep, o inițiativă ambițioasă de extracție a gazelor din Marea Neagră. Sub supravegherea ei, proiectul a avansat, pregătind terenul pentru forajul din 2025, care promite să transforme România într-un jucător cheie pe piața gazelor. Apoi, a condus expansiunea în domeniul energiei verzi, ducând portofoliul de proiecte regenerabile al companiei la peste 2,4 GW, cu investiții în parcuri solare și eoliene. Nu s-a oprit aici: a impulsionat mobilitatea electrică, crescând numărul punctelor de încărcare pentru mașini electrice la aproape 900, fie prin stații proprii, fie prin parteneriate.
Un alt punct forte al anului 2024 a fost investiția de 750 de milioane de euro în rafinăria Petrobrazi, care a transformat-o într-un centru de producție pentru biocombustibili. Acest pas a poziționat OMV Petrom ca pionier în Europa de Sud-Est în lupta pentru reducerea emisiilor. În paralel, Verchere a gestionat o companie cu peste 10.500 de angajați, număr crescut semnificativ prin internalizarea unor operațiuni de mentenanță și explorare, asigurând stabilitate și siguranță.
Pe plan financiar, sub conducerea sa, OMV Petrom a continuat să fie o vacă de muls pentru acționari, cu dividende generoase și o valoare a acțiunilor care a atins maxime istorice. Toate aceste realizări vin însă cu provocări: un mediu de piață volatil, taxe mai mari și presiunea tranziției energetice. Dar Verchere a demonstrat că poate naviga aceste ape tulburi, aliniind compania la obiectivele de sustenabilitate și profitabilitate.
De ce un salariu atât de mare?
Cei 57.000 de euro pe lună, plus bonusurile, pot părea exorbitanți, dar reflectă greutatea responsabilităților. Conducerea unei companii de talia OMV Petrom înseamnă decizii care influențează economia națională, securitatea energetică și viitorul a mii de angajați. Fiecare pas greșit poate costa milioane, iar succesul, așa cum s-a văzut în 2024, aduce beneficii uriașe pentru acționari și societate.
Christina Verchere nu doar administrează o companie, ci modelează viitorul energiei în România, jonglând între profit, inovație și responsabilitate ecologică. Dealul Lunganilor, cu legendele sale, pare o poveste de demult față de provocările moderne pe care le înfruntă ea zilnic.
Principalii acționari ai OMV Petrom sunt OMV Aktiengesellschaft cu 51,157% și statul român cu 20,698%.
Într-o țară atât de săracă, în care pensionarii abia supraviețuiesc, iar statul se plânge constant că nu are bani, la companiile de stat sau cu capital de stat se câștigă salarii exorbitante. Cât de greu poate fi să iei resurse de la stat și să le vinzi mai departe? Până când vom continua să ne învârtim în jurul cozii, fără să ne trezim la realitate? Cum poate statul să accepte salarii de peste 1 milion de euro pe an pentru directori?
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Pe 11 septembrie 2001, la ora 8:46 dimineața, zborul American Airlines 11, deturnat de teroriști Al-Qaeda, s-a izbit de Turnul de Nord al complexului World Trade Center din New York. La ora 9:03, un al doilea avion, United Airlines 175, a lovit Turnul de Sud. În decurs de două ore, ambele clădiri s-au prăbușit, provocând moartea a aproape 3.000 de persoane și rănirea a mii de altele. Imaginile transmise în direct au devenit simbolul unei tragedii globale.
În aceeași dimineață, alte două avioane au fost deturnate. Unul s-a prăbușit în aripa de vest a Pentagonului, sediul Departamentului Apărării al SUA, iar celălalt, zborul 93, s-a prăbușit pe un câmp din Pennsylvania, după ce pasagerii au încercat să preia controlul. Acest ultim gest de curaj a împiedicat un al patrulea atac devastator, cel mai probabil asupra Capitoliului sau Casei Albe.
Atacurile au fost revendicate de rețeaua teroristă Al-Qaeda, condusă de Osama bin Laden. Motivația a fost legată de politica externă americană în Orientul Mijlociu și de prezența militară a SUA în regiune. Răspunsul Statelor Unite a fost rapid și radical: lansarea „Războiului împotriva terorismului”, invazia Afganistanului, înlăturarea regimului taliban și adoptarea unor măsuri legislative precum Patriot Act, care au extins puterile de supraveghere ale autorităților.
Impactul atacurilor s-a resimțit nu doar în plan militar și politic, ci și în viața cotidiană. Securitatea aeroportuară a fost regândită complet, iar noțiunea de „risc terorist” a devenit parte din vocabularul global. În plan economic, distrugerea spațiilor de birouri din Lower Manhattan a generat pierderi de zeci de miliarde de dolari, afectând piețele financiare și industria aeriană.
La 24 de ani de la acea zi, memoria colectivă păstrează vie amintirea victimelor și a eroilor care au intervenit. Ground Zero, locul unde se aflau Turnurile Gemene, este astăzi un spațiu de reculegere și comemorare. One World Trade Center, cunoscut și sub numele de „Freedom Tower”, se înalță ca un simbol al rezilienței și al speranței.
11 septembrie nu este doar o dată în calendar. Este o lecție dureroasă despre fragilitatea lumii moderne, despre curajul în fața terorii și despre nevoia de solidaritate într-un timp marcat de incertitudini. Evenimentele din acea zi au schimbat definitiv modul în care privim securitatea, libertatea și responsabilitatea globală.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Spion moldovean, a fost arestat pentru 30 de zile în România, fiind acuzat de tentativă de trădare prin transmiterea de informații secrete de stat către ofițeri ai KGB-ului din Belarus. Potrivit DIICOT, suspectul, identificat de surse ca fiind Alexandru Bălan, fost adjunct al șefului Serviciului de Informații și Securitate (SIS) din Republica Moldova, a fost reținut luni, 9 septembrie 2025, pe aeroportul din Timișoara, în baza unui mandat de aducere.
Operațiune de amploare sub coordonarea EUROJUST
Ancheta, derulată cu sprijinul serviciilor de informații din România, Ungaria, Cehia și Republica Moldova, precum și al procurorilor din aceste țări, a relevat că suspectul ar fi divulgat informații secrete de stat, punând în pericol securitatea națională a României. Investigațiile au fost realizate în colaborare cu Direcția de Combatere a Criminalității Organizate din cadrul Poliției Române și cu suportul Jandarmeriei Române.
Întâlniri suspecte în Ungaria
Probele strânse indică faptul că, în perioada 2024-2025, Bălan s-a întâlnit de două ori în Budapesta cu ofițeri ai Comitetului Securității de Stat (KGB) din Belarus. Aceste întrevederi ar fi avut ca scop transmiterea de instrucțiuni și realizarea de plăți pentru informațiile furnizate. DIICOT susține că activitățile suspectului au fost de natură să compromită securitatea națională.
Alexandru Bălan a ocupat funcția de adjunct al șefului SIS al Republicii Moldova din martie 2016, în timpul guvernării conduse de Pavel Filip, sub influența oligarhului Vladimir Plahotniuc. Absolvent al Academiei de Studii Economice din Chișinău în anul 2000, Bălan a deținut diverse poziții în cadrul SIS. Presa moldoveană a relatat că acesta a fost implicat în trecut într-un scandal legat de evadarea bloggerului rus Eduard Baghirov, cercetat pentru organizarea protestelor din 7 aprilie 2009 în Moldova.
Serviciul Român de Informații (SRI) a subliniat complexitatea operațiunii, realizată în cooperare cu serviciile de informații din Cehia, Polonia, Ungaria și Republica Moldova. În paralel, autoritățile cehe au expulzat un diplomat belarus în legătură cu acest caz, confirmând dimensiunea internațională a investigației.
SIS-ul moldovean a confirmat că un fost angajat de rang înalt este vizat de ancheta din România, fără a oferi detalii suplimentare despre funcțiile ocupate de Bălan, invocând confidențialitatea. După audieri de peste șapte ore la sediul DIICOT din București, suspectul a fost reținut și nu a făcut declarații presei.
Ancheta continuă sub coordonarea EUROJUST, cu implicarea autorităților din mai multe țări, pentru a clarifica toate aspectele legate de activitățile suspectului și impactul acestora asupra securității regionale.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Pe 10 septembrie 2025, Polonia a marcat un moment istoric prin doborârea mai multor drone rusești care au încălcat spațiul său aerian în timpul unui atac masiv asupra Ucrainei. Acest incident, considerat o „provocare la scară largă” de către premierul polonez Donald Tusk, a adus tensiuni fără precedent la granițele NATO, ridicând întrebări despre intențiile Rusiei și reacția alianței.
În noaptea de 9 spre 10 septembrie 2025, Rusia a lansat un atac aerian masiv asupra Ucrainei, utilizând 415 drone și 40 de rachete, majoritatea vizând regiunile de vest ale țării, apropiate de granița cu Polonia. Cel puțin 19 drone de tip Shahed, de fabricație iraniană, au pătruns în spațiul aerian polonez, unele venind din direcția Belarusului, un aliat al Rusiei. Acesta a fost primul caz în care forțele poloneze și NATO au doborât drone rusești deasupra teritoriului unui stat membru al alianței.
Forțele armate poloneze, sprijinite de avioane de luptă NATO, inclusiv F-35 olandeze, au răspuns rapid, neutralizând cel puțin trei, posibil patru, dintre drone. Incidentul a dus la închiderea temporară a patru aeroporturi poloneze, inclusiv cel din Varșovia (Chopin) și cel din Rzeszów, un nod logistic crucial pentru livrările de armament către Ucraina. Debrisurile dronelor au fost găsite în mai multe locații, inclusiv în satul Wyryki, unde o clădire rezidențială a fost avariată, dar nu s-au raportat victime.
Premierul Donald Tusk a descris incidentul ca fiind un „act de agresiune” și a subliniat că Polonia este „mai aproape de un conflict decât oricând de la al Doilea Război Mondial”. În consecință, Polonia a invocat Articolul 4 al Tratatului NATO, declanșând consultări oficiale cu aliații pentru a discuta răspunsul la această încălcare a spațiului aerian. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a condamnat acțiunea Rusiei drept „comportament iresponsabil”, indiferent dacă a fost intenționată sau nu.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că cel puțin opt drone au fost „îndreptate spre Polonia”, calificând incidentul drept un „precedent extrem de periculos pentru Europa”. Lideri din țări precum Suedia, Lituania și Germania au exprimat solidaritate cu Polonia, avertizând că Rusia testează limitele NATO. În schimb, Rusia a negat intențiile de a ataca ținte poloneze, Ministerul Apărării al acesteia afirmând că dronele aveau o rază maximă de 700 km și că nu aveau ca scop teritoriul Poloniei. Totuși, Kremlinul a evitat o negare categorică, oferind în schimb consultări cu Varșovia.
Un test pentru NATO și riscuri de escaladare
Incidentul ridică întrebări cruciale despre intențiile Rusiei. Unii analiști, precum fostul comandant al forțelor americane în Europa, Ben Hodges, consideră că incursiunile sunt „teste intenționate” ale apărării aeriene NATO. Alții, inclusiv Belarus, susțin că dronele au deviat accidental din cauza bruiajului sistemelor de navigație. Indiferent de intenție, amploarea incursiunii – cu zeci de drone pătrunzând adânc în spațiul aerian polonez – sugerează o escaladare periculoasă a conflictului din Ucraina.
Polonia, care a investit masiv în modernizarea armatei sale, inclusiv în sisteme de apărare antiaeriană, a demonstrat o reacție rapidă și coordonată. Cu toate acestea, incidentul subliniază vulnerabilitățile statelor de la frontiera estică a NATO și riscul ca războiul din Ucraina să se extindă. Uniunea Europeană, prin voci precum comisarul pentru apărare Andrius Kubilius, a propus crearea unui „zid de drone” de-a lungul flancului estic al UE pentru a preveni astfel de incidente.
Acest episod marchează un punct de inflexiune în dinamica geopolitică europeană. Polonia, un aliat ferm al Ucrainei, se poziționează ca un lider în contracararea agresiunii rusești, dar se confruntă cu riscuri semnificative. Invocarea Articolului 4 și solidaritatea exprimată de aliați sugerează o reacție unită a NATO, însă absența unui răspuns ferm din partea SUA, în contextul negocierilor de pace ale președintelui Donald Trump, complică situația.
Pe măsură ce investigațiile continuă pentru a analiza resturile dronelor și traiectoriile acestora, Europa se pregătește pentru noi provocări. Incidentul din 10 septembrie 2025 nu este doar o încălcare a spațiului aerian, ci un semnal de alarmă privind fragilitatea securității regionale.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
11 Septembrie: 24 de ani de la ziua care a schimbat lumea
Primăria Călărași modernizează locurile de joacă pentru copii. Investiții la blocurile Prefab și în Parcul Luceafărului
GALOP FEST revine la Herghelia Jegălia: două zile de distracție pentru întreaga familie
O fetiță de 4 ani, acroșată de o mașină a Poliției Locale pe o stradă din cartierul Fantoma
VIDEO. Copiii se joacă lângă șine. Parcul Constructorilor, vandalizat și nesigur
