La zi
Ce fac românii de 1 mai. Sondaj INSCOP
Urmăriți știrile Călărașipress.ro pe Whatsapp
Conform unui sondaj realizat de INSCOP, pentru news.ro, peste 65% dintre români aleg să-și petreacă ziua de 1 Mai acasă, alături de familie. Mai puțin de 4% dintre respondenți optează să meargă la mare de 1 Mai.
INSCOP Research a efectuat un sondaj de opinie la cererea Agenției de presă News.ro pentru a afla cum își petrec romănii ziua de 1 mai. Datele au fost colectate între 12 și 20 aprilie, folosind metoda CATI (interviuri telefonice), prin intermediul unui chestionar, aplicat numărului de 1.100 de respondenți.
În ziua de 1 Mai, potrivit sondajului, aproximativ 65,6% dintre români aleg să-și petreacă timpul acasă, alături de familie, în timp ce 12,5% preferă să facă excursii și doar 3,4% optează pentru o zi la mare. Circa 4,3% afirmă că aleg să facă altceva, în timp ce 13,5% declară că nu sărbătoresc această zi. Un procent de 0,8% dintre cei intervievați nu au răspuns sau nu au știut ce să declare.
Persoanele în vârstă de peste 60 de ani, inactivii pasivi, locuitorii din regiunea Sud Muntenia și cei cu venituri modeste sunt mai predispuși să-și petreacă ziua de 1 Mai acasă, alături de familie. În același timp, persoanele cu venituri ridicate și cele din regiunea Centru sunt mult mai înclinate să opteze pentru excursii în această zi. Totuși, cei cu venituri ridicate și cei cu locuri de muncă de tip guler gri sunt mai predispuși să nu sărbătorească 1 Mai.
Ce semnificație are 1 Mai, Ziua Internațională a Muncii
La 1 mai 1886, sute de mii de manifestanți au protestat în Statele Unite ale Americii, cea mai mare demonstrație având loc în Chicago, unde s-au adunat 90.000 de persoane , dintre care 40.000 erau în grevă. Ca rezultat, aproximativ 35.000 de muncitori au obținut dreptul la o zi de muncă de 8 ore, fără a avea salariile reduse.
Totuși, ziua de 1 mai a devenit cunoscută la nivel global, trei zile mai târziu, datorită unor incidente violente din Piața Haymarket din Chicago, unde peste 65.000 de greviști au intrat în conflict cu poliția, provocând numeroase victime.
În 1888, la convenția Federației Americane a Muncii, s-a hotărât ca de 1 mai 1890 să fie organizate manifestații și greve pentru reducerea zilei de muncă la opt ore. În același an, social-democrații afiliați Internaționalei a II-a au stabilit la Paris ca 1 mai să fie Ziua Internațională a Muncitorilor.
În România, Ziua Muncii a fost celebrată pentru prima dată în 1890. În perioada comunistă, ca și în alte țări socialiste, această sărbătoare a fost caracterizată de manifestări propagandistice. După revoluția din decembrie 1989, 1 Mai a fost sărbătorită anual prin evenimente sociale în aer liber, fără festivități propagandistice.
Printre țările care sărbătoresc Ziua Muncii se numără: Germania, Belgia, Croația, Turcia, Grecia, Italia, Spania, Israel, Canada, India, Suedia, Filipine, Mexic, Peru, Hong Kong și altele.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Spitalul Municipal Oltenița, instituție aflată în subordinea Primăriei Oltenița, a transmis astăzi un mesaj încărcat de durere, după ce comunitatea medicală a pierdut una dintre cele mai respectate și iubite figuri: dr. Mariana Rusu, medic pediatru și de familie, un profesionist care a tratat și a îngrijit generații întregi de copii.
Potrivit mesajului oficial, doamna doctor a fost mereu un sprijin pentru micii pacienți și familiile lor – calmă, blândă, cu o vorbă caldă și cu o inimă deschisă. Pentru activitatea dedicată comunității, aceasta a fost distinsă cu titlul de Cetățean de Onoare al municipiului Oltenița, recunoaștere acordată pentru o viață pusă în slujba oamenilor.
„Plecarea sa lasă un gol imens, dar și o amintire luminoasă – aceea a unui medic care a pus mereu omul înaintea oricărui diagnostic”, transmite instituția.
Conducerea Spitalului Municipal Oltenița și Primăria Oltenița își exprimă solidaritatea față de familia îndurerată și față de toți cei care au cunoscut-o și au apreciat-o pe doamna doctor.
„Vă mulțumim pentru tot binele lăsat în urmă”, se mai arată în mesaj.
Dumnezeu să o odihnească în pace!
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
La zi
SCANDAL URIAȘ ÎN TURCIA: 29 de fotbaliști arestați pentru pariuri ilegale – inclusiv jucători de la Galatasaray și Fenerbahçe!
Un adevărat cutremur zguduie fotbalul turc: procuratura din Istanbul a ordonat vineri arestarea a 46 de persoane, dintre care 29 sunt fotbaliști activi, într-una dintre cele mai ample anchete privind pariurile ilegale din istoria recentă a țării.
27 dintre jucători sunt acuzați că au pariat chiar pe meciurile propriilor echipe. Printre numele deja făcute publice se numără Metehan Baltacı (Galatasaray) și Mert Hakan Yandaş (Fenerbahçe), acesta din urmă fiind suspectat că a plasat pariuri prin intermediul unei terțe persoane.
Pe lângă fotbaliști, au fost arestați și președinții a două cluburi din liga a treia, acuzați că au încercat să influențeze rezultatul unui meci direct între echipele lor în sezonul 2023-2024.
Scandalul nu este deloc izolat: la începutul lunii noiembrie au fost deja reținuți 6 arbitri și președintele clubului Eyüpspor (liga 1), iar Federația Turcă de Fotbal a suspendat preventiv aproape 150 de arbitri și peste 1.000 de jucători din toate eșaloanele pentru activități de pariuri.
Cu doar câteva luni înaintea barajului pentru Cupa Mondială contra României, întreg fotbalul turc este în haos, iar imaginea campionatului – deja afectat de alte controverse – primește o lovitură devastatoare.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
La zi
Guvernul dă lovitura de grație monopolului pe muzică: Adio gestiune colectivă obligatorie – artiștii aleg singuri cui dau drepturile!
Guvernul pregătește o schimbare radicală în industria drepturilor de autor din România. Vineri, în ședința de Guvern, va intra proiectul de ordonanță de urgență care elimină definitiv sistemul de gestiune colectivă extinsă (LCEE) pentru comunicarea publică a operelor muzicale, aliniind astfel legislația românească la normele și practicile europene.
Ministerul Culturii anunță că măsura pune în prim-plan voința reală a autorilor și titularilor de drepturi, respectând principiul fundamental al exercitării drepturilor exclusive. Odată cu dispariția LCEE, piața drepturilor de autor muzical se deschide spre concurență reală, exact cum cere jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene și cum funcționează deja în majoritatea statelor membre.
„În Europa, licențierea individuală este regula, nu excepția. Autorii trebuie să poată alege liber: să-și gestioneze singuri drepturile, prin impresar, printr-un organism de gestiune colectivă tradițional (OGC) sau printr-o entitate de gestiune independentă (EGI) precum Soundreef sau Jamendo”, se arată în comunicatul Ministerului Culturii.
Eliminarea sistemului extins va lovi direct în veniturile din comisioane ale organismelor tradiționale de gestiune colectivă, care până acum beneficiau de un regim semi-monopolist. Reprezentanții ministerului subliniază însă că scăderea invocată public de aceste organisme vizează exclusiv comisionul propriu de administrare, nu banii care ajung efectiv la autori. Creatorii vor încasa în continuare remunerațiile integrale, indiferent dacă aleg gestiunea individuală, un EGI sau rămân la un OGC.
Drepturile autorilor străini rămân protejate prin acordurile de reprezentare reciprocă existente între organismele din România și cele din alte țări.
Pentru a reduce birocrația și a crește transparența, proiectul prevede și instituirea unei metodologii unice de colectare și înființarea unui organism comun de colectare în cazul muzicii ambientale (magazine, restaurante, hoteluri etc.). În prezent funcționează mai mulți colectori comuni și patru metodologii diferite – situație care a generat ani la rând confuzii, proceduri greoaie și o bază de plătitori mult sub potențial.
Modificările sunt așteptate să stimuleze concurența loială, să îmbunătățească serviciile oferite autorilor și să aducă România în linie cu practicile europene moderne în domeniu.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Moș Nicolae, sărbătorit cu emoție la Călărași. Președintele CJ, Vasile Iliuță, alături de copiii fără ghetuțe la ediția a IX-a a proiectului devenit tradiție
Doliu la Spitalul Municipal Oltenița: a încetat din viață medicul pediatru Mariana Rusu
SCANDAL URIAȘ ÎN TURCIA: 29 de fotbaliști arestați pentru pariuri ilegale – inclusiv jucători de la Galatasaray și Fenerbahçe!
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
VIDEO. PRIMELE DECLARAȚII ALE VICTIMELOR CONFLICTULUI VIOLENT DIN UNIREA: „AM FOST PUȘI LA PĂMÂNT, LOVIȚI ȘI AMENINȚAȚI CU PISTOLUL”
