Știri
Ani grei de închisoare pentru cei cate bat și ucid animale
Astăzi, 19 mai, intră în vigoare noile prevederi legale privind protecția animalelor, care stabilesc sancțiuni mai aspre pentru cei care comit orice act de cruzime sau violenţă asupra acestora.
La data de 16 mai, în Monitorul Oficial al României, a fost publicată Legea nr. 138 din 2022, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 205/2004, privind protecţia animalelor, care prevede majorarea limitelor speciale ale pedepselor și ale amenzilor contravenționale prevăzute în forma de bază a actului normativ.
Prevederile Legii 205/2004 urmăresc asigurarea condiţiilor de viaţă şi bunăstare ale animalelor cu sau fără stăpân, consfinţind o serie de drepturi şi obligaţii în sarcina deţinătorilor de animale. Acestora din urmă le-au fost instituite responsabilităţi privind întreţinerea şi supravegherea animalelor, tratamentul aplicat acestora excluzând orice act de cruzime şi violenţă.
Odată cu operaționalizarea structurilor de protecția animalelor, numărul de situații sesizate, în care oamenii au manifestat un comportament agresiv față de acestea, s-a menținut la un nivel ridicat, motiv pentru care a fost necesar a se institui, la nivel legislativ, noi norme prin care să se limiteze abuzurile împotriva animalelor.
Astfel, conform noilor prevederi, se dublează și chiar triplează cuantumul amenzilor contravenționale și limitele maxime ale pedepsei cu închisoarea.
Potrivit noului text de lege:
Se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă intervenţiile chirurgicale destinate modificării aspectului unui animal sau altor scopuri necurative, cum ar fi codotomia, cuparea urechilor, secţionarea corzilor vocale, ablaţia ghearelor, coltilotul ciocului şi dinţilor.
Se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă despărţirea puilor de mamă până la vârsta de minimum opt săptămâni de viaţă, în vederea comercializării, exceptând îndepărtarea puilor de mamă înainte de perioada minimă specifică speciei pentru înţărcare.
Se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă folosirea de animale vii pentru dresajul animalelor sau pentru a le controla agresivitatea, dacă le creează suferinţă.
De asemenea, se pedepdește cu închisoare de la un an la 5 ani sau cu amendă folosirea animalelor sălbatice aparţinând subîncrengăturii vertebrate, indiferent de gradul de îmblânzire, născute în captivitate sau capturate din natură, în spectacole de circ, circuri ambulante, caravane şi trupe de artişti ambulanţi, precum şi în orice alte tipuri de spectacole similare.
Se pedepsește cu închisoare de la un an la 5 ani sau cu amendă folosirea armelor cu tranchilizant asupra animalelor în alte situaţii decât pentru imobilizarea acestora.
Se pedepsesc cu închisoare de la un an la 5 ani sau cu amendă practicarea tirului pe animale domestice sau pe animale sălbatice captive și rănirea cu intenţie a animalelor.
Totodată, se pedepsesc cu închisoare de la 2 la 7 ani uciderea animalelor, cu intenţie, fără drept, schingiuirea animalelor, organizarea de lupte între animale sau cu animale și zoofilia.
Elementul de noutate adus de Legea 138/2022 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 205/2004 este zoofilia, care a fost reglementată în dreptul național, reprezintă infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 2 la 7 ani.
Majorarea limitelor speciale este necesară, întrucât acesta creează premisele responsabilizării cetăţenilor, prin încadrarea faptei într-o categorie superioară a pericolului social.
De asemenea, în cazul condamnării pentru una dintre infracțiunile prevăzute de textul de lege, instanța poate dispune, ca pedeapsă complementară, interdicția de a deține animale, pentru o perioadă de la un an la 5 ani.
Din punct de vedere social, rolul pedepselor complementare este de responsabilizare a celui care a fost condamnat pentru o faptă de natură penală.
Dacă în vechea formă a actului normativ, limitele speciale ale amenzii contravenționale erau cuprinse între 1.000 de lei și 3.000 de lei, de acum înainte, polițiștii pot aplica amenzi contravenționale cuprinse între 3.000 de lei și 12.000 de lei, în cazul constatării următoarelor fapte:
– nerespectarea obligației deținătorilor de animale de a asigura acestora un adăpost corespunzător, hrană și apă suficiente, posibilitatea de mișcare suficientă, îngrijire, atenție și asistență medicală;
-folosirea de animale pentru expoziţii, spectacole, publicitate, realizare de filme şi în scopuri asemănătoare, dacă aceste activităţi le provoacă suferinţe fizice şi psihice, afecţiuni sau răniri;
-abandonarea şi/sau alungarea unui animal a cărui existenţă depinde de îngrijirea omului;
-administrarea de substanţe destinate stimulării capacităţilor fizice ale animalelor, în timpul competiţiilor sportive, sub forma dopajului;
-folosirea de mijloace de dresaj, care să provoace traume psihice sau fizice, precum și metode care prejudiciază sănătatea ori bunăstarea animalului.
Poliția Română recomandă deținătorilor de animale respectarea normelor privitoare la bunăstarea și protecția animalelor, pentru a nu fi sub incidența noilor prevederi legale, care intră în vigoare astăzi, 19 mai 2022.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
În cursul zilei de vineri, 19 decembrie a.c., șefia Ministerului Apărării Naționale va fi disputată în cadrul unei ședințe politice. Numirea unui nou lider al instituției vine după ce Ionuț Moșteanu, fost ministru al Apărării, și-a dat demisia în luna noiembrie.
Potrivit surselor, USR va decide în vineri, 19 decembrie a.c., cine va prelua funcția de ministru al Apărării, după scandalul izbucnit luna trecută.
Dominic Fritz, președintele USR, a convocat joi, 18 decembrie a.c., Comitetul Politic al partidului politic pe care îl conduce pentru ședința din 19 decembrie, dedicată șefiei MApN.
Fritz îl va supune la vot pe actualul ministru al Economiei, Radu Miruță, pentru funcția de ministru al Apărării, acesta urmând să ocupe și poziția de vicepremier după votul membrilor Comitetului Politic al USR.
În schimb, conducerea Ministerului Economiei va fi preluată de senatorul Irineu Darău.
CV-ul lui Radu Miruță arată că a terminat în anul 2004, cu media 9.80, Colegiul Național Tudor Vladimirescu din Târgu Jiu, profilul matematică-informatică.
Ulterior, în același an, s-a înscris la două facultăți, dintre care una susține că a absolvit-o ca „hobby”. Prima este Facultatea de Electronică, Telecomunicații și Tehnologia Informației, pe care Miruță arată că a terminat-o cu media 9.65. Facultatea „hobby” este Facultatea de Drept din cadrul Universității Constantin Brâncuși din Târgu Jiu.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
18 decembrie este o dată cu profundă semnificație în România, fiind dedicată Zilei Minorităților Naționale, instituită prin lege în 2017 și sărbătorită anual pentru a onora contribuția celor 20 de minorități etnice recunoscute oficial la bogăția culturală, socială și istorică a țării. Această zi subliniază modelul românesc de conviețuire interetnică armonioasă, promovând toleranța și dialogul într-o societate multiculturală. Pe plan internațional, data evocă momente majore precum abolirea sclaviei în Statele Unite prin al 13-lea Amendament (1865) sau alte evenimente din istoria mondială, dar în context românesc rămâne un prilej de reflexie asupra unității în diversitate.
IATĂ CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN ACEASTĂ ZI:
1271 – Conducătorul mongol Kublai Han s-a proclamat împărat al Chinei, punând bazele dinastiei Yuan.
1622 – Forțele portugheze înving în bătălia de la Mbumbi o armată a regatului Kongo, în actuala Angola.
1737 – A murit Antonio Stradivari, celebru lutier italian, ale cărui viori sunt considerate pana in ziua de azi cele mai bune din lume: (n. 1644).
1787 – New Jersey devine al treilea stat care a ratificat Constituția SUA.
1835 – Împăratul Rusiei aprobă decizia Senatului de a întemeia pe lângă cele 6 județe existente în Basarabia țaristă (Hotin, Iași, Orhei, Bender, Leova şi Akkerman) încă două: Orhei și Soroca (din părți ale județelor Hotin, Iași și Orhei, celui din urmă schimbându-i-se denumirea în Chişinău).
1865 – Scalvia a fost abolită o dată cu intrarea în vigoare a celui de-al 13-lea amendament din Constituția SUA, in care se preciza ca pe teritoriul statului nu mai pot să existe sclavi.
1865 – Se încheie la București in România, Convenția româno-sârbă privind reglementarea serviciului telegrafic.
1870 – În România, începe să guverneze intre 18 decembrie 1870 – 11 martie 1871, cabinetul liberal prezidat de Ion Ghica.
1874 – S-a născut Radu D. Rosetti, poet și epigramist român, fiul publicistului Dimitrie R. Rosetti; (d.1964).
1878 – S-a născut Iosif Vissarionovici Stalin ( Djugasvili), revoluționar bolșevic și conducător politic sovietic, unul dintre cei mai mari criminali din istoria omenirii.
1892 – Baletul Spărgătorul de nuci, de Piotr Ilici Ceaikovski, după o povestire de E.T.A. Hoffmann a avut premiera la teatrul “Mariinsky Theatre” din Sankt Petersburg, Rusia.
1916 – Primul război mondial – Se sfârșește Bătălia de la Verdun, dintre trupele germane și cele franceze.
1917 – La Tiraspol s-a desfășurat Primul Congres al Moldovenilor din stânga Nistrului.
1918 – În România, la București, se creează Partidul Țărănesc sub conducerea învățătorului Ion Mihalache (din Topoveni, jud.Argeș).
1923 – Muzeul Militar Național, creat în aprilie 1914 ca secție militară a Muzeului Național al României, a fost transformat în instituție de sine stătătoare.
1925 – S-a născut Vasile Veselovski, compozitor roman de muzică ușoară; (d. 04.01.1998).
926 – Turcia adoptă calendarul gregorian.
1940 – În România se desființează breslele de lucrători, funcționari și meseriași, înființate în timpul dictaturii regale.
1944 – Al doilea război mondial: Armata a IV-a româna intră pe teritoriul Cehoslovaciei pentru a participa la operațiunile militare desfășurate împotriva armatei germane.
1944 – A părut primul număr din cotidianul „Le monde”, sub direcția lui Hubert Beuve–Mery.
1946 – S-a născut Steven Spielberg, regizor american de film. Născut în Cincinnati, statul american Ohio, Spielberg a fost cel mai tânăr regizor de la studiourile Universal.
1956 – Japonia se alătură Organizației Națiunilor Unite.
1966—Richard L. Walker descopera satelitul Epimetheus al planetei Saturn.
1973 – Adunarea Generala a ONU adoptă limba arabă ca limbă oficială a sa.
1979 – Adunarea Generala a ONU a adoptat Convenția pentru eliminarea tuturor formelor de discriminare împotriva femeilor (politic, economic, social și cultural).
1987 – Larry Wall a lansat prima versiune a limbajului de programare Perl. Perl este un limbaj de programare dinamic, procedural, creat de Lary Wall în 1987.
1989 – Ca urmare a protestelor izbucnite la Timișoara, România a închis frontierele cu Iugoslavia, Ungaria, URSS si Bulgaria.
1990 – S-a semnat, la Strasbourg, actul prin care România a aderat la Convenția Culturală Europeană.
1991 – Federația Rusă a recunoscut independenta Republicii Moldova, Boris Eltin declarând ca Rusia este gata sa stabilească relații diplomatice cu această țară.
1991 – S-a înființat Partidul Umanist din România (PUR), avându-l ca președinte – fondator pe Dan Voiculescu. Ulterior acest partid si-a transformat denumirea in Partidul Conservator.
1991 – La Strasbourg, România a semnat actul de aderare la Convenția Culturala Europeana.
1992 – Guvernul României a recunoscut republicile Ceha si Slovaca in calitate de subiecte distincte de drept internațional, cu efect juridic, începând de la 1 ianuarie 1993.
2005 – România câștigă titlul de vicecampioană mondială la handbal feminin la Campionatul Mondial de Handbal din Rusia, fiind învinsă în actul final de țara gazdă, scor 28 – 23.
2005 – Războiul civil din Ciad începe atunci când grupurile rebele, susținute de Sudanul vecin, lansează un atac în Adré.
2006 – În Emiratele Arabe Unite se desfășoară primele alegeri.
2015 – „Kellingley Colliery”, ultima mină de cărbune în subteran din Marea Britanie, se închide.
2017 – Trenul de pasageri Amtrak Cascades 501 deraiază lângă DuPont, Washington, un oraș din Statele Unite, lângă Olympia, Washington, ucigând șase persoane și rănind alte 70.
2019 – Camera Reprezentanților a Statelor Unite ale Americii a decis adoptarea articolelor prin care președintele Donald Trump este acuzat pentru abuz de putere și obstrucție a Congresului.
2022 – Echipa Naționala de fotbal a Argentinei a câștiga, în fața echipei Franței, Finala Campionatului Mondial de Fotbal 2022.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Parcurile industriale, o urgență de dezvoltare regională. Județul Călărași nu are niciun parc funcțional
Lipsa parcurilor industriale din județul Călărași a fost semnalată explicit în cadrul conferinței de presă organizate marți, 16 decembrie, de Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud-Muntenia, ca fiind una dintre cele mai mari vulnerabilități economice ale regiunii.
Directorul ADR Sud-Muntenia, Liviu Mușat, a subliniat că, în prezent, județul Călărași nu dispune de un parc industrial funcțional, în condițiile în care acest tip de infrastructură este esențial pentru atragerea investițiilor, crearea de locuri de muncă și diversificarea economiei locale .
De ce contează parcurile industriale
Parcurile industriale reprezintă una dintre cele mai eficiente forme de dezvoltare economică, oferind investitorilor:
- infrastructură pregătită (utilități, drumuri, acces logistic);
- proceduri administrative simplificate;
- posibilitatea dezvoltării rapide a unor capacități de producție sau servicii.
În lipsa acestora, județele riscă să fie ocolite de investitori, chiar dacă dispun de poziționare geografică avantajoasă, forță de muncă sau acces la rețele de transport.
Județul Călărași, un paradox economic
Deși Călărașiul beneficiază de acces la Dunăre, apropiere de Capitală și terenuri disponibile, absența parcurilor industriale limitează serios capacitatea județului de a concura cu alte zone din regiune sau din țară.
Reprezentanții ADR Sud-Muntenia au atras atenția că această lipsă nu mai este doar o problemă de oportunitate ratată, ci una de strategie economică, care poate afecta pe termen lung dezvoltarea județului.
Oportunități de finanțare pentru autorități și parteneriate public-private
În contextul noii perioade de programare, parcurile industriale sunt considerate eligibile pentru finanțare prin instrumente financiare, adresate atât autorităților publice, cât și mediului privat sau parteneriatelor public-private.
Modelul propus permite:
- implicarea autorităților locale în punerea la dispoziție a terenurilor;
- atragerea capitalului privat pentru dezvoltarea infrastructurii;
- utilizarea fondurilor europene sub formă de granturi combinate cu credite bancare.
Acest tip de finanțare este văzut de ADR Sud-Muntenia ca fiind unul dintre cele mai eficiente mecanisme pentru dezvoltarea rapidă a parcurilor industriale, fără a bloca bugete publice pe termen lung .
Parcurile industriale, catalizator pentru locuri de muncă
Un alt argument major pentru dezvoltarea parcurilor industriale îl reprezintă crearea de locuri de muncă stabile. Proiectele de acest tip generează nu doar angajări directe, ci și activitate economică conexă: transport, servicii, construcții, mentenanță.
În plus, parcurile industriale pot susține:
- relocarea unor afaceri din zonele suprasaturate;
- dezvoltarea IMM-urilor locale;
- atragerea de investitori din domenii nepoluante sau cu valoare adăugată mare.
Un semnal clar pentru administrațiile locale
Mesajul transmis de ADR Sud-Muntenia este unul direct: parcurile industriale trebuie să devină o prioritate strategică pentru administrațiile locale, în special în județe precum Călărași, unde lipsa acestora reprezintă un blocaj major în dezvoltarea economică.
Fără proiecte mature pregătite din timp, județele riscă să rateze oportunități importante de finanțare și să rămână în afara marilor fluxuri investiționale regionale.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Șefia MApN, decisă de USR. Radu Miruță va ocupa funcția de ministru al Apărării
PPC blue își dublează numărul de stații într-un an și ajunge la peste 1100 puncte de încărcare
Crăciun cu bucurie la Borcea: peste 1.000 de copii au primit cadouri de la primărie
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
VIDEO. PRIMELE DECLARAȚII ALE VICTIMELOR CONFLICTULUI VIOLENT DIN UNIREA: „AM FOST PUȘI LA PĂMÂNT, LOVIȚI ȘI AMENINȚAȚI CU PISTOLUL”
