Știri
Sohatu: Puiul si orezul, secretul succesului pentru primarul Cătălin Iordache? O pensionara de 80 de ani a fost bătută de soțul unei candidate din echipa primarului
Mandatul primarului Cătălin Iordache din Sohatu sub lupă…
Deși ar trebui să fie un stâlp al comunității, primarul Cătălin Iordache din localitatea Sohatu, județul Călărași, este în centrul unui scandal de proporții, acuzat că ar fi oferit pungi de orez și pui locuitorilor din comuna Sohatu pentru a-și asigura sprijinul electoral. Mai multe persoane din zonă au vorbit, deși cu teamă, despre această situație halucinantă.
“A dat… tricouri, șepci…orez să-l voteze… da’ la noi, ăștia bătrâni, ce ne-a dat și nouă? Nici un chil de ceapă…La ăștia a dat câte un kg de zahăr, orez… ce trebuie…” sunt afirmațiile unei femei, supărată foc pe primar despre care spune că nu a făcut prea multe în comună.
Tactică sau nu, pierderea conducerii primăriei ar putea scoate la iveală alte aspecte care conturează aspecte penale.
Liberalul Iordache se află la conducerea primăriei din 2020, însă bilanțul realizărilor sale este aproape inexistent. În ciuda promisiunilor de campanie, nu a reușit să demareze niciun proiect important pentru dezvoltarea comunității.
Străzile din Sohatu nu au trotuare, iar bălăriile care cresc pe marginea drumului, mai ales lângă casele abandonate, îi sperie pe locuitori, care stau cu frica să nu le intre șerpii în case.
În anturajul primarului se află mai multe personaje controversate, inclusiv fostul primar PSD, Dumitru Grigore, pe care Iordache îl criticase dur în trecut pentru lipsa realizărilor. În toamna anului 2023, Iordache l-a cooptat pe Grigore în echipa sa, uitând de criticile aduse acestuia în campania din 2020. Printre altele, fostul primar Dumitru Grigore se află și el pe lista PNL pentru Consiliul Local Sohatu, pe poziția doi. Vrea să ajungă acum viceprimar, nu pentru ca și-ar dori să muncească în administrația locală în interesul oamenilor, ci pentru ca nu are suficientă vechime pentru a ieși la pensie, spun voci din interiorul primăriei.
Contactat pentru a comenta situația care îl vizează în mod direct, ex primarul PSD-ist Dumitru Grigore părea dezinteresat de discuție și nu a știut să ne spună cu exactitate poziția pe care se află pe lista de consilieri locali. La câteva insistențe, domnul consilier ne răspunde hotărât “Pe doi sunt, pe DOI!”.
L-am întrebat și pe Dumitru Grigore dacă are cunoștințe despre practicile potrivit cărora primarul ar fi oferit pachete cu pui, pungi de orez și alte produse alimentare unor cetățeni, fie înainte de începerea campaniei electorale, fie chiar în timpul acesteia, care se desfășoară în prezent.
- “Ce dracu sunt astea, domn’le? Nu am cunoștințe despre așa ceva.”
Pentru că am vrut să aflăm ce viziune are consilierul care își dorește să devină viceprimar, i-am cerut să ne detalieze planurile administrative pentru perioada 2024-2028.
“Avem proiecte începute, care trebuiesc terminate , care au studiile începute chiar de pe vremea mandatului meu și nu s-au concretizat încă, cum este asfaltarea. Avem terminat proiectul cu apa, este un proiect de canalizare, este un proiect în care se repara, se reamenajează dispensarul medical.”
În fața primăriei Sohatu, o clădire abandonată, înconjurată de bălării, ascunde ceea ce odinioară era Căminul Cultural.
Singurii care sunt interesați de această clădire în prezent sunt oamenii fără adăpost care îl folosesc drept toaletă publică sau loc unde să doarmă când vremea nu este bună.
Din păcate, nici cetățenii din Progresu nu trăiesc sentimente mai bune. Chiar daca acolo există un cămin cultural funcțional, nu poate fi numit decent pentru că nu se pot desfășura activități acolo.
Reparațiile la acoperiș au fost făcute atât de “bine” încât porumbeii au întrat în pod și tavanul s-a surpat. Dacă vă gândiți că de vină pentru acest lucru ar fi constructorul, așa este. Firma care a realizat lucrarea ar fi condusă de Ghiță Emil, consilier local în Primăria Sohatu, poziționat în vârful listei de consilieri locali ai PNL pentru alegrile din 2024.
L-am contactat și pe acest consilier local pentru a-i afla punctul de vedere. Deși consilierul este acuzat că a efectuat lucrări pentru reabilitarea căminului cultural din Sohatu, acesta susține că nu avea nicio legătură, afirmând că firma aparținea fiului său. “Nu aveam nicio treabă cu primăria pe atunci, acum 8-10 ani. Am participat la o licitație pe atunci și am câștigat-o”, a declarat el. Spune că firma fiului său a desfășurat lucrări pe atunci; recent, SRL-ul este administrat de cei doi, o afacere de familie. De atunci și până în prezent, Ghiță Emil spune că firma în care se află alături de fiul său nu a mai efectuat alte lucrări în localitate, însă subliniază că au făcut voluntariat. Parcul din Progresu este reabilitat prin muncă voluntară, spune Ghiță. “Am ajutat să reparăm ceea ce s-a stricat, benevol de alții. Există plângeri la primărie, la poliție… Foișorul din satul Progresu s-a făcut prin muncă voluntară.”
Ghiță Emil are și o relație de prietenie cu actualul primar Cătălin Iordache. Pe rețele de socializare au fost publicate mai multe imagini cu cei doi. L-am întrebat pe consilierul Ghiță Emil dacă are putere de influență asupra oamenilor din Sohatu sau Progresu pentru a-i determina să voteze un anumit candidat. Răspunsul ne-a lămurit: “Am o influență, am o firmă de construcții, sunt plătitor de taxe, am angajați din localitate, am angajați și din alte localități. Am peste 40 de angajați, unde este problema dacă susțin un anumit partid?” Întrebat dacă a avut vreo discuție directă cu primarul Iordache pentru a-l ajuta, consilierul Ghiță spune că nu a existat așa ceva “Oamenii votează pe cine vor ei, pentru că primarul actual este singurul care a făcut ceva pentru localitate.”
Viziunea consilierului Ghiță Emil pentru noul mandat se conturează în susținerea proiectelor. “Să se facă ceva în localitate!” În schimb, Ghiță nu a putut susține niciun proiect care să-i poarte numele, fără a avea o inițiativă proprie. “Am susținut toate proiectele care sunt în desfășurare.” Spre exemplu, colegul de partid Dumitru Grigore a luat mașina de tuns și s-a apucat de treabă, din proprie voință, spune el, a început să tundă gazonul din parcuri. “Ce ați făcut dumneavoastră?” întreabă reporterul. “Eu nu mă urc pe mașină, eu am alte treburi.”
Deși munca voluntară este preferată printre consilieri, domnul Ghiță are altă părere: “Atâta timp cât ne stă în putință să facem ceva bine, facem. Pentru asta am intrat în echipa aceasta, pentru a face ceva în localitate. Dacă tot ați ajuns la mine, o să vedeți că sunt proiecte în desfășurare.”
“Aceasta este echipa care va câștiga” scrie consilierul local pe pagina sa de Facebook. Incompetența evidentă a administrației locale sub conducerea lui Iordache a determinat un număr tot mai mare de cetățeni să plece din comună, căutând o viață mai bună în alte părți.
Dispensarul medical, rețele compensate scrise pe adeziuni de partid
Situația din Sohatu este amplificată și de scandalurile legate de dispensarul medical local. Rețetele medicale sunt eliberate pe adeziuni de partid, spun oamenii din sat. Medicul de familie, Al Atieh Daniela Mihaela, aflată pe locul șapte [7] pe lista de candidați pentru Consiliul Local, este soția lui Al Atieh George. El administrează, printre altele, un mic magazin alimentar din centrul localității, AL ATIEH ELI BABA SRL, înființată în 2013, care a avut în 2023 o cifră de afaceri de peste un milion de lei și un profit ce nu depășește 85.000 lei.
Al Atieh George, care administrează un magazin alimentar din centrul localității, este implicat într-un caz penal după ce ar fi agresat o pensionară de 80 de ani. Pe 5 iunie 2023, în jurul orei 10:00, ar fi bătut-o pe Dumitrescu Stana, pe care a prins-o scormonind într-o pubelă de gunoi. Deși victima a cerut ajutor la dispensarul medical, a fost ignorată de Daniela Mihaela.
Am încercat să obținem un punct de vedere de la Al Atieh George, acuzat de localnica ce spune că i-a fost victima furiei sale, însă fără succes până la difuzarea acestui material.
Clanul “Ciuș” și legăturile cu primarul
Cătălin Iordache și-a construit o rețea de protecție și influență, susținută de așa-zisul clan “Ciuș”, condus de Șerban Marin. Acesta administrează o firmă care primește contracte prin încredințare directă pentru diverse servicii locale. Contactat pentru un punct de vedere, Marian Șerban, administratorul MARIOANDREI CONS SRL, firma apropiată primarului care prinde achiziții directe fără licitație, abordează o atitudine nefirească și începe să jignească.
Membrii clanului ar avea o misiune importantă pentru actualul primar Cătălin Iordache. Potrivit unor surse, membrii acestei grupări pun presiune pe alegători să-l susțină pe Iordache pentru un nou mandat. Acest interes provine din faptul că lucrurile publice pot ajunge în continuare pe mâna lor. Nu am reușit să obținem nici din partea primarului Cătălin Iodache un punct de vedere până la difuzarea acestui articol.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Bătaie în plină zi la Independența! O elevă a fost agresată după ce a coborât din microbuzul școlar
Scene șocante au avut loc în satul Potcoava, comuna Independența, județul Călărași. O minoră ar fi fost agresată fizic de o femeie, chiar în fața mai multor oameni, imediat după ce a coborât din microbuzul școlar.
Fata, identificată de martori ca fiind V.B., a fost lovită de Mihaela A., femeie din localitate, după un schimb de replici aprinse. Martorii spun că între cele două ar fi izbucnit un conflict verbal, iar în doar câteva secunde s-a ajuns la bătaie. Scena s-a petrecut pe strada Modelu și a fost văzută de mai mulți localnici. O parte dintre ei ar fi surprins momentul pe camerele de telefon, iar imaginile circulă deja pe rețelele de socializare.
Deși până acum nu a fost depusă nicio plângere oficială, oamenii din comună cer intervenția imediată a poliției și a Protecției Copilului. Familia fetei spune că nu va lăsa incidentul nepedepsit.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Călărași anunță peste 80 de posturi vacante disponibile în această săptămână. Oferta include locuri de muncă pentru persoane cu diverse niveluri de studii, în municipiul Călărași și în localitățile învecinate.
Cele mai multe posturi se regăsesc în domeniul confecțiilor textile, construcțiilor și serviciilor.
Printre angajatorii care recrutează se află:
- MARTCONF SRL – 3 posturi de calcătoreasă, valabile până la 19 decembrie 2025
- GENERALI ROMÂNIA – 4 posturi pentru agenți și consultanți în asigurări
- ROLAV CONSULTING SRL – 7 posturi pentru operatori prelucrare mase plastice și 2 pentru maiștri electromecanici
- SIGMA HOUSE CONSTRUCT SRL – 6 posturi pentru muncitori necalificați, 4 pentru zidari, 4 pentru zugravi și 2 pentru fierari betoniști, cu salarii între 4600 și 5000 lei
- CENTRAL FITNESS SRL – 2 posturi de antrenor de fitness și 1 pentru agent servicii clienți
- ROMPLY MEROPS SA – 2 posturi pentru lăcătuși mecanici și 1 pentru șef de formație schimb
- YOBI MANUFACTURING – 4 posturi pentru cartonagiști, în Budești
- AIDA TRADE SRL – 2 posturi pentru șoferi profesioniști
- SERCAD COM SRL – 2 posturi pentru coafor și 1 pentru antrenor de fitness
Locurile de muncă oferite sunt disponibile în orașele Călărași, Modelu, Dragalina, Budești și Slobozia, cu contracte pe perioadă nedeterminată sau determinată, în funcție de firmă.
Persoanele interesate pot obține detalii suplimentare despre ofertă, mediere și consiliere profesională la sediul AJOFM Călărași, situat pe Strada 13 Decembrie nr. 12, sau la telefonul 0242 318 376.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
În peisajul literaturii Holocaustului, dominat de voci monumentale precum Primo Levi sau Elie Wiesel, apare târziu, dar cu o forță devastatoare, mărturia lui József Debreczeni – un jurnalist și poet maghiar care a supraviețuit iadului nazist nu prin minuni, ci prin observație acută și o rezistență interioară de fier. Publicată inițial în 1950 în Iugoslavia comunistă sub titlul Hideg Krematórium, cartea sa a fost redescoperită și tradusă recent în română de Péter Demény (Editura Trei, 2024), după ce a cucerit deja 15 limbi și un loc meritat printre capodoperele genului. „Crematoriul înghețat” nu este doar o relatare a ororilor din lagărele de concentrare; este un rechizitoriu nemilos la adresa nazismului, scris cu precizia unui reporter care refuză să se lase înghițit de haos, ci îl disecă gradual cu o claritate cinematografică.
