Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ 20°C | Anul XI Nr. 524

Cultură

VIDEO. Holocaustul. Lagărul de la Călărași. Unde au fost duși evreii cu primul tren plecat de la Iași

Published

on

Ziua Internațională de Comemorare a Victimelor Holocaustului este ziua de 27 ianuarie din fiecare an. Această comemorare a fost decisă prin Rezoluția Adunării Generale a Națiunilor Unite numărul 60/7 din 1 noiembrie 2005. La 24 ianuarie 2005, în cadrul unei ședințe speciale, Adunarea Generală a Națiunilor Unite a marcat a 60-a aniversare a eliberării lagărelor de concentrare naziste și sfârșitul Holocaustului care a avut ca rezultat uciderea a 6 milioane de evrei europeni și a milioane de persoane de alte naționalități de către regimul nazist german.

Într-un interviu acordat CanalSUD.ro, Bogdan Bogatu, profesor de istorie al Școlii Gimnaziale Carol I din Călărași a detaliat perioada evenimentului care a marcat întreaga omenire. Urmăriți interviul aici!

Călărașiul a avut un lagăr pentru evrei

Stația finală pentru primul „tren al morții” care a plecat din Iași după pogromul din 29 iunie 1941 a fost Călărași. Așa cum se știe, în pogromul de la Iași, au fost uciși câteva mii de evrei, împușcați pe străzile orașului și în curtea Chesturii de Poliție sau sufocați în cele două „trenuri ale morții”.

Mai puțin cunoscută este povestea celor o mie și ceva de evrei care au supraviețuit și au fost ținuți captivi două luni în Călărași. Dacă locurile din Moldova legate de pogrom – clădirea fostei Chesturi din Iași, gările și gropile comune din Iași, Târgu Frumos, Podu Iloaiei, Roman – au intrat pe harta memoriei, Călărașiul a rămas un reper vag, cu multe necunoscute.

Advertisement
Fotografie din 6 iulie 1940, din momentul sosirii trenului morții la Călărași. Fototeca CSIER

Fotografie din 6 iulie 1940, din momentul sosirii trenului morții la Călărași. Fototeca CSIER

Ce însemna, de fapt, „lagărul de la Călărași”? Era un lagăr clasic? Care era regimul de detenție? Câți evrei au murit și din ce cauze? Știm numele victimelor? Unde au fost îngropate? Care a fost atitudinea autorităților locale? Supraviețuitorii au fost folosiți sau nu la muncă forțată? Acestea și multe alte întrebări au răspunsuri parțiale în istoriografie. Mai multe informații ies la iveală din documente de arhivă puse recent la dispoziția cercetătorilor, la Arhivele Naționale ale României sau la Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, și din cercetarea de teren.

Clădirile lagărului

Locul principal de detenție pentru evreii deportați din Iași din ordinul lui Ion Antonescu a fost într-o clădire din cadrul cazărmii Regimentul 23 Infanterie din Călărași. Din ziua de 6 iulie 1941, când primul „tren al morții”, cu 1111 supraviețuitori dintr-un transport de 2500 de evrei, s-a oprit la Călărași, ni s-a păstrat o fotografie, aflată în arhiva Centrului pentru Studiul Istoriei Evreilor din România, cu oamenii abia coborâți, aflați în stare jalnică (60% dintre ei, conform unei evaluări, erau complet dezbrăcați). Pe baza fotografiei se poate face identificarea clădirii. Locul a fost vizitat în 2015 de regizorul francez Romulus Balazs, regizorul unui film documentar despre pogromul de la Iași. Clădirile Regimentului 23 Infanterie se găsesc acum reabilitată parțial. A fost preluată de Societatea Drumuri și Poduri Călărași.

Clădirea în care au fost închiși evreii de către armata antonesciană este imensă și are forma unei cruci – mai precis, a crucii Sfântului Gheorghe, cu aripile, de mici dimensiuni, pe zona mediană. Acoperișul este prăbușit într-o bună măsură. Cimentul pe care au dormit evreii înfometați și dezbrăcați este acoperit acum cu lemn măcinat, zidărie și multă mizerie. Din acoperiș sunt gata să cadă noi bucăți de lemn și metal. Pe scurt, locul este neprimitor și periculos.

La sosirea în gara Călărași, în „trenul morții” se găseau și 69 de evrei mai mult morți decât vii. „Muribunzii”, după cum erau numiți în documentele vremii, au fost plasați de autoritățile locale într-o altă clădire – în școala din Măgureni, atunci un sat, astăzi cartier al Călărașiului. 40 dintre aceștia au murit la scurt timp, într-un ritm de 5-6 pe zi. Alți evrei aflați în stare precară, în jur de 35, au fost internați în spitalul din localitate. Și aici au fost câteva decese.

Școala Magureni. Prin amabilitatea dlui Nicolae Tiripan

Școala Magureni. Prin amabilitatea dlui Nicolae Tiripan

Victimele

“La operația debarcării au asistat domnul prefect Mihail Ștefănescu, domnul colonel Romano Victor din partea Garnizoanei Călărași, domnul maior Nicolescu Gheorghe, comandantul P.S. Regimentul 23 Infanterie, maior Ionescu Marin, comandantul Legiunii de Jandarmi Ialomița, domnul medic primar al județului Ialomița (Aurel Mihăilescu – n.ns. N.Ț.) și domnul șef al Poliției, Movilescu”. Evreii în viață și cei muribunzi au fost predați ofițerului de zi pe corp al Regimentului 23 Infanterie.

De menționat ar fi faptul că față de aceste cifre, pe care le considerăm oficiale, toate celelalte surse de care avem cunoștință, dau alte cifre decât cele consemnate în procesul-verbal mai sus menționat. Astfel, într-o declarație, dată în fața acuzatorului public D. Săracu, Ianu Naftule menționa că au fost debarcați „un număr de 25 morti și 38 grav bolnavi, iar vii au fost 1058”. Adam Simantov, martor ocular, din Călărași, nota că la deschiderea vagoanelor erau de față toți șefii instituțiilor locale ale regimului antonescian, în frunte cu prefectul, colonelul Nica, iar grupa de ostași a descărcat în total 1021 de „iudeo-comuniști” ieșeni, dintre care 21 cadavre și 69 muribunzi, iar Silviu Dragomir scria într-un articol în „”Cotidianul” că: „La destinație (gara Călărași) au ajuns 776 evrei din cei 1900”.

Diferența de la 1729, câți au plecat din Tg. Frumos, au murit, fiind debarcați pe traseu: 654 cadavre la Tg. Frumos; 327 cadavre în gara Mircești; 300 cadavre la Săbăoani; 47 cadavre la Roman; 10 cadavre la Mărășești și 40 cadavre la Inotești. Și referitor la comportamentul autorităților locale părerile sunt diferite, cele date la cald, la scurta vreme de la evenimente, fiind mult mai acide decât ale celor care și-au spus punctul de vedere peste ani de la producerea evenimentelor. Astfel, Ilie Ghenovici declara că Nicolae Pascu, președinte al Tribunalului Ialomița „a salvat de la moarte, în iulie 1941, sute de evrei din trenul morții, ajunși la Călărași, prin intervenția personală și făcând uz de autoritatea sa de președinte al Tribunalului”. (Dosar MAI nr. 39258).” – precizează Nicolae Țiripan, istoric al Călărașiului, într-un material publicat pe istoriaregasita.blogspot.com

Advertisement

Autoritățile din Călărași au întocmit mai multe situații ale victimelor, supraviețuitori și morți. Astfel, dintr-o împărțire pe vârste a deportaților aflăm că 688 aveau între 21 și 50 de ani. 163 erau minori, iar 110 aveau peste 50 de ani. În august 1941, când a fost făcută această statistică, din 1006 evrei, 45 erau grav bolnavi, de diferite vârste. Conform împărțirii pe profesii, cei mai mulți erau funcționari comerciali (242), comercianți (177), croitori (119), muncitori (106). 33 erau elevi, 12 studenți, 11 industriași, 4 rabini, 2 profesori, 1 fotograf. În lagăr mai erau: medici, farmaciști, dentiști, ingineri, brutari, tâmplari, cizmari, zidari, birjari, lăcătuși, mecanici, tinichigii, ceaprazari, frizeri etc.

Știm cu precizie cauza morții doar pentru 25 de victime. Sunt cei descărcați deja morți din vagoane la sosirea trenului la Călărași și care au fost examinați de un medic legist. La motivul decesului morții, cel mai frecvent apar: septicemia, ca urmare a unor leziuni prin violență care s-au infectat în condițiile mizerabile din vagoanele sigilate de jandarmii antonescieni; blocaje ale rinichilor și plămânilor – în condițiile în care deportații au fost deprivați de apă și aer; stop cardiac și hemoragie cerebrală – după un drum care a durat șapte zile. Până pe 28 iulie 1941, muriseră 80 de deportați, iar până la 23 august, totalul a urcat la 98 de morți, conform cifrelor oficiale. O parte dintre decese au fost raportate târziu, spre toamnă, când evreii fuseseră trimiși înpoi la Iași. În arhive s-a mai păstrat o listă de 153 de morți. Unii supraviețuitori au vorbit de 200 de morți la Călărași. În cazul câtorva zeci de evrei care au murit din cauza regimului de detenție de la Călărași, dizenteria a fost principalul motiv.

https://youtu.be/v8g2UVNQxHk

 

Advertisement
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Cultură

Recomandare de carte – „2666” de Roberto Bolaño

Published

on

„2666” de Roberto Bolaño este o operă monumentală, un roman labirintic care împletește multiple fire narative într-o tapiserie densă de idei, emoții și mister. Publicat postum în 2004, acest roman de peste 1000 de pagini este considerat capodopera scriitorului chilian, explorând teme precum literatura, violența, căutarea sensului și efemeritatea existenței umane. Structurat în cinci părți distincte, dar interconectate, romanul este o meditație profundă asupra naturii artei și a condiției umane, plasată în contexte variate, de la Europa academică la deșertul mexican al orașului fictiv Santa Teresa.

Stilul lui Bolaño este hipnotic, combinând realismul cu elemente de mister și suprarealism. Proza sa este densă, dar accesibilă, plină de digresiuni care adaugă profunzime personajelor și temelor. Santa Teresa devine un personaj în sine, un loc al pierzaniei și al revelațiilor, care reflectă atât haosul modernității, cât și căutarea perpetuă a sensului.

Romanul nu oferă răspunsuri clare, ci invită cititorul să navigheze prin ambiguități și să reflecteze asupra naturii artei, violenței și memoriei. Este o carte care cere răbdare, dar răsplătește cu o experiență literară profundă și memorabilă.

Concluzie

„2666” este o operă care sfidează categorisirile, un roman care te provoacă să te pierzi în el și să ieși schimbat. Este o lectură esențială pentru cei care apreciază literatura complexă, care pune întrebări mai degrabă decât să ofere răspunsuri. Bolaño creează un univers literar unic, care rămâne în mintea cititorului mult timp după ce ultima pagină a fost întoarsă.

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Cultură

Recomandare de carte – „Changi” de James Clavell

Published

on

Changi (publicat în 1962, cunoscut și ca King Rat), romanul de debut al lui James Clavell, este o poveste captivantă și profund autentică, inspirată din experiența autorului ca prizonier de război în lagărul japonez Changi din Singapore, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Parte a seriei Saga Asiatică, romanul explorează lupta pentru supraviețuire într-un mediu brutal și complexitatea naturii umane în condiții extreme.

Acțiunea se desfășoară în lagărul de prizonieri Changi, unde soldați britanici, americani, australieni, olandezi și neozeelandezi îndură foamete, violență și umilințe. Clavell descrie cu precizie atmosfera sumbră a lagărului, bazându-se pe propriile trăiri. În centru se află „Împăratul”, un caporal american charismatic și pragmatic, care își folosește inteligența pentru a domina prizonierii și gardienii japonezi. Alături de el, personaje ca Jack, un ofițer britanic, și Yasuko, o japoneză implicată în dinamica opresivă, aduc profunzime poveștii. Romanul analizează supraviețuirea, demnitatea umană și relațiile de putere, dezvăluind conflicte între prizonieri și gardieni, dar și între deținuți.

Experiența lui Clavell conferă o autenticitate incontestabilă. Descrierile foametei, epuizării și torturilor psihologice sunt vii și copleșitoare.

 „Împăratul” este un anti-erou fascinant, iar contrastul cu idealismul altor personaje, ca Jack, creează o dinamică aparte și captivantă.

Advertisement

 Romanul explorează supraviețuirea, onoarea și puterea, cu o reflecție asupra codurilor morale în condiții extreme.

 Scris realist și tensionat, combină suspansul cu analiza psihologică, ținând cititorul captivat.

Changi este o lectură esențială pentru iubitorii de ficțiune istorică și povești de supraviețuire. A fost ecranizat, reflectând popularitatea sa, și rămâne o meditație asupra rezistenței umane și efectelor războiului.

Recomand Changi pasionaților de romane istorice și explorări ale naturii umane. Cu 464 de pagini, este o carte densă, care necesită implicare emoțională, dar răsplătește cu o poveste profundă. Dacă ai apreciat Shogun sau alte romane din Saga Asiatică, Changi este o alegere excelentă.

Advertisement
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Cultură

Biblioteca Județeană „Alexandru Odobescu” promovează lectura și arta la Școala de vară din Ciocănești

Published

on

Biblioteca Județeană „Alexandru Odobescu” Călărași continuă să fie un partener activ în educația și dezvoltarea culturală a tinerilor. În cadrul Școlii de vară organizate la Ciocănești, participanții au avut ocazia să descopere expoziția de artă „Fancy”, dar și să afle mai multe despre activitățile și serviciile oferite de instituția de cultură din Călărași.

Evenimentul a fost coordonat de bibliotecara Camelia Fistic și profesorul Flavius Munteanu, care au ghidat grupul printr-o serie de prezentări interactive menite să stimuleze interesul copiilor și tinerilor pentru lectură, artă și resursele puse la dispoziție de bibliotecă.

Prin astfel de inițiative, Biblioteca Județeană „Alexandru Odobescu” își reafirmă rolul de centru educațional și cultural, conectând comunitățile din județ cu lumea cărților, a artei și a informației.

Advertisement
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading