România se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană în privința numărului de tineri care lucrează în timpul studiilor, doar 2,3% dintre elevii și studenții între 15 și 29 de ani fiind angajați. Această proporție este alarmant de scăzută, în contrast cu media europeană de peste 25%.
În timp ce tinerii din România întâmpină dificultăți semnificative în a combina educația cu munca, în țări precum Danemarca și Țările de Jos situația este complet diferită. Aproape 75% dintre tinerii olandezi și mai mult de 50% dintre cei danezi reușesc să lucreze în paralel cu studiile, datorită unor sisteme educaționale flexibile și piețelor muncii care oferă numeroase oportunități de joburi part-time sau adecvate nivelului lor de pregătire.
În România, situația este complicată de mai mulți factori. Structura rigidă a programelor educaționale îngreunează găsirea timpului pentru un loc de muncă, iar angajatorii sunt adesea reticenți să investească în tineri fără experiență sau diplome finale. De asemenea, tinerii beneficiază de un sprijin financiar limitat, ceea ce îi face să depindă în mare măsură de familiile lor. În plus, există o mentalitate conform căreia studiile și munca sunt etape distincte, iar integrarea pe piața muncii este văzută ca un pas ce urmează absolvirea.
Această situație are efecte negative pe termen lung asupra integrării profesionale a tinerilor din România. Ei ajung mai târziu pe piața muncii și pierd ocazia de a acumula abilități practice în paralel cu studiile academice. Această întârziere contribuie la disparitățile față de colegii lor din alte state membre ale Uniunii Europene, amplificând vulnerabilitatea pe piața muncii și scăzând competitivitatea acestora.
Pentru a îmbunătăți această situație, România ar avea nevoie de o reformă majoră a sistemului educațional, de programe care să sprijine integrarea tinerilor pe piața muncii și de politici fiscale care să încurajeze angajatorii să creeze locuri de muncă adaptate studenților. Dacă aceste măsuri nu vor fi implementate, decalajele existente se vor adânci, iar tinerii români vor rămâne dezavantajați pe termen lung, atât pe plan intern, cât și în competiția pentru locuri de muncă în Uniunea Europeană.