Debreczeni, deportat în mai 1944 din Serbia ocupată de Ungaria – unde supraviețuise deja trei ani în batalioane de muncă forțată – ajunge în „Țara Auschwitz”, acel imperiu al morții care cuprindea nu doar lagărul principal, ci o rețea vastă de sublagăre. Norocos să nu fie trimis direct în camerele de gazare, el este aruncat în vagoane de vite, alături de mii de evrei maghiari, într-o călătorie sufocantă unde aerul devine un lux letal. Destinația finală: Dörnhau, un sublagăr al lui Gross-Rosen, supranumit „crematoriul înghețat” – o fabrică abandonată transformată în „spital” unde prizonierii prea slăbiți pentru muncă sclavă erau lăsați să moară de foame, frig și boli, fără a deranja „eficiența” industrială germană. Aici, în acest loc unde „legile gravitației morale” se inversează – răul devine bine, noaptea zi –, Debreczeni lucrează la săpături epuizante pentru companii naziste, luptând zilnic cu foametea, păduchii (vehiculul deliberat al tifosului) și ierarhia brutală a kapo-ilor, acea „aristocrație a lagărului” care trăda propriii semenii pentru o firimitură de putere.
Ce face cartea unică nu este doar groaza descrisă – de la apelurile nominale interminabile, unde cadavrele sunt „raportate” cu un umor macabru involuntar („Raportați dacă sunteți morți!”), la execuții sumare justificate cu un cinism kitsch („Chiar și cel mai bun evreu trebuie să cropească”) –, ci modul în care Debreczeni le fixează în cuvinte. Stilul său, lipsit de sentimentalism lacrimogen, este cel al unui etnograf al infernului: detaliile triumfă asupra abstracțiunii, umanizând ce nazismul voia să dezumanizeze. Văzută prin ochii unui intelectual, suferința devine panoramic: personală (visul de răzbunare, obsesia pentru o țigară furată), comunitară (lupta pentru un polonic de supă diluată) și obiectivă (analiza cum Germania „cultă” a coborât în barbarie). Ca un diamant literar, după cum o numește The Times, cartea meditează subtil asupra limbajului în fața ororii: „Horrorul este întotdeauna kitsch, chiar când e real”, notează autorul după o execuție arbitrară, amintind că descrierea nu e suficientă; doar înțelegerea morală poate salva memoria.
Criticii internaționali au salutat-o unanim ca pe o contribuție esențială: The New York Times o laudă pentru „descrierea panoramică a iadului”, The Telegraph pentru „claritatea cinematografică face detaliile să învingă dezumanizarea în masă”, iar The Guardian pentru echilibrul între crimă epică și minuțiozitatea zilnică a degradării. Pe Goodreads, cititorii o notează cu 4.3/5, subliniind impactul ei șocant, dar și duritatea lecturii – nu din plictiseală, ci din tragicitate pură. Unele recenzii americane (cum ar fi cea din Kirkus Reviews) subliniază tonul intelectual, cu replici ironice la sadismul SS-ist, în timp ce altele (Washington Post) o văd ca pe un document vital care șochează și luminează, amintind că trecutul poate deveni prolog.
„Crematoriul înghețat” nu oferă speranță ieftină sau lecții morale facile; ea te obligă să privești în abis, să recunoști că supraviețuirea lui Debreczeni – eliberat în mai 1945 de Armata Roșie – a fost un act de rezistență prin scriitură. După război, autorul s-a refugiat la Belgrad, unde a continuat să scrie poezie și romane, dar această mărturie rămâne moștenirea sa supremă. Recomandată oricui dorește să înțeleagă nu doar ce s-a întâmplat la Auschwitz, ci cum s-a simțit – o carte de 5 stele, esențială, dar sfâșietoare.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Bătaie în plină zi la Independența! O elevă a fost agresată după ce a coborât din microbuzul școlar
Lucrările la noua sală de sport din comuna Borcea continuă conform planului
Accident grav la Roma: Prăbușire parțială a turnului medieval Torre dei Conti – Doi români răniți, unul prins sub dărâmături
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
VIDEO. PRIMELE DECLARAȚII ALE VICTIMELOR CONFLICTULUI VIOLENT DIN UNIREA: „AM FOST PUȘI LA PĂMÂNT, LOVIȚI ȘI AMENINȚAȚI CU PISTOLUL”
