Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ -0°C | Anul XI Nr. 549

La zi

Recensământul populației, întâlnire de lucru în Călărași

Published

on

Ieri, 24 februarie, a avut loc în Sala “Barbu Știrbei”, întrunirea primarilor, secretarilor generali și a membrilor Comisiei Județene pentru Recensământul Populației și Locuințelor 2021, pe tema organizării autorecenzării și autorecenzării asistate –RPL 2021.

VIDEO – ÎNTÂLNIRE DE LUCRU – RECENSĂMÂNT 

La întâlnirea condusă de președintele Comisiei Județene pentru Recensământul Populației și Locuințelor 2021, prefectul județului Călărași, Valentin Barbu, a participat președintele Institutului Național de Statistică, Tudorel Andrei, deputatul Cătălin Manea, senatorul Ciprian Pandea, președintele Consiliului Județean Călărași și totodată vicepreședinte al Comisiei Județene pentru RPL2021,Vasile Iliuță, subprefectul județului Călărași și vicepreședinte CJRPL2021, Virgil Diaconu, subprefectul Eugen Ilie, vicepreședintele CJ, Mihaiță Beștea, directorul executiv al Direcției Regionale de Statistică din Călărași, Ionuț Dragu, directorul executiv adjunct al DRS Călărași, Monica Marinescu, primarii și secretarii generali ai primăriilor din județul Călărași.
Subiectele discutate au fost următoarele:
  • Aspecte privind normele metodologice;
  • Modul de organizare al autorecenzării și autorecenzării asistate;
  • Perioada de derulare a autorecenzării și autorecenzării asistate;
  • Condițiile legale pe care trebuie să le îndeplinească personalul de recensământ
  • Drepturile și îndatoririle personalul de recensământ
  • Condițiile pentru locațiile unde se va desfășura autorecenzarea asistată
  • Alte aspecte legate de autorecenzare/autorecenzare asistată
Președintele Institutului Național de Statistică, Tudorel Andrei, a declarat: “Apreciez organizarea acestei întâlniri. Recensământul este într-adevăr una din acțiunile cruciale pentru România, pentru administrațiile publice centrale și locale. În 2011 a fost un recensământ puțin aparte, a trebuit să îmbinăm ceea ce am cules din teritoriu cu ceea ce am cules din surse administrative. Cifrele pe care le-am cules nu sunt cifre abstracte ci sunt cifre pe care dumneavoastră le primiți în reprezentarea dumneavoastră prin buget. De ce m-am referit la 2011, dupa acest an, la nivelul UAT-urilor, puteați calcula un indicator crucial pentru dvs, populația rezidentă. 2011 este singurul an în care avem populația rezidentă, apoi urmează populația după domiciliu care va asigurat în fiecare an finanțarea celor mai multe activități pe care le aveți la nivelul localităților. Începând din 2023 se schimbă puțin paradigma, în sensul că vom avea populația rezidentă, nu numai la nivelul anului 2021, vom calcula populația rezidentă la nivel de UAT în fiecare an, asta este una din mizele mari. Va fi foarte greu apoi să venim să abdatăm niște date care sunt subestimate. Fondurile europene care se alocă la nivelul României, la nivel de județ, la nivelul fiecărei localități, se alocă în funcție de populația rezidentă. Dacă nu există o estimare corectă nu putem avea o repartizare judicioasă a acestor fonduri, fie că suntem la nivel național sau local.”
Președintele CJRPL, prefectul județului Călărași, Valentin Barbu, a declarat: “La 1 februarie, așa cum știți deja, a început etapa de definitivare a bazelor de date suport, ultima etapă premergătoare începutului propriu –zis al Recensământul Populației și Locuințelor 2021. O acțiune extrem de importantă, pe care îmi doresc să o tratați cu maximă seriozitate și implicare. Vreau să vă mulțumesc tuturor pentru rezultatele foarte bune înregistrate la Recensământul General Agricol, trebuie să finalizăm și RPL2021 la fel de bine sau poate chiar mai bine. La nivelul județului Călărași, în urma sectorizării au rezultat 280 de sectoare, 102 în mediul urban (62 în municipiul Călărași) și 178 în mediul rural. De asemenea, personalul de teren care urmează a fi implicat în activitățile RPL2021 este format din 472 de persoane, repartizate astfel: recenzori pentru autorecenzarea asistată (recenzori ARA) – 124 de persoane, o primă etapă foarte importantă; recenzori pentru colectarea datelor din teren ( metoda CAPI) – 280 de persoane; recenzori șefi-12 persoane; coordonatori UAT-55 de persoane; coordonator de județ -1 persoană. Interesul nostru este unul comun, cu toții vrem să știm ce patrimoniu uman și material gestionăm. Salut prezența dumneavoastră aici, în număr atât de mare și vă mulțumesc pentru implicare. Închei prin a vă spune, domnilor primari, că aveți o sarcină extrem de importantă, de dumneavoastră depinde buna desfășurare a recensământului în comunele pe care le conduceți. Mobilizarea recenzorilor, promovarea acțiunilor în rândurile cetățenilor pentru ca aceștia să știe de ce apare la poartă o persoană străină, să știe la ce anume să se aștepte. Dacă sunt probleme, vă rog să le discutăm în cadrul acestei întâlniri. Este important să facem tot ceea ce ține de fiecare dintre noi pentru ca Recensământul Populației și Locuințelor să se desfășoare cât mai bine cu putință.“
Calendarul RPL 2021 este următorul:
  • 1 februarie – 13 martie 2022: Preluare date din surse administrative şi populare bază de date RPL2021
  • 14 martie – 15 mai 2022: Autorecenzare online
  • 16 mai – 17 iulie 2022: Colectarea datelor de către recenzori, prin interviuri faţă în faţă (cu ajutorul tabletelor)

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

La zi

Viitură în creștere la Buzău – Cod roșu de inundații

Published

on

În județul Buzău este în vigoare un cod roșu de inundații, iar situația evoluează de la o oră la alta. Ploile abundente din ultimele zile au umflat brusc cursurile de apă, provocând viituri rapide care au surprins comunitățile din mai multe localități. Autoritățile au transmis mesaje RO‑ALERT, avertizând populația să evite zonele joase și să se pregătească pentru eventuale evacuări.

Localități afectate și primele consecințe

În zone precum Vernești, Tisău, Mierea, Viperești și Săhăteni, apa a pătruns în gospodării, a blocat drumuri comunale și a izolat temporar unele familii. Râul Nișcov, cunoscut pentru reacțiile rapide la precipitații, a depășit cotele de pericol, generând viituri care au adus aluviuni și au destabilizat malurile.

Pompierii intervin continuu pentru evacuarea apei, sprijinirea persoanelor vulnerabile și degajarea drumurilor. În unele zone, utilajele au fost chemate pentru a îndepărta trunchiuri și resturi aduse de torenți.

O situație în dinamică

Nivelul apelor rămâne ridicat, iar meteorologii avertizează că precipitațiile pot continua. În astfel de condiții, riscul de noi viituri este ridicat, iar autoritățile locale monitorizează permanent cursurile de apă. Deocamdată nu au fost raportate victime, însă pagubele materiale sunt semnificative.

Advertisement

Recomandări pentru populație

  • Evitarea deplasărilor în zonele inundate.
  • Ocolirea drumurilor acoperite de apă, chiar dacă nivelul pare mic.
  • Pregătirea actelor și a obiectelor esențiale în cazul unei evacuări.
  • Urmărirea mesajelor oficiale și respectarea instrucțiunilor autorităților.

Un județ obișnuit cu riscurile, dar pus din nou la încercare

Buzăul se confruntă frecvent cu episoade de inundații, însă intensitatea actuală a viiturilor arată cât de vulnerabile rămân comunitățile din zonele de deal și de câmpie. Intervențiile sunt în desfășurare, iar următoarele ore sunt decisive pentru stabilizarea situației.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

La zi

Caii de la Letea – între libertate, supraviețuire și indiferență oficială

Published

on

În nordul Deltei Dunării, acolo unde dunele de nisip se prelungesc în pădurea cu stejari seculari, trăiesc caii de la Letea – o prezență care fascinează, dar care ascunde o realitate dură. Deși sunt priviți ca simboluri ale libertății, viața lor este marcată de lipsuri, de lupta permanentă cu un habitat dificil și de absența unei protecții reale din partea autorităților.

Un habitat spectaculos, dar neiertător

Caii de la Letea sunt descendenți ai unor animale lăsate libere de comunitățile locale în urmă cu multe decenii. În timp, au format herghelii stabile și s-au adaptat la un teritoriu care nu oferă resurse suficiente pentru o populație numeroasă. Pădurea Letea, cu lianele ei rare și solul nisipos, este un decor impresionant, dar nu un loc generos.

Vegetatia este limitată, iar resursele de apă sunt puține. În anii secetoși, aceste limite devin dramatice.

Vara – anotimpul setei care ucide

În lunile toride, temperaturile cresc până la niveluri care usucă orice urmă de iarbă. Ochiurile de apă seacă, iar caii sunt nevoiți să parcurgă distanțe mari pentru a găsi o sursă de hidratare. Mânjii sunt cei mai vulnerabili, iar în perioadele cele mai grele, unele animale nu reușesc să supraviețuiască drumului.

Advertisement

Setea devine o amenințare constantă. Deși există voluntari care aduc apă în puncte accesibile, eforturile lor nu pot înlocui o strategie oficială. Autoritățile intervin rar, iar vara rămâne anotimpul în care caii mor, pur și simplu, de sete.

Iarna – anotimpul foamei care macină

Dacă vara îi aduce în pragul deshidratării, iarna îi împinge spre foame. Vegetația dispare aproape complet sub îngheț, iar solul nisipos nu ascunde nimic comestibil. Caii scormonesc zăpada sau nisipul înghețat în căutarea unor fire rătăcite de iarbă, însă hrana este insuficientă.

Hergheliile se strâng în grupuri compacte pentru a-și conserva căldura. Vântul dinspre mare taie până la os, iar nopțile devin neiertătoare. Animalele pierd mult din greutate, iar exemplarele mai slabe nu reușesc să treacă de lunile cele mai reci. Apa îngheață, iar singura soluție rămâne zăpada, care nu le poate acoperi nevoile reale.

Conflictele dintre protejarea pădurii și prezența cailor

Unul dintre cele mai delicate subiecte este relația dintre cai și pădurea Letea. Autoritățile susțin adesea că animalele afectează ecosistemul, consumând vegetația tânără și împiedicând regenerarea naturală a pădurii. Pe de altă parte, localnicii și organizațiile de protecție a animalelor consideră că pădurea a supraviețuit secole întregi în prezența cailor și că problemele reale vin din lipsa unei gestionări coerente.

Această tensiune a dus, în trecut, la controverse privind capturarea sau relocarea unor exemplare. Fără un plan clar, discuțiile se repetă an de an, iar caii rămân prinși între două viziuni care nu reușesc să se întâlnească.

Advertisement

Indiferența autorităților – o problemă veche, niciodată rezolvată

Statutul juridic al cailor rămâne neclar. Nu sunt considerați animale sălbatice protejate, dar nici nu aparțin oficial cuiva. Această ambiguitate permite autorităților să evite responsabilitatea directă. Intervențiile sunt rare, întârziate sau inexistente, iar caii sunt lăsați să supraviețuiască aproape exclusiv prin forțe proprii.

Un simbol fragil, care are nevoie de mai mult decât admirație

Caii de la Letea nu sunt doar o atracție turistică. Ei sunt martorii unei istorii locale, ai unei relații complicate dintre om și natură, ai unui loc în care tradiția și sălbăticia coexistă. Dar fără o abordare responsabilă, fără implicare reală și fără o strategie pe termen lung, acest simbol riscă să se degradeze treptat.

Imaginea lor alergând printre dune rămâne una dintre cele mai puternice imagini ale Deltei. Dar în spatele acestei frumuseți se ascunde o luptă continuă pentru apă, hrană și supraviețuire – o luptă pe care nu ar trebui să o ducă singuri.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Advertisement
Continue Reading

La zi

Percheziții la Primăria Sectorului 5 într‑un dosar privind suspiciuni de corupție

Published

on

Percheziții ample au avut loc la Primăria Sectorului 5, într‑un dosar care vizează suspiciuni de corupție și posibile nereguli în modul de emitere a unor documentații de urbanism. Anchetatorii au descins atât la sediul instituției, cât și la locuințele unor persoane suspectate că ar fi fost implicate în aprobarea nelegală a unor proiecte imobiliare.

Potrivit informațiilor din anchetă, verificările se concentrează asupra unor funcționari cu rol decizional în procesul de avizare, existând indicii că anumite autorizații ar fi fost eliberate în schimbul unor foloase necuvenite. Printre persoanele vizate se află angajați din structuri tehnice și administrative, responsabili de avize, controale și verificări pe teren.

Anchetatorii încearcă să stabilească dacă au existat intervenții nejustificate în favoarea unor dezvoltatori imobiliari, precum și dacă au fost emise documente care nu respectau reglementările în vigoare. În cadrul operațiunii au fost ridicate acte, registre, sisteme informatice și corespondență internă, toate urmând să fie analizate pentru a reconstitui traseul decizional și eventualele abateri.

Deși investigația vizează persoane cu funcții importante în administrația locală, până în acest moment nu au fost anunțate măsuri preventive. Audierile continuă, iar procurorii urmează să stabilească rolul fiecărui funcționar și legăturile dintre aceștia și mediul imobiliar.

Advertisement

Perchezițiile marchează o nouă etapă într‑o anchetă complexă, care ar putea scoate la iveală modul în care au fost gestionate proiectele de construcții într‑un sector aflat în plină dezvoltare urbană. Autoritățile au anunțat că vor comunica noi detalii pe măsură ce investigațiile avansează.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading