Un scandal major zguduie scena politică românească, după ce vicepremierul Dragoș Anastasiu, numit în funcție de premierul Ilie Bolojan, a recunoscut în instanță că a plătit mită către o fostă inspectoare ANAF, Angela Burlacu, timp de opt ani, între 2009 și 2017. Informațiile apar în motivarea Curții de Apel București, în dosarul de corupție în care Burlacu a fost condamnată definitiv la 5 ani și 2 luni de închisoare pentru luare de mită și trafic de influență.

Conform documentului judiciar, Anastasiu, în calitate de martor, a declarat că, în urma unui control fiscal la una dintre firmele sale din grupul Eurolines, inspectoarea ANAF Angela Burlacu l-a abordat, semnalând „nereguli grave” în documentele de personal. Aceasta i-a propus încheierea unui contract fictiv de consultanță cu o firmă indicată de ea, prin care s-au plătit lunar aproximativ 2.000 de euro. În schimb, controalele fiscale urmau să fie finalizate rapid și favorabil, inclusiv cu rambursarea TVA-ului. Anastasiu a acceptat, perceput propunerea ca un „șantaj, dar și o formă de protecție” pentru afacerile sale.

Suma totală plătită prin contractul fictiv a fost de 218.582,44 lei, însă mita a continuat și sub forma pachetelor turistice oferite de firmele lui Anastasiu, în valoare totală de peste 784.000 de lei (aproximativ 170.000 de euro). Aceste beneficii, inclusiv vacanțe în Europa, au fost folosite de Burlacu și de apropiații ei, fără a avea un corespondent real în servicii prestate.

Poziția instanței

Curtea de Apel București a calificat drept „ridicolă” ideea că aceste plăți ar fi reprezentat onorarii pentru servicii reale de resurse umane. Judecătorii au stabilit că prezența membrilor familiei inspectoarei în sediile firmelor Eurolines avea doar scopul de a justifica foloasele materiale. De asemenea, instanța a respins tentativa de a masca mita ca sponsorizări, constatând că nu a existat niciun contract de sponsorizare, spre deosebire de alte practici ale grupului Eurolines.

Advertisement

Anastasiu a fost informat periodic despre beneficiile acordate inspectoarei, dar nu a oprit plățile, conform motivării instanței. Declarațiile sale și ale altor martori au confirmat că plățile au fost făcute pentru a asigura controale fiscale favorabile, fiind considerate mită în formă continuată.

Reacții și consecințe politice

Guvernul, prin purtătoarea de cuvânt Ioana Dogioiu, a precizat că Anastasiu nu a avut calitatea de inculpat sau condamnat în dosar, ci doar de martor, și că faptele nu au legătură cu atribuțiile sale de vicepremier. Totuși, scandalul a generat reacții virulente. Senatorul PSD Daniel Zamfir a cerut demisia lui Anastasiu, afirmând că „un vicepremier care comite o infracțiune în formă continuată nu mai poate continua în Guvernul României”. Partidul AUR a mers mai departe, catalogând situația drept o „batjocură” și cerând demiterea imediată a vicepremierului, acuzând ipocrizia reformei promovate de Guvernul Bolojan.

Contextul numirii lui Anastasiu

Dragoș Anastasiu, un antreprenor de succes în turism și fost președinte al Camerei de Comerț și Industrie Româno-Germane, a fost numit vicepremier pentru reformă fără portofoliu de premierul Ilie Bolojan, cu scopul de a eficientiza companiile de stat și de a implementa măsuri de austeritate. Numirea sa a fost controversată, liderii coaliției opunându-se inițial creării unui al cincilea post de vicepremier. Scandalul actual ridică întrebări asupra credibilității sale în a conduce reforme, dat fiind istoricul de corupție recunoscut.

Deși Anastasiu nu a fost inculpat, recunoașterea sa în instanță și detaliile din motivarea Curții de Apel București pun presiune asupra Guvernului Bolojan. Rămâne de văzut dacă Parchetul va redeschide investigațiile privind rolul său activ în acest caz sau dacă presiunea politică și publică va duce la demisia sa. Până în prezent, nici Anastasiu, nici premierul Bolojan nu au oferit un punct de vedere detaliat, iar refuzul Guvernului de a-l demite, conform unor surse, amplifică tensiunile pe scena politică.

Acest caz scoate în evidență probleme sistemice din cadrul ANAF și ridică întrebări despre etica liderilor politici implicați în astfel de practici, mai ales într-un context în care Executivul promovează transparența și austeritatea.

Advertisement

Miercuri, 23 iulie 2025, un incendiu a izbucnit la Maternitatea „Cuza Vodă” din Iași, provocând panică în rândul personalului medical și al pacienților. Flăcările s-au manifestat în subsolul clădirii, într-o cameră tehnică, pe o suprafață de aproximativ 30 de metri pătrați, generând un fum dens și negru, vizibil de la mare distanță.

Autoritățile au activat Planul Roșu de Intervenție pentru a gestiona eficient situația. Cinci autospeciale de stingere, două autoscări, echipaje de poliție și o ambulanță a Serviciului de Ambulanță Județean (SAJ) au fost mobilizate la fața locului. Din cauza fumului toxic, întregul personal medical, mamele și nou-născuții, inclusiv bebeluși prematuri din secția de neonatologie, au fost evacuați de urgență. Cadrele medicale au acționat rapid, transportând incubatoarele în curtea spitalului pentru a asigura siguranța bebelușilor.

Potrivit informațiilor oficiale, incendiul a fost lichidat, iar Raed Arafat, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, a confirmat că nu au fost raportate victime. „Incendiul a avut loc la subsol, în zona spălătoriei. Nu există victime, ceea ce este cel mai important. Se evaluează dacă clădirea poate fi repopulată sau dacă pacientele trebuie transferate în alte unități medicale,” a declarat Arafat.

Cauza probabilă a incendiului este un scurtcircuit la un acumulator din subsol, însă o anchetă este în curs pentru a stabili circumstanțele exacte. Circulația rutieră în zonă a fost restricționată temporar pentru a facilita intervenția echipajelor de urgență.

Advertisement

Acest incident ridică din nou întrebări legate de siguranța infrastructurii spitalicești din România, mai ales în contextul în care Maternitatea „Cuza Vodă” este cea mai mare unitate de acest tip din regiunea Moldovei

Ozzy Osbourne, cunoscut drept „Prințul Întunericului” și solistul emblematic al trupei Black Sabbath, ar fi murit la vârsta de 76 de ani, la doar câteva săptămâni după ultimul său concert cu trupa, intitulat „Back to the Beginning”, care a avut loc pe 5 iulie 2025, în Birmingham, Anglia. Potrivit unui articol publicat de Newsweek, familia sa a confirmat decesul într-o declarație emoționantă emisă marți, 22 iulie 2025, afirmând că Ozzy a murit în această dimineață, „înconjurat de iubire”. Declarația familiei a spus: „Cu o tristețe mai mare decât pot exprima cuvintele, trebuie să anunțăm că iubitul nostru Ozzy Osbourne a murit în această dimineață. Era alături de familie și înconjurat de iubire. Cerem tuturor să ne respecte intimitatea în acest moment.

Concertul său final de la Villa Park, Birmingham, a fost un moment istoric, marcând ultima apariție scenică a lui Osbourne alături de colegii săi din Black Sabbath, Tony Iommi, Geezer Butler și Bill Ward. Spectacolul, care a inclus invitați speciali precum Metallica și Guns N’ Roses, a fost descris ca un „adieu final” al artistului, care a performat de pe un tron decorat cu motive de liliac, din cauza incapacității sale de a sta în picioare din pricina bolii Parkinson și a complicațiilor de sănătate din ultimii ani. În timpul concertului, Ozzy a mulțumit fanilor „din adâncul inimii”, subliniind importanța acestui moment pentru el și pentru moștenirea Black Sabbath.

Ozzy Osbourne s-a confruntat cu probleme grave de sănătate în ultimii ani, inclusiv un diagnostic de Parkinson din 2020 și complicații în urma unei căzături din 2019, care i-au afectat capacitatea de a merge și de a performa. În ciuda acestor provocări, el a continuat să apară pe scenă, inclusiv la Jocurile Commonwealth din 2022, și a fost determinat să ofere fanilor un ultim spectacol memorabil. Soția sa, Sharon Osbourne, a declarat înainte de concert că Ozzy lucra zilnic cu un terapeut pentru a fi pregătit fizic, subliniind că „fanii sunt cel mai important lucru din viața lui Ozzy”.Născut John Michael Osbourne pe 3 decembrie 1948 în Aston, Birmingham, Ozzy a devenit o figură definitorie a heavy metalului, fondând Black Sabbath în 1968. Trupa a lansat albume iconice precum Paranoid (1970), Master of Reality (1971) și Sabbath Bloody Sabbath (1973), care au modelat genul heavy metal. După ce a fost concediat din Black Sabbath în 1979 din cauza problemelor cu alcoolul și drogurile, Ozzy a avut o carieră solo de succes, cu albume precum Blizzard of Ozz (1980) și hituri precum „Crazy Train” și „Mama, I’m Coming Home”. De asemenea, a devenit o figură culturală pop prin reality show-ul MTV The Osbournes.

Anticile sale excentrice, cum ar fi mușcarea capului unui liliac pe scenă, au consolidat reputația sa de personaj controversat și imprevizibil. Cu toate acestea, Osbourne a fost și un familist devotat, împărțindu-și timpul între casele din Buckinghamshire și Los Angeles, alături de soția sa Sharon și copiii lor, Aimee, Kelly și Jack.Un articol din Mirror Online a reiterat că Ozzy a murit la 76 de ani, menționând lupta sa cu Parkinson și eforturile sale de a performa la concertul final, în ciuda sănătății precare. Acesta a descris concertul ca fiind dorința sa de a „se întoarce la origini” și de a mulțumi fanilor care l-au susținut de-a lungul carierei.

Advertisement

Moștenirea lui Ozzy Osbourne

Moartea lui Ozzy Osbourne marchează sfârșitul unei ere pentru heavy metal. Ca pionier al genului, el a influențat generații de muzicieni și fani cu sunetul întunecat și teatral al Black Sabbath și cu energia sa scenică unică. Concertul său final a strâns 190 de milioane de dolari pentru organizații caritabile, demonstrând impactul său nu doar în muzică, ci și în filantropie.