Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ 2°C | Anul XI Nr. 541

La zi

Recensământul populației, întâlnire de lucru în Călărași

Published

on

Ieri, 24 februarie, a avut loc în Sala “Barbu Știrbei”, întrunirea primarilor, secretarilor generali și a membrilor Comisiei Județene pentru Recensământul Populației și Locuințelor 2021, pe tema organizării autorecenzării și autorecenzării asistate –RPL 2021.

VIDEO – ÎNTÂLNIRE DE LUCRU – RECENSĂMÂNT 

La întâlnirea condusă de președintele Comisiei Județene pentru Recensământul Populației și Locuințelor 2021, prefectul județului Călărași, Valentin Barbu, a participat președintele Institutului Național de Statistică, Tudorel Andrei, deputatul Cătălin Manea, senatorul Ciprian Pandea, președintele Consiliului Județean Călărași și totodată vicepreședinte al Comisiei Județene pentru RPL2021,Vasile Iliuță, subprefectul județului Călărași și vicepreședinte CJRPL2021, Virgil Diaconu, subprefectul Eugen Ilie, vicepreședintele CJ, Mihaiță Beștea, directorul executiv al Direcției Regionale de Statistică din Călărași, Ionuț Dragu, directorul executiv adjunct al DRS Călărași, Monica Marinescu, primarii și secretarii generali ai primăriilor din județul Călărași.
Subiectele discutate au fost următoarele:
  • Aspecte privind normele metodologice;
  • Modul de organizare al autorecenzării și autorecenzării asistate;
  • Perioada de derulare a autorecenzării și autorecenzării asistate;
  • Condițiile legale pe care trebuie să le îndeplinească personalul de recensământ
  • Drepturile și îndatoririle personalul de recensământ
  • Condițiile pentru locațiile unde se va desfășura autorecenzarea asistată
  • Alte aspecte legate de autorecenzare/autorecenzare asistată
Președintele Institutului Național de Statistică, Tudorel Andrei, a declarat: “Apreciez organizarea acestei întâlniri. Recensământul este într-adevăr una din acțiunile cruciale pentru România, pentru administrațiile publice centrale și locale. În 2011 a fost un recensământ puțin aparte, a trebuit să îmbinăm ceea ce am cules din teritoriu cu ceea ce am cules din surse administrative. Cifrele pe care le-am cules nu sunt cifre abstracte ci sunt cifre pe care dumneavoastră le primiți în reprezentarea dumneavoastră prin buget. De ce m-am referit la 2011, dupa acest an, la nivelul UAT-urilor, puteați calcula un indicator crucial pentru dvs, populația rezidentă. 2011 este singurul an în care avem populația rezidentă, apoi urmează populația după domiciliu care va asigurat în fiecare an finanțarea celor mai multe activități pe care le aveți la nivelul localităților. Începând din 2023 se schimbă puțin paradigma, în sensul că vom avea populația rezidentă, nu numai la nivelul anului 2021, vom calcula populația rezidentă la nivel de UAT în fiecare an, asta este una din mizele mari. Va fi foarte greu apoi să venim să abdatăm niște date care sunt subestimate. Fondurile europene care se alocă la nivelul României, la nivel de județ, la nivelul fiecărei localități, se alocă în funcție de populația rezidentă. Dacă nu există o estimare corectă nu putem avea o repartizare judicioasă a acestor fonduri, fie că suntem la nivel național sau local.”
Președintele CJRPL, prefectul județului Călărași, Valentin Barbu, a declarat: “La 1 februarie, așa cum știți deja, a început etapa de definitivare a bazelor de date suport, ultima etapă premergătoare începutului propriu –zis al Recensământul Populației și Locuințelor 2021. O acțiune extrem de importantă, pe care îmi doresc să o tratați cu maximă seriozitate și implicare. Vreau să vă mulțumesc tuturor pentru rezultatele foarte bune înregistrate la Recensământul General Agricol, trebuie să finalizăm și RPL2021 la fel de bine sau poate chiar mai bine. La nivelul județului Călărași, în urma sectorizării au rezultat 280 de sectoare, 102 în mediul urban (62 în municipiul Călărași) și 178 în mediul rural. De asemenea, personalul de teren care urmează a fi implicat în activitățile RPL2021 este format din 472 de persoane, repartizate astfel: recenzori pentru autorecenzarea asistată (recenzori ARA) – 124 de persoane, o primă etapă foarte importantă; recenzori pentru colectarea datelor din teren ( metoda CAPI) – 280 de persoane; recenzori șefi-12 persoane; coordonatori UAT-55 de persoane; coordonator de județ -1 persoană. Interesul nostru este unul comun, cu toții vrem să știm ce patrimoniu uman și material gestionăm. Salut prezența dumneavoastră aici, în număr atât de mare și vă mulțumesc pentru implicare. Închei prin a vă spune, domnilor primari, că aveți o sarcină extrem de importantă, de dumneavoastră depinde buna desfășurare a recensământului în comunele pe care le conduceți. Mobilizarea recenzorilor, promovarea acțiunilor în rândurile cetățenilor pentru ca aceștia să știe de ce apare la poartă o persoană străină, să știe la ce anume să se aștepte. Dacă sunt probleme, vă rog să le discutăm în cadrul acestei întâlniri. Este important să facem tot ceea ce ține de fiecare dintre noi pentru ca Recensământul Populației și Locuințelor să se desfășoare cât mai bine cu putință.“
Calendarul RPL 2021 este următorul:
  • 1 februarie – 13 martie 2022: Preluare date din surse administrative şi populare bază de date RPL2021
  • 14 martie – 15 mai 2022: Autorecenzare online
  • 16 mai – 17 iulie 2022: Colectarea datelor de către recenzori, prin interviuri faţă în faţă (cu ajutorul tabletelor)

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

La zi

Fostul Palat Administrativ din Călărași a fost restaurat complet și devine Centru Socio-Cultural al municipiului

Published

on

Unul dintre cele mai importante monumente istorice ale municipiului Călărași, fostul Palat Administrativ – cunoscut de-a lungul timpului ca sediu al Prefecturii județului – a fost restaurat integral și reintrodus în circuitul public, cu o nouă funcțiune: Centrul Socio-Cultural Călărași.

Proiectul de restaurare a fost finalizat de Compania Națională de Investiții (CNI), cu finanțare asigurată de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA), în colaborare cu antreprenorul CORAL SRL. Lucrările s-au desfășurat pe parcursul a patru ani, în perioada 2021–2025, obiectivul de investiții fiind recepționat în 2025.

Intervenția a vizat recuperarea funcțională și punerea în siguranță a clădirii, dar și adaptarea acesteia la standardele actuale de funcționalitate, siguranță și eficiență energetică, fără a afecta valoarea sa arhitecturală și istorică. Monumentul istoric, clasat cu Cod LMI CL-II-m-A-14665, este considerat una dintre cele mai prestigioase clădiri din Călărași.

Proiectul a fost realizat de o echipă complexă de specialiști membri ai Uniunii Naționale a Restauratorilor de Monumente Istorice (UNRMI): arhitectul Aurel Ioan Botez, în calitate de șef de proiect, biroul de arhitectură SPA INOVATIONS coordonat de arh. George Bogdan Teodorescu, restauratorul Marian Dăbuleanu pentru componentele artistice, alături de antreprenorul general.

Advertisement

Un nou rol cultural pentru o clădire-simbol

În urma restaurării, corpul central al clădirii va găzdui Muzeul artei și tehnicii, un concept inovator care îmbină arhitectura secolului al XIX-lea cu tehnologia secolului XXI. Muzeul va include instalații tehnologice interactive, menite să ofere vizitatorilor o experiență educațională informală, prin explorarea muzicii și a artei într-un mod dinamic și accesibil.

Totodată, corpul de est al imobilului a fost reconfigurat pentru a funcționa ca spațiu expozițional permanent sau itinerant, iar toate fațadele clădirii au fost restaurate pentru a reda monumentalitatea și specificul arhitectural original. Lucrările au inclus și refacerea rețelelor de utilități, reabilitarea aleilor, completarea fondului vegetal și restaurarea componentelor artistice interioare și exterioare.

O clădire cu peste un secol de istorie

Construit în anul 1898, după planurile arhitectului italian Giussepe Ciconi, Palatul Administrativ a fost destinat încă de la început Instituției Prefectului. De-a lungul timpului, clădirea a adăpostit principalele instituții administrative ale județelor Ialomița și Călărași, precum și structuri administrative și de partid în perioada comunistă, revenind după 1989 la rolul său inițial.

Realizat în stil neoclasic, cu ziduri groase de cărămidă presată, soclu din piatră fasonată și decorațiuni bogate, edificiul a impresionat încă din epocă. Istoricul Nicolae Iorga îl compara, la începutul secolului XX, cu unele dintre cele mai mari clădiri publice din București.

Investiție cu impact local major

Finalizarea acestui proiect este prezentată de autorități ca un exemplu de valorificare a patrimoniului construit și de investiție strategică în infrastructura socio-culturală. Noul Centru Socio-Cultural creează premisele desfășurării de activități culturale, educaționale și comunitare, fiind gândit ca un spațiu al dialogului, incluziunii sociale și dezvoltării locale.

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

La zi

Doliu în economia românească: A murit profesorul Mircea Coșea, unul dintre părinții pieței de capital din România

Published

on

Profesorul doctor Mircea Coșea, unul dintre cei mai apreciați și influenți economiști români, a încetat din viață la vârsta de 83 de ani. Anunțul decesului a fost făcut public de postul Realitatea TV și preluat de mai multe site-uri de știri.

Mircea Coșea a ocupat funcții importante în perioada tranziției României spre economia de piață, inclusiv prim-viceprim-ministru, deputat, membru în Comisia pentru Muncă și Protecție Socială, precum și președinte al Institutului Național de Administrație. El a jucat un rol esențial în crearea pieței de capital românești și a reprezentat țara în negocierile cu Banca Mondială și Fondul Monetar Internațional.

Ca autor prolific, a publicat manuale de economie, volume de studii și numeroase articole în publicații românești și internaționale.

Născut în 1942, Mircea Coșea a avut o carieră politică activă: între 1990 și 1997 a fost membru PSDR, iar în iunie 1997 a cofondat, alături de Theodor Meleșcanu și Iosif Boda, partidul APR, care a fuzionat ulterior cu PNL în 2002. La 1 ianuarie 2007 a devenit membru al Parlamentului European din partea PNL.

Advertisement

Cariera sa a fost umbrită de controverse: în octombrie 2006, CNSAS a concluzionat că ar fi fost ofițer acoperit al Securității, primind în ianuarie 2007 un verdict de poliție politică. Coșea a negat vehement acuzațiile și a contestat decizia.

În martie 2007, a demisionat din PNL și s-a alăturat grupului parlamentar naționalist Identitate, Tradiție, Suveranitate în Parlamentul European, alături de deputați PRM. Ulterior, în februarie 2008, a aderat la PDL.

Prin contribuțiile sale, Mircea Coșea rămâne o figură cheie în istoria economică post-comunistă a României.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Advertisement
Continue Reading

La zi

Descoperire surprinzătoare sub Piața Unirii: Urme de construcții vechi scoase la iveală în timpul lucrărilor la Planșeu!

Published

on

În cadrul lucrărilor ample de reabilitare totală a Planșeului Unirii din București, muncitorii au descoperit urme de construcții mai vechi, inclusiv cărămizi și alte elemente structurale, într-o zonă apropiată de placa de beton care acoperă râul Dâmbovița în centrul Capitalei.

Imagini și clipuri video surprinse pe șantier au circulat rapid pe internet, inclusiv pe Reddit, unde unul dintre materiale a fost intitulat „Dezastrul de la Planşeul Unirii”, atrăgând atenția publicului asupra posibilelor vestigii istorice.

Primăria Sectorului 4 a reacționat prompt, anunțând că, respectând procedurile legale, zona respectivă a fost imediat delimitată și protejată pentru a permite intervenția specialiștilor în arheologie. „După finalizarea cercetărilor, rezultatele vor fi făcute publice”, au precizat reprezentanții instituției.

Lucrările la Planșeul Unirii au demarat în iunie 2025, la inițiativa primarului Daniel Băluță, și au implicat restricții de circulație pe Splaiul Independenței până în septembrie. Proiectul vizează consolidarea și modernizarea structurii vechi de aproape un secol, esențială pentru siguranța traficului în una dintre cele mai aglomerate zone ale orașului.

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading