Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ -2°C | Anul XI Nr. 543

La zi

VIDEO. ECOAQUA S.A. va semna un contract în valoare de 300 de milioane de euro pentru modernizarea infrastructurii

Published

on

Operatorul serviciilor de furnizare a apei din Călărași, S.C. ECOAQUA .S.A., va semna, săptămâna viitoare, un contract în valoare de 300 de milioane de euro, fonduri solicitate pentru modernizarea infrastructurii rețelei de furnizare a apei pentru județul Călărași. Pierderile din prezent, confirmate și de directorul societății, Marcel Nuțu, depășesc procentul de 50%. 

Vasile Iliuță precizează că acest contract este o reușită a ECOAQUA alături de echipa Consiliului Județean Călărași și Primăria Urziceni. Sursa citată a mai subliniat că proiectul se află în starea de obținere a avizelor de mediu, ce urmează a fi depuse și faza finală de semnare a contractului.

“Ecoaqua Călărași urmează să semneze săptămâna viitoare un contract de 300 de milioane de euro pentru infrastructura județului Călărași, apă și canal. Este o realizare, pentru că echipa EcoAqua plus echipa C.J., Primăria Municipiului Urziceni cu primarul Savu Constantin, ne-am implicat și astăzi suntem, după obținerea vizelor de mediu, să le depunem și să ne programeze să se semnăm contractul cu clauză rezolutorie, iar dacă la finalul avizului de mediu nu suntem contestați în dezbaterea publică avem deja contractul semnat.” – precizează șeful CJ Călărași, Vasile Iliuță


[25.11.2021] “Aș începe prin a vă spune că am vechime în această unitate și cunosc realitatea. Suntem la al treilea proiect de investiții major. Primul proiect de investiții a avut o valoare de aproximativ 7 milioane de euro și a început cu 2004, pe urmă a fost postul de mediu cu 100 de milioane de euro și acum suntem în faza finală de semnare contract de 265 de milioane de euro care se adresează la 90 de localități. 80 de localități din județul Călărași și 10 din județul Ialomița, sunt în jur de 25-26 de UAT-uri pe județul Călărași. Subliniez acest lucru ca să se realizeze faptul că oferim o alternativă vis-a-vis de accesul la servicii civilizate în toate localitățile din jud. Călărași.” – a declarat Marcel Nuțu în cadrul unei conferințe de presă 

Nu vă ascund faptul că am întâmpinat foarte multe greutăți pentru a aduce la maturitate proiectul din diverse motive – a consultanței, multe UAT-uri s-au retras, altele s-au răzgândit și a trebuit să refacem documentațiile. A fost multă muncă pentru sute de kilometri de rețea de apă. Zic eu că se schimbă nivelul de trai din județ. Știm toți că traversăm o perioadă foarte grea referitoare la criza energetică. Noi eram într-un contract de furnizare de achiziție de energie, unde la 218 roni pe mW, iar acum suntem pe bursă la 1200. Avem multe greutăți și încercăm să identificăm soluții de rezolvare a problemelor așa încât să găsim un optim pentru a merge mai departe. Cred că datorită faptului că ne știm de mult încât mă puteți crede când spun că sunt solidar cu comunitatea din care fac parte, dar trebuie să conștientizeze toată lumea că este o perioadă foarte grea.

Advertisement

https://youtu.be/l4bN6al_PGU

Mai mulți consilieri județeni au ridicat de nenumărate ori problema pierderilor înregistrate de operatorul ECOAQUA S.A. 

“Dacă extragem din Dunăre 1.000 de metri cubi de apă, 50% se pierd!” 

spunea un consilier județean al Pro România

Scandal din cauza pierderilor de apă din rețea. Marcel Nuțu: “Pierderile din rețea nu sunt pierderi fizice”

 

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Advertisement

La zi

Masa de Crăciun, prea grea pentru unii călărășeni: peste 500 de intervenții ale Ambulanței în doar cinci zile

Published

on

Sărbătorile de iarnă au adus bucurie în casele călărășenilor, dar pentru o parte dintre ei, excesele alimentare și consumul exagerat de alcool s-au încheiat pe patul de spital. Potrivit datelor obținute de Calarasipress.ro, în perioada 25–29 decembrie, Serviciul de Ambulanță Județean Călărași a înregistrat 511 solicitări, un număr în creștere față de aceeași perioadă a anului trecut.

Cele mai multe intervenții au fost legate de probleme digestive apărute după mesele copioase. 157 de persoane au avut colici abdominale, iar alte 83 de cazuri au fost asociate consumului excesiv de alcool, potrivit datelor centralizate de SAJ Călărași.

Comparativ cu sărbătorile din 2024, numărul total al solicitărilor a crescut cu aproximativ 5%, semn că mesele îmbelșugate și paharele în plus rămân, pentru unii, o practică a sărbătorilor.

Medicii și echipajele de ambulanță atrag atenția că astfel de situații pot fi evitate prin moderație la masă și un consum responsabil de alcool. Sărbătorile ar trebui să rămână un prilej de bucurie, nu un motiv de urgență medicală.

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

La zi

Tot mai puțini copii se nasc în județul Călărași. Unde duc aceste statistici

Published

on

Județul Călărași continuă să se confrunte cu un declin demografic accentuat. Datele oficiale publicate de Direcția Regională de Statistică arată că, în luna octombrie 2025, balanța naturală a populației a rămas profund negativă, în contextul în care numărul deceselor îl depășește semnificativ pe cel al nașterilor.

Natalitate în scădere, mortalitate ridicată

În luna octombrie 2025 s-au născut 191 copii, cu 45 mai puțini decât în luna precedentă. În același interval, s-au înregistrat 321 de decese, cu 21 mai multe față de luna anterioară.

Diferența dintre cele două valori se reflectă direct în sporul natural al populației, care a ajuns la minus 130 de persoane, un indicator clar al declinului demografic. O veste ușor pozitivă vine din zona mortalității infantile: nu a fost înregistrat niciun deces sub un an, nivel similar cu cel din octombrie 2024.

Căsătorii și divorțuri: mai puține evenimente oficiale

Pe zona de stare civilă, luna octombrie 2025 a adus 128 de căsătorii, cu 56 mai puține decât în luna precedentă și cu 20 mai puține comparativ cu aceeași lună a anului trecut.

Advertisement

Și numărul divorțurilor a fost mai redus: 24 de divorțuri, în scădere atât față de luna anterioară (minus 5), cât și față de octombrie 2024 (minus 3).

Tendință îngrijorătoare

Analiza evoluției pe ultimele 12 luni confirmă o realitate greu de ignorat: județul Călărași pierde constant populație. Natalitatea rămâne la un nivel scăzut, în timp ce mortalitatea se menține ridicată, iar sporul natural negativ devine o constantă, nu o excepție.

Dincolo de cifrele reci, datele demografice din luna octombrie 2025 indică o direcție clară: județul Călărași intră într-o zonă de risc demografic, cu efecte care se vor resimți tot mai puternic în următorii ani.

1. Mai puțini copii înseamnă școli mai goale
Scăderea constantă a numărului de nașteri va duce, inevitabil, la reducerea numărului de elevi. În mediul rural, dar nu numai, acest lucru se traduce prin clase comasate, școli închise și pierderea locurilor de muncă din sistemul educațional. Fenomenul este deja vizibil în mai multe localități din județ.

2. Populație tot mai îmbătrânită
Când decesele depășesc constant nașterile, structura populației se schimbă rapid. Călărașiul riscă să devină un județ cu tot mai mulți vârstnici și tot mai puțini tineri activi, ceea ce pune presiune pe sistemul de sănătate și pe serviciile sociale.

Advertisement

3. Forță de muncă mai puțină, economie mai fragilă
Un număr mai mic de tineri înseamnă mai puțini angajați disponibili pentru firmele locale. Investitorii evită zonele în care nu există resursă umană, iar acest lucru poate frâna dezvoltarea economică și poate accentua migrația către alte județe sau în străinătate.

4. Bugete locale sub presiune
Mai puțini locuitori activi înseamnă mai puține taxe și impozite colectate, în timp ce cheltuielile cu sănătatea și asistența socială cresc. Pentru administrațiile locale, acest dezechilibru se poate traduce în investiții mai puține și servicii publice tot mai greu de susținut.

5. Un cerc vicios greu de oprit
Fără politici locale și naționale coerente – sprijin real pentru familii, locuri de muncă stabile, servicii medicale accesibile și infrastructură modernă – declinul demografic riscă să devină ireversibil. Tinerii pleacă, natalitatea scade, iar județul intră într-un cerc vicios din care iese tot mai greu.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Advertisement
Continue Reading

La zi

Taxa de 25 lei pe coletele Shein, Temu și AliExpress: cine plătește cu adevărat de la 1 ianuarie 2026?

Published

on

De la 1 ianuarie 2026, România introduce o taxă logistică fixă de 25 de lei pentru fiecare colet cu valoare comercială sub 150 de euro provenit din afara Uniunii Europene (în special din China sau Turcia). Măsura vizează în mod direct comenzile de pe platforme populare precum Shein, Temu, AliExpress sau Trendyol și a generat valuri de confuzie și dezbateri pe rețelele sociale – mulți români cred că vor plăti ei suplimentar la livrare.

Cine suportă oficial taxa?

Conform legii (parte din pachetul 2 de măsuri fiscale), obligația de plată revine expeditorului – adică furnizorului de bunuri, persoanei care expediază coletul sau platformei digitale care facilitează vânzarea (cum ar fi Shein, Temu etc.). Nu cumpărătorul final!

Poșta Română și companiile de curierat sunt responsabile doar de colectarea, declararea și virarea taxei către ANAF lunar. În practică, furnizorii de servicii poștale colectează taxa de la expeditor/platformă și o predau statului.

Ce se va întâmpla în realitate cu prețurile?

Deși taxa este impusă formal expeditorului, este foarte probabil ca platformele să transferă (parțial sau total) acest cost către consumatori prin:

Advertisement
  • creșterea prețurilor produselor
  • adăugarea unei taxe suplimentare la checkout
  • modificarea politicilor de livrare

Astfel, comenzile mici și ieftine (haine, gadgeturi etc.) vor deveni ceva mai scumpe pentru români. Platformele ar putea absorbi o parte din costuri pentru a rămâne competitive, dar diferența de preț față de cumpărăturile din UE se va reduce.

De ce apare această taxă acum?

Volumul uriaș de colete low-value (aprox. 78 milioane estimate în 2025 în România) provenite mai ales din China a creat presiune pe sistemele vamale și logistice. Măsura este temporară, până la modernizarea Uniunii Vamale la nivel european (unde se va aplica o taxă mai mică de ~3 euro/colet din iulie 2026).

Scopul declarat: combaterea concurenței neloiale, subevaluarea comenzilor, frauda, siguranța produselor și impactul de mediu al transporturilor aeriene masive.

Cine beneficiază?

  • Comercianții și producătorii din UE – produsele livrate din depozite europene nu vor fi afectate de taxa de 25 lei, devenind mai atractive ca preț.
  • Companiile de logistică din UE – dacă platformele ca Shein sau Temu mută stocuri în Europa, cererea de depozite și distribuție locală va crește.

Pe scurt: deși legea spune clar că nu tu, cumpărătorul, plătești direct taxa, realitatea comerțului online înseamnă că prețurile finale vor crește probabil pentru comenzile extracomunitare mici. Recomandarea: verifică opțiunile de livrare din UE sau comandă mai multe produse odată pentru a dilua impactul taxei per colet!

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading