Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ 2°C | Anul XI Nr. 541

La zi

VIDEO. ECOAQUA S.A. va semna un contract în valoare de 300 de milioane de euro pentru modernizarea infrastructurii

Published

on

Operatorul serviciilor de furnizare a apei din Călărași, S.C. ECOAQUA .S.A., va semna, săptămâna viitoare, un contract în valoare de 300 de milioane de euro, fonduri solicitate pentru modernizarea infrastructurii rețelei de furnizare a apei pentru județul Călărași. Pierderile din prezent, confirmate și de directorul societății, Marcel Nuțu, depășesc procentul de 50%. 

Vasile Iliuță precizează că acest contract este o reușită a ECOAQUA alături de echipa Consiliului Județean Călărași și Primăria Urziceni. Sursa citată a mai subliniat că proiectul se află în starea de obținere a avizelor de mediu, ce urmează a fi depuse și faza finală de semnare a contractului.

“Ecoaqua Călărași urmează să semneze săptămâna viitoare un contract de 300 de milioane de euro pentru infrastructura județului Călărași, apă și canal. Este o realizare, pentru că echipa EcoAqua plus echipa C.J., Primăria Municipiului Urziceni cu primarul Savu Constantin, ne-am implicat și astăzi suntem, după obținerea vizelor de mediu, să le depunem și să ne programeze să se semnăm contractul cu clauză rezolutorie, iar dacă la finalul avizului de mediu nu suntem contestați în dezbaterea publică avem deja contractul semnat.” – precizează șeful CJ Călărași, Vasile Iliuță


[25.11.2021] “Aș începe prin a vă spune că am vechime în această unitate și cunosc realitatea. Suntem la al treilea proiect de investiții major. Primul proiect de investiții a avut o valoare de aproximativ 7 milioane de euro și a început cu 2004, pe urmă a fost postul de mediu cu 100 de milioane de euro și acum suntem în faza finală de semnare contract de 265 de milioane de euro care se adresează la 90 de localități. 80 de localități din județul Călărași și 10 din județul Ialomița, sunt în jur de 25-26 de UAT-uri pe județul Călărași. Subliniez acest lucru ca să se realizeze faptul că oferim o alternativă vis-a-vis de accesul la servicii civilizate în toate localitățile din jud. Călărași.” – a declarat Marcel Nuțu în cadrul unei conferințe de presă 

Nu vă ascund faptul că am întâmpinat foarte multe greutăți pentru a aduce la maturitate proiectul din diverse motive – a consultanței, multe UAT-uri s-au retras, altele s-au răzgândit și a trebuit să refacem documentațiile. A fost multă muncă pentru sute de kilometri de rețea de apă. Zic eu că se schimbă nivelul de trai din județ. Știm toți că traversăm o perioadă foarte grea referitoare la criza energetică. Noi eram într-un contract de furnizare de achiziție de energie, unde la 218 roni pe mW, iar acum suntem pe bursă la 1200. Avem multe greutăți și încercăm să identificăm soluții de rezolvare a problemelor așa încât să găsim un optim pentru a merge mai departe. Cred că datorită faptului că ne știm de mult încât mă puteți crede când spun că sunt solidar cu comunitatea din care fac parte, dar trebuie să conștientizeze toată lumea că este o perioadă foarte grea.

Advertisement

https://youtu.be/l4bN6al_PGU

Mai mulți consilieri județeni au ridicat de nenumărate ori problema pierderilor înregistrate de operatorul ECOAQUA S.A. 

“Dacă extragem din Dunăre 1.000 de metri cubi de apă, 50% se pierd!” 

spunea un consilier județean al Pro România

Scandal din cauza pierderilor de apă din rețea. Marcel Nuțu: “Pierderile din rețea nu sunt pierderi fizice”

 

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Advertisement

La zi

Fostul Palat Administrativ din Călărași a fost restaurat complet și devine Centru Socio-Cultural al municipiului

Published

on

Unul dintre cele mai importante monumente istorice ale municipiului Călărași, fostul Palat Administrativ – cunoscut de-a lungul timpului ca sediu al Prefecturii județului – a fost restaurat integral și reintrodus în circuitul public, cu o nouă funcțiune: Centrul Socio-Cultural Călărași.

Proiectul de restaurare a fost finalizat de Compania Națională de Investiții (CNI), cu finanțare asigurată de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA), în colaborare cu antreprenorul CORAL SRL. Lucrările s-au desfășurat pe parcursul a patru ani, în perioada 2021–2025, obiectivul de investiții fiind recepționat în 2025.

Intervenția a vizat recuperarea funcțională și punerea în siguranță a clădirii, dar și adaptarea acesteia la standardele actuale de funcționalitate, siguranță și eficiență energetică, fără a afecta valoarea sa arhitecturală și istorică. Monumentul istoric, clasat cu Cod LMI CL-II-m-A-14665, este considerat una dintre cele mai prestigioase clădiri din Călărași.

Proiectul a fost realizat de o echipă complexă de specialiști membri ai Uniunii Naționale a Restauratorilor de Monumente Istorice (UNRMI): arhitectul Aurel Ioan Botez, în calitate de șef de proiect, biroul de arhitectură SPA INOVATIONS coordonat de arh. George Bogdan Teodorescu, restauratorul Marian Dăbuleanu pentru componentele artistice, alături de antreprenorul general.

Advertisement

Un nou rol cultural pentru o clădire-simbol

În urma restaurării, corpul central al clădirii va găzdui Muzeul artei și tehnicii, un concept inovator care îmbină arhitectura secolului al XIX-lea cu tehnologia secolului XXI. Muzeul va include instalații tehnologice interactive, menite să ofere vizitatorilor o experiență educațională informală, prin explorarea muzicii și a artei într-un mod dinamic și accesibil.

Totodată, corpul de est al imobilului a fost reconfigurat pentru a funcționa ca spațiu expozițional permanent sau itinerant, iar toate fațadele clădirii au fost restaurate pentru a reda monumentalitatea și specificul arhitectural original. Lucrările au inclus și refacerea rețelelor de utilități, reabilitarea aleilor, completarea fondului vegetal și restaurarea componentelor artistice interioare și exterioare.

O clădire cu peste un secol de istorie

Construit în anul 1898, după planurile arhitectului italian Giussepe Ciconi, Palatul Administrativ a fost destinat încă de la început Instituției Prefectului. De-a lungul timpului, clădirea a adăpostit principalele instituții administrative ale județelor Ialomița și Călărași, precum și structuri administrative și de partid în perioada comunistă, revenind după 1989 la rolul său inițial.

Realizat în stil neoclasic, cu ziduri groase de cărămidă presată, soclu din piatră fasonată și decorațiuni bogate, edificiul a impresionat încă din epocă. Istoricul Nicolae Iorga îl compara, la începutul secolului XX, cu unele dintre cele mai mari clădiri publice din București.

Investiție cu impact local major

Finalizarea acestui proiect este prezentată de autorități ca un exemplu de valorificare a patrimoniului construit și de investiție strategică în infrastructura socio-culturală. Noul Centru Socio-Cultural creează premisele desfășurării de activități culturale, educaționale și comunitare, fiind gândit ca un spațiu al dialogului, incluziunii sociale și dezvoltării locale.

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

La zi

Doliu în economia românească: A murit profesorul Mircea Coșea, unul dintre părinții pieței de capital din România

Published

on

Profesorul doctor Mircea Coșea, unul dintre cei mai apreciați și influenți economiști români, a încetat din viață la vârsta de 83 de ani. Anunțul decesului a fost făcut public de postul Realitatea TV și preluat de mai multe site-uri de știri.

Mircea Coșea a ocupat funcții importante în perioada tranziției României spre economia de piață, inclusiv prim-viceprim-ministru, deputat, membru în Comisia pentru Muncă și Protecție Socială, precum și președinte al Institutului Național de Administrație. El a jucat un rol esențial în crearea pieței de capital românești și a reprezentat țara în negocierile cu Banca Mondială și Fondul Monetar Internațional.

Ca autor prolific, a publicat manuale de economie, volume de studii și numeroase articole în publicații românești și internaționale.

Născut în 1942, Mircea Coșea a avut o carieră politică activă: între 1990 și 1997 a fost membru PSDR, iar în iunie 1997 a cofondat, alături de Theodor Meleșcanu și Iosif Boda, partidul APR, care a fuzionat ulterior cu PNL în 2002. La 1 ianuarie 2007 a devenit membru al Parlamentului European din partea PNL.

Advertisement

Cariera sa a fost umbrită de controverse: în octombrie 2006, CNSAS a concluzionat că ar fi fost ofițer acoperit al Securității, primind în ianuarie 2007 un verdict de poliție politică. Coșea a negat vehement acuzațiile și a contestat decizia.

În martie 2007, a demisionat din PNL și s-a alăturat grupului parlamentar naționalist Identitate, Tradiție, Suveranitate în Parlamentul European, alături de deputați PRM. Ulterior, în februarie 2008, a aderat la PDL.

Prin contribuțiile sale, Mircea Coșea rămâne o figură cheie în istoria economică post-comunistă a României.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Advertisement
Continue Reading

La zi

Descoperire surprinzătoare sub Piața Unirii: Urme de construcții vechi scoase la iveală în timpul lucrărilor la Planșeu!

Published

on

În cadrul lucrărilor ample de reabilitare totală a Planșeului Unirii din București, muncitorii au descoperit urme de construcții mai vechi, inclusiv cărămizi și alte elemente structurale, într-o zonă apropiată de placa de beton care acoperă râul Dâmbovița în centrul Capitalei.

Imagini și clipuri video surprinse pe șantier au circulat rapid pe internet, inclusiv pe Reddit, unde unul dintre materiale a fost intitulat „Dezastrul de la Planşeul Unirii”, atrăgând atenția publicului asupra posibilelor vestigii istorice.

Primăria Sectorului 4 a reacționat prompt, anunțând că, respectând procedurile legale, zona respectivă a fost imediat delimitată și protejată pentru a permite intervenția specialiștilor în arheologie. „După finalizarea cercetărilor, rezultatele vor fi făcute publice”, au precizat reprezentanții instituției.

Lucrările la Planșeul Unirii au demarat în iunie 2025, la inițiativa primarului Daniel Băluță, și au implicat restricții de circulație pe Splaiul Independenței până în septembrie. Proiectul vizează consolidarea și modernizarea structurii vechi de aproape un secol, esențială pentru siguranța traficului în una dintre cele mai aglomerate zone ale orașului.

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading