Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ 6°C | Anul XI Nr. 540

La zi

Recensământul populației, întâlnire de lucru în Călărași

Published

on

Ieri, 24 februarie, a avut loc în Sala “Barbu Știrbei”, întrunirea primarilor, secretarilor generali și a membrilor Comisiei Județene pentru Recensământul Populației și Locuințelor 2021, pe tema organizării autorecenzării și autorecenzării asistate –RPL 2021.

VIDEO – ÎNTÂLNIRE DE LUCRU – RECENSĂMÂNT 

La întâlnirea condusă de președintele Comisiei Județene pentru Recensământul Populației și Locuințelor 2021, prefectul județului Călărași, Valentin Barbu, a participat președintele Institutului Național de Statistică, Tudorel Andrei, deputatul Cătălin Manea, senatorul Ciprian Pandea, președintele Consiliului Județean Călărași și totodată vicepreședinte al Comisiei Județene pentru RPL2021,Vasile Iliuță, subprefectul județului Călărași și vicepreședinte CJRPL2021, Virgil Diaconu, subprefectul Eugen Ilie, vicepreședintele CJ, Mihaiță Beștea, directorul executiv al Direcției Regionale de Statistică din Călărași, Ionuț Dragu, directorul executiv adjunct al DRS Călărași, Monica Marinescu, primarii și secretarii generali ai primăriilor din județul Călărași.
Subiectele discutate au fost următoarele:
  • Aspecte privind normele metodologice;
  • Modul de organizare al autorecenzării și autorecenzării asistate;
  • Perioada de derulare a autorecenzării și autorecenzării asistate;
  • Condițiile legale pe care trebuie să le îndeplinească personalul de recensământ
  • Drepturile și îndatoririle personalul de recensământ
  • Condițiile pentru locațiile unde se va desfășura autorecenzarea asistată
  • Alte aspecte legate de autorecenzare/autorecenzare asistată
Președintele Institutului Național de Statistică, Tudorel Andrei, a declarat: “Apreciez organizarea acestei întâlniri. Recensământul este într-adevăr una din acțiunile cruciale pentru România, pentru administrațiile publice centrale și locale. În 2011 a fost un recensământ puțin aparte, a trebuit să îmbinăm ceea ce am cules din teritoriu cu ceea ce am cules din surse administrative. Cifrele pe care le-am cules nu sunt cifre abstracte ci sunt cifre pe care dumneavoastră le primiți în reprezentarea dumneavoastră prin buget. De ce m-am referit la 2011, dupa acest an, la nivelul UAT-urilor, puteați calcula un indicator crucial pentru dvs, populația rezidentă. 2011 este singurul an în care avem populația rezidentă, apoi urmează populația după domiciliu care va asigurat în fiecare an finanțarea celor mai multe activități pe care le aveți la nivelul localităților. Începând din 2023 se schimbă puțin paradigma, în sensul că vom avea populația rezidentă, nu numai la nivelul anului 2021, vom calcula populația rezidentă la nivel de UAT în fiecare an, asta este una din mizele mari. Va fi foarte greu apoi să venim să abdatăm niște date care sunt subestimate. Fondurile europene care se alocă la nivelul României, la nivel de județ, la nivelul fiecărei localități, se alocă în funcție de populația rezidentă. Dacă nu există o estimare corectă nu putem avea o repartizare judicioasă a acestor fonduri, fie că suntem la nivel național sau local.”
Președintele CJRPL, prefectul județului Călărași, Valentin Barbu, a declarat: “La 1 februarie, așa cum știți deja, a început etapa de definitivare a bazelor de date suport, ultima etapă premergătoare începutului propriu –zis al Recensământul Populației și Locuințelor 2021. O acțiune extrem de importantă, pe care îmi doresc să o tratați cu maximă seriozitate și implicare. Vreau să vă mulțumesc tuturor pentru rezultatele foarte bune înregistrate la Recensământul General Agricol, trebuie să finalizăm și RPL2021 la fel de bine sau poate chiar mai bine. La nivelul județului Călărași, în urma sectorizării au rezultat 280 de sectoare, 102 în mediul urban (62 în municipiul Călărași) și 178 în mediul rural. De asemenea, personalul de teren care urmează a fi implicat în activitățile RPL2021 este format din 472 de persoane, repartizate astfel: recenzori pentru autorecenzarea asistată (recenzori ARA) – 124 de persoane, o primă etapă foarte importantă; recenzori pentru colectarea datelor din teren ( metoda CAPI) – 280 de persoane; recenzori șefi-12 persoane; coordonatori UAT-55 de persoane; coordonator de județ -1 persoană. Interesul nostru este unul comun, cu toții vrem să știm ce patrimoniu uman și material gestionăm. Salut prezența dumneavoastră aici, în număr atât de mare și vă mulțumesc pentru implicare. Închei prin a vă spune, domnilor primari, că aveți o sarcină extrem de importantă, de dumneavoastră depinde buna desfășurare a recensământului în comunele pe care le conduceți. Mobilizarea recenzorilor, promovarea acțiunilor în rândurile cetățenilor pentru ca aceștia să știe de ce apare la poartă o persoană străină, să știe la ce anume să se aștepte. Dacă sunt probleme, vă rog să le discutăm în cadrul acestei întâlniri. Este important să facem tot ceea ce ține de fiecare dintre noi pentru ca Recensământul Populației și Locuințelor să se desfășoare cât mai bine cu putință.“
Calendarul RPL 2021 este următorul:
  • 1 februarie – 13 martie 2022: Preluare date din surse administrative şi populare bază de date RPL2021
  • 14 martie – 15 mai 2022: Autorecenzare online
  • 16 mai – 17 iulie 2022: Colectarea datelor de către recenzori, prin interviuri faţă în faţă (cu ajutorul tabletelor)

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Advertisement

La zi

Achiziția microbuzelor electrice pentru elevi, zguduită de un scandal uriaș: dosarul ajunge la Parchetul European după suspiciuni de prețuri umflate și nereguli grave

Published

on

Achiziția microbuzelor electrice destinate transportului școlar, finanțată prin PNRR, se transformă într-un caz național. Un raport al Corpului de Control al Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene scoate la lumină discrepanțe inexplicabile, proceduri confuze și suspiciuni de supraevaluare care trimit dosarul direct spre analiza Parchetului European (EPPO) și a Departamentului pentru Lupta Antifraudă (DLAF).

Ce a găsit raportul: diferențe de peste 160.000 de euro pentru același tip de microbuz

Documentul evidențiază că 40 de județe au derulat, în total, 74 de achiziții separate pentru același tip de microbuz (16+1 locuri). Prețurile plătite variază însă într-un mod șocant: între 99.000 de euro și 263.000 de euro pentru un vehicul identic ca specificații.

Această diferență uriașă nu ar fi fost susținută de justificări tehnice sau financiare, iar în unele cazuri termenii de livrare nu ar fi fost respectați. Suspiciunile privind posibile înțelegeri între furnizori sau prețuri supraevaluate au determinat autoritățile să trimită deja sesizări către EPPO și DLAF.

Advertisement

Fonduri europene cu probleme: bani risipiți în loc să ajungă la elevi

Raportul subliniază că fondurile europene trebuie utilizate transparent, cu responsabilitate și în interesul comunităților. În realitate, însă, achizițiile pentru microbuze par să fi devenit o loterie a prețurilor, în care banii destinați elevilor din mediul rural au fost cheltuiți neuniform și, în unele cazuri, netransparent.

Oficial, s-a vorbit despre „economii”. În practică, diferențele dintre costurile reale ale vehiculelor și sumele plătite ridică probleme serioase privind corectitudinea procedurilor.

Ce urmează

– verificarea tuturor diferențelor de preț;

Advertisement

– sesizarea instituțiilor europene de investigare;

– impunerea unor reguli stricte pentru achizițiile publice finanțate din programe europene;

– reevaluarea contractelor și, posibil, recuperarea prejudiciilor.

În timp ce autoritățile se pregătesc pentru controale aprofundate, rămâne întrebarea esențială: cum este posibil ca un microbuz identic să coste într-un județ 99.000 de euro, iar în altul 263.000 de euro?

Pentru elevii din mediul rural, aceste nereguli înseamnă mai puține vehicule, întârzieri și investiții ratate. Iar pentru contribuabili, un nou caz în care banii europeni riscă să fie irosiți în loc să ajungă acolo unde sunt cu adevărat necesari.

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

La zi

DESCOPERIRE ȘOCANTĂ lângă Parcul Central! O bătrână de 81 de ani, găsită moartă în casă după ce nu a mai răspuns la telefon. Pompierii au spart geamul și au intrat în apartament

Published

on

Sursă foto: CanalSud.ro

Panică și agitație marți seară într-un bloc din zona Parcului Central, unde liniștea a fost ruptă de sirene, bătăi în ușă și țipete de disperare. O femeie de 81 de ani nu a mai răspuns la telefon ore întregi, iar nepoata ei, alarmată că ceva rău s-a întâmplat, a cerut ajutorul salvatorilor.

Pompierii au ajuns imediat la fața locului și, pentru că nimeni nu răspundea din apartament, au fost nevoiți să intre pe geam în locuința de la etajul al doilea. Operațiunea dramatică a atras atenția întregului bloc, vecinii ieșind pe holuri și la ferestre să vadă ce se întâmplă.

Odată intrați, salvatorii au dat peste o scenă tragică: bătrâna era întinsă în casă, fără semne de viață. Echipele SMURD nu au mai putut face nimic pentru a o salva.

Vecinii spun că femeia locuia singură și ieșea rar din apartament. În seara tragediei, nimeni nu și-a imaginat că tăcerea ei ascundea un final atât de dureros.

Advertisement

Autoritățile au preluat cazul, iar familia este în stare de șoc după vestea cumplită. Intervenția pompierilor a fost singura cale de a afla adevărul din spatele ușii închise.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

La zi

APIA anunță termen-limită pentru ajutorul de stat la motorină: fermierii pot depune cererile până la 22 decembrie 2025

Published

on

motorina

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) a deschis sesiunea de depunere a cererilor pentru schema de ajutor de stat privind reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură pentru anul 2026. Fermierii au timp până la data de 22 decembrie 2025, inclusiv, să își înregistreze documentele la centrele județene sau la cel al Municipiului București.

Pot depune cereri exploatațiile agricole pentru care s-a solicitat ajutorul de stat în trecut sau cele pentru care au fost depuse cereri de plată în Campania 2025.

Unde se depun cererile

La Centrele Județene APIA ori la Centrul Municipiului București, în funcție de amplasarea exploatației agricole.
La același centru unde fermierul a depus cererea de plată în Campania 2025.

Acordul prealabil pentru finanțare prin rambursare va fi emis de centrele APIA până la 1 martie 2026, pas esențial pentru beneficiarii care vor să își recupereze o parte din costurile cu motorina folosită în lucrările agricole.

Advertisement

Toți fermierii care desfășoară lucrări mecanizate în sectorul vegetal, zootehnic sau în cel al îmbunătățirilor funciare pot solicita rambursarea accizei, cu condiția să achiziționeze motorina pe numele lor și să solicite furnizorilor documentele corespunzătoare. Procedura este reglementată de OUG 12/2021, modificată de Legea 139/2022.

Schema de ajutor este în vigoare conform HG 1174/2014 și OMADR 1727/2015, cu actualizările ulterioare.

Programul rămâne unul dintre cele mai importante instrumente de sprijin pentru agricultori, într-un an marcat de costuri ridicate la carburanți și presiune pe producția agricolă. Autoritățile recomandă fermierilor să își pregătească din timp documentele pentru a evita aglomerația din ultimele zile de depunere.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Advertisement
Continue Reading