La zi
Veste bună pentru toți deținătorii de panouri fotovoltaice. Ce a transmis Ministrul Mediului
Ministrul Mediului, Mircea Fechet, a sugerat recent ca Guvernul să extindă programul Casa Verde Fotovoltaice 2024 pentru a include și finanțarea sistemelor de stocare a energiei destinate prosumatorilor, scrie romaniatv.net.
Fechet a accentuat importanța acestei inițiative, explicând că, deși nu va rezolva complet problema decuplării automate a prosumatorilor în caz de supraîncărcare a rețelei electrice, finanțarea bateriilor ar putea spori eficiența energetică a acestora, permițând utilizarea energiei produse pe parcursul zilei și pe timp de noapte.
„Eu îmi propun să finanțăm și baterii. O soluție utilă este finanțarea stocării. Ea nu va rezolva în totalitate problema decuplării automate a unui prosumator atunci când rețeaua este supraîncărcată. Însă, cu siguranță va ajuta acel prosumator să fie mai eficient din punct de vedere energetic și să poată folosi noaptea ceea ce produce ziua, lucru care astăzi nu se poate întâmpla în lipsa unor unități de stocare” a transmis Mircea Fechet, potrivit sursei menționate.â
Această inițiativă a fost influențată și de discuțiile cu alți miniștri și specialiști din domeniu, care au subliniat importanța sprijinirii instalării acumulatorilor. Detalii suplimentare despre programul Casa Verde pentru anul 2024 vor fi comunicate zilele următoare.
Președintele Administrației Fondului pentru Mediu, Laurențiu Neculaescu, a anunțat că sesiunea de anul acesta a programului Casa Verde Fotovoltaice este așteptată să înceapă până la sfârșitul lunii august. El a precizat că programul va avea o amploare mai mare comparativ cu cel de anul trecut, cu un buget de 2 miliarde de lei destinat persoanelor fizice, față de 1,7 miliarde de lei alocate în 2023. O modificare semnificativă va fi includerea finanțării acumulatorilor necesari sistemului fotovoltaic.
Neculaescu a menționat că fiecare participant va putea primi o finanțare de aproximativ 30.000 de lei, cu condiția să contribuie și cu fonduri proprii. Ghidul de finanțare va fi disponibil în curând, iar înscrierile vor putea fi efectuate prin aplicația informatică a Administrației Fondului pentru Mediu.
De asemenea, a menționat un interes sporit pentru programul din acest an, anticipând o cerere mare pentru finanțări. Laurențiu Neculaescu a menționat și bugetul alocat pentru Programul Rabla destinat mașinilor electrice, de un miliard de lei, subliniind astfel angajamentul continuu al autorităților de a sprijini tranziția către soluții mai ecologice.
„Este în derulare acum când noi stăm de vorbă (Programul Rabla pentru maşini electrice (n.r.) şi mai urmează o sesiune pe data de 19 august, ultima sesiune din cadrul Rabla 2024, urmând ca anul viitor să elaborăm un nou program Rabla 2025-2030. Vom face un program multianual şi vom vedea ce condiţii şi cum se va derula după ce vom purta toate discuţiile în primul rând cu industria, cu ACAROM ( Asociaţia Constructorilor de Automobile din Romania n.r.), cu APIA (Asociaţia Producătorilor şi Importatorilor de Automobile .n.r), cu toate asociaţiile care sunt angrenate în această industrie”, a explicat Laurenţiu Neculaescu.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
La zi
GEST DE SUFLET LA CĂMINUL „SF. ANTIM IVIREANUL” – BUNICUȚELE AU TRICOTAT DARURI PENTRU MOȘ NICOLAE, IAR EMOȚIILE AU UMPUT CAMERA
La Căminul „Sfântul Antim Ivireanul”, apropierea sărbătorilor de iarnă a venit cu căldură adevărată. Un grup de bunicuțe a lucrat în ultimele săptămâni la mici daruri tricotate, pregătite cu grijă pentru celelalte rezidente ale centrului. Fiecare surpriză – pufoasă, colorată și făcută cu migală – poartă câte o parte din inima celor care au vrut să dăruiască bucurie.
Darurile au fost împărțite în ajun de Moș Nicolae, iar atmosfera a fost încărcată de emoție. Zâmbete sincere, îmbrățișări, lacrimi de recunoștință – toate au transformat un gest simplu într-o lecție de bunătate.
Pentru aceste femei în vârstă, sărbătoarea nu înseamnă doar a primi, ci mai ales a dărui. Momentul a demonstrat încă o dată că generozitatea nu ține cont de vârstă, ci de inimă.
La final, reprezentanții căminului au transmis mulțumiri celor care au făcut posibil acest moment: Toader Doina, Mimi Alecu, Tania Toma, Carmen Bunea, Ionelia Babacu, Georgiana, Rodica Gheorghe, Elena Bălan și Mariana Duță.
Un mic gest, o mare emoție – iar la Căminul „Sf. Antim Ivireanul”, spiritul sărbătorilor a sosit mai devreme decât oriunde.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Profesoara universitară Rodica Mihaela Stănoiu, care a ocupat funcția de ministru al Justiției în cabinetul Adrian Năstase între decembrie 2000 și martie 2004, a încetat din viață pe 3 decembrie 2025, la vârsta de 86 de ani.
Născută pe 10 mai 1939 în localitatea Nucet, județul Dâmbovița, Rodica Stănoiu a fost o figură importantă în justiția românească de la începutul anilor 2000, într-o perioadă de intense reforme pentru aderarea la Uniunea Europeană și de controverse privind independența sistemului judiciar.
După 1990, a intrat în politică, devenind senator din partea PDSR (ulterior PSD) pentru județul Olt, cu mai multe mandate consecutive începând din 1996.
Pe plan academic, a absolvit Facultatea de Drept a Universității din București în 1961, a obținut doctoratul în drept în 1975 și a urmat stagii de specializare în criminologie și drept comparat la universități din Montreal și Strasbourg. După 1990, a predat la instituții precum Universitatea „Spiru Haret” și Universitatea Creștină „Dimitrie Cantemir”, fiind autoare a numeroase lucrări în domeniul criminologiei și dreptului penal.
Mandatul de ministru al Justiției
Numită în decembrie 2000, Rodica Stănoiu a coordonat reorganizarea Ministerului Justiției și numiri cheie în sistem, în contextul monitorizării europene. Mandatul său a fost asociat cu dezbateri aprinse privind arhivele fostei Direcții Generale de Protecție și Anticorupție (SIPA), suspectate că ar fi fost folosite pentru presiuni asupra magistraților.
După 2004, a ocupat poziții precum consilier prezidențial pentru securitate națională și șef al Administrației Prezidențiale în mandatul lui Ion Iliescu, înainte de a reveni în Senat. Ulterior, s-a retras treptat din politică, rămânând activă în mediul academic și în dezbateri de specialitate pe teme de drept penal.
Specialistă în criminologie și drept penal
Dincolo de cariera politică, Rodica Stănoiu a fost recunoscută ca expert în criminologie, cercetător la Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române și participant la conferințe internaționale. A condus asociații profesionale în domeniu și a contribuit la proiecte de lege în materie penală. Foști studenți și colaboratori i-au apreciat contribuția la formarea generațiilor de juriști, deși numele său a rămas legat de controversele anilor 2000.
În ultimii ani, a apărut rar în public, limitându-se la comentarii punctuale pe teme de justiție și politică penală.
Verdictul definitiv de colaborare cu Securitatea
Cariera Rodicăi Stănoiu a fost umbrită de acuzațiile de colaborare cu fosta Securitate. În 2006, CNSAS a stabilit că ar fi furnizat note informative sub pseudonimele „Sanda” și „Georgeta” între 1983 și 1987. Ea a contestat decizia, invocând erori și falsuri.
După un lung proces, Curtea de Apel Oradea a menținut verdictul în 2012, iar Înalta Curte de Casație și Justiție l-a confirmat definitiv în 2014, concluzionând că a colaborat ca poliție politică. Pe fondul scandalului, a părăsit PSD în 2006 și s-a alăturat Partidului Conservator în 2007. Până la final, a negat public acuzațiile, susținând că notele i-au fost atribuite pe nedrept.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Stimați utilizatori, vă transmitem atașat lista cu planificarea citirii contoarelor din apartamente, aferente lunii DECEMBRIE 2025
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
MINIVACANȚĂ CU AMENZI ȘI DOSARE! Peste 500 de polițiști în teren, zeci de infracțiuni constatate
Muzeul Dunării de Jos anunță două ateliere tematice dedicate tradițiilor de iarnă, în perioada 15–17 decembrie
PPC blue lansează campania „Energie pentru un nou drum”, un angajament pentru viitorul tinerilor instituționalizați
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
VIDEO. PRIMELE DECLARAȚII ALE VICTIMELOR CONFLICTULUI VIOLENT DIN UNIREA: „AM FOST PUȘI LA PĂMÂNT, LOVIȚI ȘI AMENINȚAȚI CU PISTOLUL”
