Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ 29°C | Anul XI Nr. 524

Știri

Jocuri de societate – varianta europeană versus varianta americană

Published

on

Jocurile de societate sunt incredibil de distractive și, de asemenea, vin cu o mare varietate de stiluri, caracteristici și beneficii. Uneori apar confuzii atunci când persoanele descoperă că există jocuri în stil european și jocuri în stil american. În comunitățile de jocuri de societate, pot fi identificați adesea oameni care jonglează cu termenii „european” și „american” pentru a descrie stilul unui joc. Cu toate acestea, acești termeni nu sunt cu adevărat utili, decât dacă un jucător înțelege la ce anume să se aștepte. Totul poate fi clarificat, iar următoarele rânduri ajută în acest sens.

Jocurile de societate europene, numite și eurogames, au devenit foarte populare în anii ’90, în special cu Settlers of Catan. Sunt concepute pentru a fi distractive, dar și strategice și provocatoare. Cele mai multe dintre acestea folosesc o mecanică strânsă și un sistem care este autonom. Ideea este că sunt foarte ușor de învățat pentru jucători. Acesta este motivul pentru care sunt eliminate din start aruncările de zaruri și orice element de câștig cu zaruri nu este atât de important pentru jocurile în sine. Un alt lucru important de remarcat despre jocurile de societate europene este că sunt foarte concentrate pe aspecte precum economia – de multe ori, parte a strategiei de joc presupune să te asiguri că obții un venit bun sau că ți-ai creat un imperiu satisfăcător. Având în vedere acest lucru, interacțiunea este destul de limitată, conexiunile fiind de o importanță majoră atunci când tranzacționezi sau achiziționezi articole de la alții. Eficiența este importantă în acest caz, așa că acțiunea nu este tocmai principala modalitate de a câștiga.

Diferențele între stiluri trec dincolo de jocurile de și ajung să fie observate și în jocul de ruletă, fie când acesta este jucat direct la locație, fie când este accesat online, iar principala diferență se referă la numărul de zerouri – căsuțele verzi. În timp ce versiunea europeană prezintă doar unul dintre ele, cea americană are două. Acestea fiind spuse, cu o căsuță verde pe minus în ruleta europeană, jucătorul este mai aproape de situația în care mingea aterizează în locul pe care au pariat.

Revenind la eurogames, acestea au tot felul de componente abstracte și nu se concentrează pe utilizarea miniaturii. În general, atunci când joci jocuri de societate în stil european, îți dorești să ai reguli simple și coerente. Temele stau la dispoziție pentru a adăuga mai mult context, dar nu sunt foarte importante. În schimb, strategia reprezintă punctul central și pot exista unele variații în funcție de joc.

Advertisement

Spre deosebire de jocurile de societate în stil european, jocurile de societate în stil american sunt despre crearea unei teme și cufundarea jucătorilor în acea lume. Zombii și spațiul cosmic sunt teme foarte comune. În plus, și aceste jocuri au reguli care permit diferite opțiuni de a juca. Dar se concentrează mai puțin pe strategie, chiar dacă și ea, de asemenea, variază de la un joc la altul. Jocurile de societate în stil american au lupte acerbe, care pot implica și zaruri personalizate. De asemenea, este posibil ca jucătorii să aibă scenarii tactice și chiar puteri unice de la un joc la altul. Acestea fiind spuse, un joc ameritrash (așa cum mai este numit un joc de societate în stil american) are și un regulament, iar cărțile în sine au detalii despre personaje și acțiuni. Unele jocuri de societate în stil american au miniaturi personalizate. În general, aceste jocuri sunt foarte colorate, iar integrarea miniaturilor poate face în mod activ experiența și mai interesantă. Poveștile sunt spuse pe măsură ce joci, dar pot fi repetate în funcție de joc. Aceste jocuri tind, de asemenea, să aibă reguli opționale, iar varietatea este apreciată mult în acest caz.

Atât jocurile de societate, cât și cele de masă în stil american, cât și cele în stil european sunt grozave, totul se reduce la ceea ce te interesează cu adevărat. Eurogames sunt mai mult despre strategie, în timp ce jocurile ameritrash sunt foarte atmosferice și mai mult despre temă. În cele din urmă, toate sunt distractive, important este să-l găsești pe cel care îți este pe plac mai mult.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Știri

Semnificația istorică a zilei de 20 august

Published

on

IATĂ CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN ACEASTĂ ZI:

917 – În bătălia de la Acheloos, țarul Simeon I al Bulgariei înfrânge decisiv o armată bizantină.

1000 – Sfântul Ștefan întemeiază statul maghiar. Ziua este sărbătorită ca zi națională în Ungaria.

1469 – Bătălia de la Lipnic, pe Nistru: Ștefan cel Mare a învins oastea tătară.

Advertisement

1741 – Exploratorul danez Jonas Vitus Behring, aflat in serviciul Rusiei, a descoperit Alaska.

1749 – A început domnia fanariotă a lui Constantin Racoviţă în Moldova.

1779 – S-a născut chimistul și mineralogul Jöns Jakob Berzelius, unul dintre creatorii chimiei moderne (m. 7 august 1848).

1839 – A fost înființată, de către studenții români aflați la studii la Paris, “Societatea pentru învățătură poporului român”, care a contribuit la dezvoltarea conștiinței naționale românești.

1833 – S-a născut Benjamin Harrison, a fost cel de-al douăzeci și treilea președinte al Statelor Unite ale Americii pentru un singur mandat între 1889 și 1893.

Advertisement

1864 – S-a născut Ionel I.C.Brătianu, președinte al Partidului Național Liberal, de mai multe ori ministru și prim-ministru (m. 1927), membru de onoare al Academiei Române; (m. 24 noiembrie 1927).

1866 – Președintele Andrew Johnson declară oficial Războiului Civil American încheiat.

1870 – S-a născut fiica regelui Carol I şi a Elisabetei, Maria, singurul copil al familiei regale; a încetat din viață de scarlatină la vârsta de 3 ani.

1872 – A încetat din viață scriitorul Dimitrie Bolintineanu, participant la revoluția de la 1848.

1873 – S-a născut medicul internist și balneolog Anibal Theohari; a pus bazele balneologiei moderne în țara noastră.

Advertisement

1902 – A avut loc primul meci de fotbal în România, la Timișoara, între echipele orașelor Timișoara și Lugoj.

1914 – Primul Război Mondial: Forțele germane ocupă Bruxellesul.

1917 – A murit Johann Friedrich Wilhelm Adolf von Baeyer, chimist german, laureat al Premiului Nobel.

1940 – Lev Troţki (Lev Davidovici Bronstein), figură proeminentă a revoluției din 1905 – 1907 și din 1917, creatorul Armatei Roșii și tovarăș al lui Lenin în revoluția bolșevică din Rusia.

1941 – Al Doilea Război Mondial: Începe asediul german asupra orașului Leningrad.

Advertisement

1944 – Al Doilea Război Mondial: Începe Bătălia pentru România cu o ofensivă majoră a Uniunii Sovietice.

1945 – S-a născut Cristian Gaţu, unul dintre cei mai mari handbaliști români … si o poveste.

1950 – S-a stins din viață, la Sighet, Constantin I. C. (Dinu) Brătianu. (n. 1866).

1968 – Invazia Cehoslovaciei – Forțe militare ale Tratatului de la Varşovia (cu exceptia Romaniei, respectiv Uniunea Sovietică, RDG, Polonia, Ungaria și Bulgaria) au invadat Cehoslovacia, punând capăt perioadei de liberalizare a regimului comunist din această țară, cunoscută sub numele de “Primăvara de la Praga”.

1968 – Pe poarta uzinei de la Colibași (Pitești) a ieșit primul autoturism românesc, Dacia 1100.

Advertisement

1970 – A avut loc vizita lui Nicolae Ceaușescu în URSS unde participă la Moscova la Consfătuirea Comitetului Politic Consultativ al statelor membre ale Tratatului de la Varșovia.

1977 – NASA a lansat sonda Voyager 2.

1981 – Intră în vigoare acordul de încetare a atacurilor irakiene împotriva Iranului. Conflictul s-a soldat cu 300.000 de morți în rândul irakienilor.

1991 – Parlamentul eston și-a proclamat independența de stat a Estoniei, independență care a fost recunoscută de URSS la 6.09.1991. Statul independent Estonia a fost cotropit de URSS la 6.08.1940 si transformat în republica sovietică.

Advertisement
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

Zoo Călărași, paradisul șobolanilor: urșii își împart hrana cu rozătoarele flămânde

Published

on

Scene revoltătoare surprinse la Grădina Zoologică din Călărași! Animalele exotice sunt nevoite să împartă mâncarea cu șobolanii, care au invadat cuștile în căutare de hrană.

Imaginile transmise de cititorii noștri arată o realitate greu de ignorat: în cușca urșilor, cinci șobolani, slăbiți de foame, se luptă pentru o bucată de pâine, cel mai probabil mucegăită, destinată animalelor.

În loc să fie un loc de protecție și îngrijire pentru animale, Zoo Călărași pare să fi devenit raiul rozătoarelor, care se hrănesc cot la cot cu speciile exotice. Situația ridică serioase semne de întrebare cu privire la condițiile de igienă, siguranță și bunăstarea animalelor.

Ce spun oamenii:

„Am dus copilul să vadă animalele și am rămas șocați! În cușca ursului erau șobolani care mâncau din mâncarea lui. Este grav!”, a povestit un vizitator.

Astfel de imagini pun sub semnul întrebării managementul instituției și lipsa unor măsuri clare pentru combaterea dăunătorilor. În condițiile în care grădinile zoologice ar trebui să fie un exemplu de grijă și respect pentru animale, realitatea de la Călărași ne arată exact contrariul.

Advertisement

Întrebarea rămâne: cât de siguri mai sunt vizitatorii și ce se întâmplă cu sănătatea animalelor ținute în captivitate, dacă hrana lor este disputată de șobolani?

Am cerut un punct de vedere conducerii Zoo Călărași.

Revenim!

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Advertisement
Continue Reading

Știri

Stație de încărcare electrică „în mijlocul câmpului”, de un an și jumătate. Localnicii: „E pentru trotinete și tractoare!”

Published

on

O adevărată „minune” stă de aproape doi ani pe marginea drumului spre comuna Luica: o stație de încărcare pentru mașini electrice, amplasată direct în câmp, fără podișcă, fără acces și – cel mai probabil – fără curent.

Dragoș Ionuț Ivan, cel care a fotografiat instalația și a postat imaginile pe Facebook, spune că de fiecare dată când trecea pe acolo rămânea uimit de „ciudățenia” rămasă nefolosită. „Nu e recentă, e acolo de vreun an jumate, poate chiar mai mult. Mă gândeam că, dacă nu o pozez, o fac ăștia mâine și gata, dispare minunea. Dar nu cred, o să mai stea așa mult și bine…”, scrie acesta.

Postarea a adunat zeci de comentarii ironice. „Perfectă pentru trotinete și trocareci”, a spus un localnic. Altul a glumit că stația ar fi „pentru tractoare”, iar un alt comentator a remarcat: „Cred că a fost gândită doar pentru Jeep-uri 4×16”.

Internauții au continuat să facă haz de necaz: „Dacă n-are nici curent, de ce să-i mai facă podișcă?”, „Poate e pentru elicoptere”, sau „O să ajungă pe masa puradeilor dacă are fier și cupru”.

Advertisement

Stația, cu panouri verzi și semne de parcare, arată ca un decor de film abandonat. „Tind să cred că-i doar un prop pentru studiouri cinematografice”, a comentat un utilizator.

Deocamdată, nimeni nu știe cine a montat-o și de ce nu funcționează, însă pentru șoferii din zonă ea a devenit deja un reper și un motiv de glume: prima stație de încărcare electrică „pentru căruțe și trotinete” din Călărași.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading