Știri
Mâncarea ucide mai mulţi oameni decât alcoolul şi fumatul!
PROF. DR. NICOLAE HÂNCU: „Mâncarea ucide mai mulţi oameni decât alcoolul şi fumatul!”
Mâncarea ucide mai mulţi oameni – Profesorul Nicolae Hâncu subliniază că alimentaţia şi somnul sunt două elemente cheie pentru sănătatea noastră, scrie uti24.ro
Şi când afli că alimentaţia ucide anual 14 milioane de oameni te gândeşti serios cât de sănătoasă este mâncarea cu care te hrăneşti în fiecare zi. „Alimentaţia răspunde de 14 milioane de morţi în lume, anual. Alcoolul şi fumatul împreună fac 12 milioane de morţi”, menţionează specialistul.
Ca oamenii să fie mai sănătoşi trebuie umblat la mentalitate pentru schimbarea stilului de viaţă, aspecte care sunt foarte dificile.
„Să schimbi alimentaţia unui popor este un lucru extraordinar de greu. Noi, forurile ştiinţifice, educaţionale ne-am organizat să facem educaţie nutriţională populaţională. Când faci o astfel de educaţie îi spui omului şi cum să se mişte, cum să nu bea, cum să doarmă”, explică Nicolae Hâncu.
Cât trebuie să dormim şi când?
Nu doar în alimentaţie trebuie să fim echilibraţi, ci şi când vine vorba despre somn. „Somnul are o influenţă extraordinară asupra comportamentului şi greutăţii noastre. Ar trebui să dormim între 7 şi cel mult 9 ore pe noapte, din care o oră să fie înainte de miezul nopţii.
Dacă nu se doarme noaptea, totul lucrează împotriva sănătăţii. Nici prea mult somn, 10-12 ore cum obişnuiesc marii somnoroşi, nu face bine”, declară specialistul.
Profesorul Hâncu explică cum un aliment bun se transformă în duşman.
„Nu există alimente bune şi rele. Există alimente prietenoase, mai puţin prietenoase şi alimente duşmănoase. De exemplu, să mănânci 4-5 ouă pe săptămână transformă oul într-un aliment extrem de prietenos, dar dacă mănânci 10 ouă pe zi ca să îţi creşti masa musculară, oul devine neprietenos”, spune specialistul.
Stilul de viaţă a dus la o epidemie de diabet
Potrivit profesorului Hâncu, acum asistăm la cea mai mare epidemie de diabet din istorie. Şi totul se datorează stilului de viaţă care s-a schimbat în rău de-a lungul anilor. „În vara lui 1967 am intrat ca preparator la Clinica Medicală II, care avea şi Centrul de Diabet în subordine.
Am fost repartizat imediat la Centrul de Diabet şi din toamnă am răspuns de acest centru. Pe vremea aceea avea înscrise sub 1.000 de persoane şi în momentul de faţă sunt 28.000. Epidemia aceasta de diabet şi obezitate este probabil cea mai mare din istoria umanităţii. Cauzele ei sunt, fără îndoială, legate de stilul de viaţă.
Înainte dacă vroiai să urci la Babele din Bucegi urcai cu picioarele, iar acum urci cu maşina sau cu telefericul. Stilul de mâncare s-a schimbat în totalitate, există sedentarism, fumat, alcool”, spune Nicolae Hâncu.
Președintele Federației Române de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice, profesor doctor Nicolae Hâncu, ne dezvăluie care sunt regulile de alimentație de la care nu se abate. Prof. dr. Nicolae Hâncu se declară un mare amator de salate și de fructe, dar admite că nu refuză un vin bun…
Întotdeauna urmez eu însumi sfaturile pe care le dau. Sportul ocupă un loc important în viața mea. Am făcut sport de performanță până la 27 de ani, iar după ce m-am lăsat, am continuat să fac sport. Pe la 40 de ani m-am apucat de jogging și alergam zilnic între 3 și 5 km, după care am înlocuit alergatul cu mersul pe jos în ritm alert, aproape zilnic, și cu înotul, de câteva ori pe săptămână.
„În plus, nu există dimineață în care să nu fac gimnastică acasă (stretching 10-15 min.). Și câteodată fac și exerciții cu haltere ușoare…
A doua componentă a stilului meu de viață este somnul. Îmi încep activitatea trezindu-mă la ora 5:30 și niciodată nu mă culc seara mai târziu de 22:30.
A treia componentă, poate cea mai importantă, e alimentația.
Micul dejun, de la care nu mă abat niciodată, este format obligatoriu din iaurt și fulgi. Pe la 10:30-11:00 iau o gustare formată dintr-un baton din prune uscate, scorțișoară, alune sau nuci.
Prânzul îl iau în jur de ora 14:00-14:30 și mănânc un singur fel de mâncare: legume asortate cu aproximativ 150 grame de pește sau carne de pasăre. Carnea de porc și de vită nu există în alimentația mea. La ceva timp după masă mănânc un fruct, iar seara, de 30 de ani, mănânc salate.
Consum un bol mare de salată din care nu lipsesc salata verde, salata cu andive sau cu varză albă proaspătă, roșii, castraveți, ardei, ceapă, usturoi și maximum 2 linguri de ulei, niciodată sosuri.
În funcție de consumul energetic din ziua respectivă, mai mănânc uneori 1-2 felii de pâine integrală, cu șuncă de pui sau de curcan, piept de pui gătit în casă sau somon pe care îl consum de 2-3 ori pe săptămână, fie gătit, fie afumat.
Sâmbăta și duminica, la micul dejun, mănânc o omletă albă formată din 3-4 albușuri de ou foarte bine prăjite pe teflon, fără ulei, în care nu mai adaug nimic. De ani de zile, toate mâncărurile mele sunt foarte sărace în sare.
Zilnic, mănânc 3-4 fructe la ceva timp după masă și seara după cină. Și 3-4 pahare de vin pe săptămână, numai după ce am mâncat.”, citează uti24.ro
sursa: adriansora.ro
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
România marchează astăzi sfîrșitul unei epoci. A trecut în neființă, în această seară, la spitalul SRI, Ion Iliescu, 95 de ani, fost președinte al României mai mult de un deceniu, personalitate centrală a tranziției post-comuniste și figură emblematică – pentru unii tutelară, pentru alții controversată – a ultimelor decenii ale istoriei naționale. Plecarea sa marchează nu doar sfîrșitul unei vieți îndelungate și pline de semnificații, ci și închiderea unui capitol crucial din destinul României moderne.
Continuarea, aici.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Fostul primar al municipiului Călărași a murit în 2020, răpus de COVID-19
Astăzi, 5 august 2025, ar fi fost ziua de naștere a fostului primar al municipiului Călărași, Daniel Ștefan Drăgulin. Ar fi împlinit 64 de ani. Din păcate, viața i-a fost curmată în plină pandemie, în toamna anului 2020, după ce a fost diagnosticat cu COVID-19. Avea doar 59 de ani și se lupta cu virusul de câteva săptămâni. S-a stins din viață pe 12 octombrie 2020, pe un pat de spital de la Institutul Național de Boli Infecțioase „Matei Balș” din București.
Drăgulin a fost un om politic cunoscut și respectat în județul Călărași, având o activitate publică de aproape două decenii. A fost vicepreședinte al Consiliului Județean Călărași și apoi, timp de două mandate, primar al municipiului Călărași (2012–2020), din partea Partidului Național Liberal. Era, la momentul decesului, și președinte al PNL Călărași.
În septembrie 2020, la finalul campaniei electorale pentru un posibil al treilea mandat, anunțase public că a fost contact direct al unei persoane infectate. Ulterior, a fost și el testat pozitiv. Deși inițial avea încredere că va depăși boala, starea sa s-a agravat rapid. A fost internat la „Matei Balș”, unde, în ciuda eforturilor medicilor, a decedat din cauza complicațiilor severe provocate de COVID-19.
Cei care l-au cunoscut l-au descris ca fiind un om calm, elegant, educat și sincer, un profesionist care a pus întotdeauna binele comunității pe primul loc.
Moartea sa fulgerătoare a lăsat un gol adânc în administrația locală și în viața publică a județului. În amintirea sa, familia, prietenii și foștii colaboratori rememorează astăzi momentele frumoase trăite împreună și activitatea dedicată dezvoltării orașului.
🕯️ Odihnească-se în pace!
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Barbu Știrbei” al județului Călărași a marcat, în data de 4 august, un moment important în cariera a 45 de cadre militare, care au fost avansate în grad la termen. Este vorba despre 43 de subofițeri și 2 ofițeri, care au primit noile grade în cadrul unei ceremonii organizate la sediile unităților din județ.
Festivitatea s-a desfășurat în baza prevederilor Legii nr. 80/1995 privind Statutul cadrelor militare și a Ordinului MAI nr. 177/2016, ce reglementează activitatea de management al resurselor umane în unitățile militare. Avansarea la termen reprezintă recunoașterea oficială a efortului depus, a disciplinei și a profesionalismului demonstrat de-a lungul carierei în slujba cetățeanului și a siguranței publice.
„Gradul militar nu este doar o distincție, ci o expresie a devotamentului, muncii și sacrificiilor personale. Este un drept onorant, care reflectă poziția socială și vocația celor care îmbracă uniforma militară”, a transmis conducerea ISU Călărași.
Conducerea inspectoratului le-a urat tuturor celor avansați „La mai mare!” și succes în misiunile viitoare.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Școala 9: Soluții pentru educație din Călărași
Ion Iliescu s-a stins din viață
Ion Iliescu, fostul președinte al României, a murit la 95 de ani
O fetiță de 4 ani, acroșată de o mașină a Poliției Locale pe o stradă din cartierul Fantoma
VIDEO. Copiii se joacă lângă șine. Parcul Constructorilor, vandalizat și nesigur
