Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ 5°C | Anul XI Nr. 548

La zi

Recensământul populației, întâlnire de lucru în Călărași

Published

on

Ieri, 24 februarie, a avut loc în Sala “Barbu Știrbei”, întrunirea primarilor, secretarilor generali și a membrilor Comisiei Județene pentru Recensământul Populației și Locuințelor 2021, pe tema organizării autorecenzării și autorecenzării asistate –RPL 2021.

VIDEO – ÎNTÂLNIRE DE LUCRU – RECENSĂMÂNT 

La întâlnirea condusă de președintele Comisiei Județene pentru Recensământul Populației și Locuințelor 2021, prefectul județului Călărași, Valentin Barbu, a participat președintele Institutului Național de Statistică, Tudorel Andrei, deputatul Cătălin Manea, senatorul Ciprian Pandea, președintele Consiliului Județean Călărași și totodată vicepreședinte al Comisiei Județene pentru RPL2021,Vasile Iliuță, subprefectul județului Călărași și vicepreședinte CJRPL2021, Virgil Diaconu, subprefectul Eugen Ilie, vicepreședintele CJ, Mihaiță Beștea, directorul executiv al Direcției Regionale de Statistică din Călărași, Ionuț Dragu, directorul executiv adjunct al DRS Călărași, Monica Marinescu, primarii și secretarii generali ai primăriilor din județul Călărași.
Subiectele discutate au fost următoarele:
  • Aspecte privind normele metodologice;
  • Modul de organizare al autorecenzării și autorecenzării asistate;
  • Perioada de derulare a autorecenzării și autorecenzării asistate;
  • Condițiile legale pe care trebuie să le îndeplinească personalul de recensământ
  • Drepturile și îndatoririle personalul de recensământ
  • Condițiile pentru locațiile unde se va desfășura autorecenzarea asistată
  • Alte aspecte legate de autorecenzare/autorecenzare asistată
Președintele Institutului Național de Statistică, Tudorel Andrei, a declarat: “Apreciez organizarea acestei întâlniri. Recensământul este într-adevăr una din acțiunile cruciale pentru România, pentru administrațiile publice centrale și locale. În 2011 a fost un recensământ puțin aparte, a trebuit să îmbinăm ceea ce am cules din teritoriu cu ceea ce am cules din surse administrative. Cifrele pe care le-am cules nu sunt cifre abstracte ci sunt cifre pe care dumneavoastră le primiți în reprezentarea dumneavoastră prin buget. De ce m-am referit la 2011, dupa acest an, la nivelul UAT-urilor, puteați calcula un indicator crucial pentru dvs, populația rezidentă. 2011 este singurul an în care avem populația rezidentă, apoi urmează populația după domiciliu care va asigurat în fiecare an finanțarea celor mai multe activități pe care le aveți la nivelul localităților. Începând din 2023 se schimbă puțin paradigma, în sensul că vom avea populația rezidentă, nu numai la nivelul anului 2021, vom calcula populația rezidentă la nivel de UAT în fiecare an, asta este una din mizele mari. Va fi foarte greu apoi să venim să abdatăm niște date care sunt subestimate. Fondurile europene care se alocă la nivelul României, la nivel de județ, la nivelul fiecărei localități, se alocă în funcție de populația rezidentă. Dacă nu există o estimare corectă nu putem avea o repartizare judicioasă a acestor fonduri, fie că suntem la nivel național sau local.”
Președintele CJRPL, prefectul județului Călărași, Valentin Barbu, a declarat: “La 1 februarie, așa cum știți deja, a început etapa de definitivare a bazelor de date suport, ultima etapă premergătoare începutului propriu –zis al Recensământul Populației și Locuințelor 2021. O acțiune extrem de importantă, pe care îmi doresc să o tratați cu maximă seriozitate și implicare. Vreau să vă mulțumesc tuturor pentru rezultatele foarte bune înregistrate la Recensământul General Agricol, trebuie să finalizăm și RPL2021 la fel de bine sau poate chiar mai bine. La nivelul județului Călărași, în urma sectorizării au rezultat 280 de sectoare, 102 în mediul urban (62 în municipiul Călărași) și 178 în mediul rural. De asemenea, personalul de teren care urmează a fi implicat în activitățile RPL2021 este format din 472 de persoane, repartizate astfel: recenzori pentru autorecenzarea asistată (recenzori ARA) – 124 de persoane, o primă etapă foarte importantă; recenzori pentru colectarea datelor din teren ( metoda CAPI) – 280 de persoane; recenzori șefi-12 persoane; coordonatori UAT-55 de persoane; coordonator de județ -1 persoană. Interesul nostru este unul comun, cu toții vrem să știm ce patrimoniu uman și material gestionăm. Salut prezența dumneavoastră aici, în număr atât de mare și vă mulțumesc pentru implicare. Închei prin a vă spune, domnilor primari, că aveți o sarcină extrem de importantă, de dumneavoastră depinde buna desfășurare a recensământului în comunele pe care le conduceți. Mobilizarea recenzorilor, promovarea acțiunilor în rândurile cetățenilor pentru ca aceștia să știe de ce apare la poartă o persoană străină, să știe la ce anume să se aștepte. Dacă sunt probleme, vă rog să le discutăm în cadrul acestei întâlniri. Este important să facem tot ceea ce ține de fiecare dintre noi pentru ca Recensământul Populației și Locuințelor să se desfășoare cât mai bine cu putință.“
Calendarul RPL 2021 este următorul:
  • 1 februarie – 13 martie 2022: Preluare date din surse administrative şi populare bază de date RPL2021
  • 14 martie – 15 mai 2022: Autorecenzare online
  • 16 mai – 17 iulie 2022: Colectarea datelor de către recenzori, prin interviuri faţă în faţă (cu ajutorul tabletelor)

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

La zi

Scandal uriaș la Batalionul din Satu Mare: MApN sesizează DNA după acuzații de concursuri trucate, misiuni inventate și defrișări ilegale

Published

on

Sursa: pedagoteca.ro

Ministerul Apărării a declanșat un control amplu la Batalionul din Satu Mare, iar concluziile preliminare au deschis un front de suspiciuni care a dus la sesizarea Direcției Naționale Anticorupție. Deputatul Radu Miruță a prezentat public o parte dintre neregulile descoperite, conturând imaginea unui sistem intern în care regulile au fost răsturnate, iar interesul personal a prevalat în fața disciplinei militare.

Printre acuzațiile formulate se află organizarea unor concursuri trucate pentru ocuparea unor funcții, cu rezultate stabilite înainte de desfășurarea probelor. Controlul ar fi scos la iveală și existența unor misiuni inventate, raportate doar pe hârtie, cu scopul de a obține deconturi necuvenite sau de a crește artificial vechimea și punctajul necesar pentru pensii mai mari.

O altă zonă sensibilă privește defrișările ilegale din perimetrul unității, unde arbori ar fi fost tăiați fără avize, iar lemnul ar fi dispărut fără explicații oficiale. În plus, anchetatorii au identificat indicii privind o rețea de magazine improvizate în interiorul unității, funcționând fără autorizații și fără evidențe contabile, într-un circuit paralel care ridică semne de întrebare asupra modului în care erau gestionate resursele.

Sesizarea către DNA marchează un moment rar în care MApN își asumă public necesitatea unei intervenții externe, semn că amploarea neregulilor depășește mecanismele interne de corecție. Cazul deschide o discuție mai amplă despre integritatea structurilor militare și despre modul în care pot fi prevenite astfel de derapaje într-un sistem care, prin natura lui, ar trebui să funcționeze pe bază de rigoare, transparență și responsabilitate.

Advertisement

Dacă acuzațiile se confirmă, scandalul de la Satu Mare ar putea deveni unul dintre cele mai grave cazuri de corupție din ultimii ani în cadrul Armatei Române, cu implicații administrative, disciplinare și penale pentru cei implicați.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

La zi

DNA l‑a pus pe Robert Negoiță sub control judiciar pe cauțiune de 800.000 de lei

Published

on

Decizia Direcției Naționale Anticorupție de a-l plasa pe Robert Negoiță sub control judiciar, cu o cauțiune uriașă de 800.000 de lei, marchează unul dintre cele mai tensionate momente din cariera politică a primarului Sectorului 3. Măsura vine în cadrul unei anchete extinse, în care procurorii verifică modul în care au fost gestionate anumite proiecte publice și relațiile instituției cu mai mulți oameni de afaceri.

Controlul judiciar impune o serie de restricții clare: Negoiță nu are voie să părăsească țara fără acordul procurorilor, trebuie să se prezinte periodic la organul de urmărire penală și îi este interzis să ia legătura cu alte persoane implicate în dosar. Stabilirea unei cauțiuni atât de ridicate sugerează că anchetatorii consideră faptele investigate ca având o gravitate semnificativă și un potențial risc pentru buna desfășurare a cercetărilor.

În plan politic, situația creează un val de reacții și pune presiune pe administrația locală din Sectorul 3. Deși Negoiță a mai trecut prin controverse, actualul dosar are o miză mult mai mare, atât prin amploarea investigației, cât și prin implicațiile financiare. În același timp, el își menține poziția publică, susținând că va colabora cu anchetatorii și că își va demonstra nevinovăția.

Cazul rămâne deschis, iar următoarele luni vor clarifica dacă măsura controlului judiciar reprezintă doar un episod intermediar sau preludiul unor acuzații mult mai serioase. Cert este că ancheta DNA readuce în prim-plan tema integrității în administrația locală și modul în care sunt gestionate resursele publice.

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

La zi

Șeful Poliției Rutiere Ploiești, „tras pe dreapta” sub control judiciar pentru distrugerea arhivei

Published

on

Comisarul Laurențiu Drăghici, șeful Biroului Rutier Ploiești, a fost plasat sub control judiciar pentru 60 de zile. El este acuzat de sustragere și distrugere de documente ori înscrisuri. Alături de un subaltern, a fost oprit din exercitarea funcției.

Ancheta a pornit după ce tone de documente din arhiva instituției au fost scoase ilegal și arse pe un câmp din incinta Școlii de Pompieri Boldești-Scăeni. Operațiunea s-a făcut fără aprobări legale, cu o autoutilitară privată.

Conducerea Inspectoratului de Poliție Prahova a dispus suspendarea și anchetă internă. Procurorii de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Ploiești continuă cercetările.

Advertisement
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading