La zi
Veste bună pentru toți deținătorii de panouri fotovoltaice. Ce a transmis Ministrul Mediului
Ministrul Mediului, Mircea Fechet, a sugerat recent ca Guvernul să extindă programul Casa Verde Fotovoltaice 2024 pentru a include și finanțarea sistemelor de stocare a energiei destinate prosumatorilor, scrie romaniatv.net.
Fechet a accentuat importanța acestei inițiative, explicând că, deși nu va rezolva complet problema decuplării automate a prosumatorilor în caz de supraîncărcare a rețelei electrice, finanțarea bateriilor ar putea spori eficiența energetică a acestora, permițând utilizarea energiei produse pe parcursul zilei și pe timp de noapte.
„Eu îmi propun să finanțăm și baterii. O soluție utilă este finanțarea stocării. Ea nu va rezolva în totalitate problema decuplării automate a unui prosumator atunci când rețeaua este supraîncărcată. Însă, cu siguranță va ajuta acel prosumator să fie mai eficient din punct de vedere energetic și să poată folosi noaptea ceea ce produce ziua, lucru care astăzi nu se poate întâmpla în lipsa unor unități de stocare” a transmis Mircea Fechet, potrivit sursei menționate.â
Această inițiativă a fost influențată și de discuțiile cu alți miniștri și specialiști din domeniu, care au subliniat importanța sprijinirii instalării acumulatorilor. Detalii suplimentare despre programul Casa Verde pentru anul 2024 vor fi comunicate zilele următoare.
Președintele Administrației Fondului pentru Mediu, Laurențiu Neculaescu, a anunțat că sesiunea de anul acesta a programului Casa Verde Fotovoltaice este așteptată să înceapă până la sfârșitul lunii august. El a precizat că programul va avea o amploare mai mare comparativ cu cel de anul trecut, cu un buget de 2 miliarde de lei destinat persoanelor fizice, față de 1,7 miliarde de lei alocate în 2023. O modificare semnificativă va fi includerea finanțării acumulatorilor necesari sistemului fotovoltaic.
Neculaescu a menționat că fiecare participant va putea primi o finanțare de aproximativ 30.000 de lei, cu condiția să contribuie și cu fonduri proprii. Ghidul de finanțare va fi disponibil în curând, iar înscrierile vor putea fi efectuate prin aplicația informatică a Administrației Fondului pentru Mediu.
De asemenea, a menționat un interes sporit pentru programul din acest an, anticipând o cerere mare pentru finanțări. Laurențiu Neculaescu a menționat și bugetul alocat pentru Programul Rabla destinat mașinilor electrice, de un miliard de lei, subliniind astfel angajamentul continuu al autorităților de a sprijini tranziția către soluții mai ecologice.
„Este în derulare acum când noi stăm de vorbă (Programul Rabla pentru maşini electrice (n.r.) şi mai urmează o sesiune pe data de 19 august, ultima sesiune din cadrul Rabla 2024, urmând ca anul viitor să elaborăm un nou program Rabla 2025-2030. Vom face un program multianual şi vom vedea ce condiţii şi cum se va derula după ce vom purta toate discuţiile în primul rând cu industria, cu ACAROM ( Asociaţia Constructorilor de Automobile din Romania n.r.), cu APIA (Asociaţia Producătorilor şi Importatorilor de Automobile .n.r), cu toate asociaţiile care sunt angrenate în această industrie”, a explicat Laurenţiu Neculaescu.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Horațiu Potra, fost membru al Legiunii Străine Franceze și unul dintre cei mai cunoscuți luptători plătiți români, ajunge astăzi în România, escortat de polițiști, după ce a fost reținut în septembrie pe aeroportul din Dubai. Alături de el se află fiul său, Dorian Potra, și nepotul Alexandru Potra, toți trei urmăriți penal în același dosar grav.
Potra, supranumit adesea „mercenarul lui Georgescu”, a părăsit România la începutul anului, imediat după ce autoritățile au emis mandate de arestare preventivă pe numele lor. Acuzațiile sunt extrem de serioase: procurorii susțin că, în decembrie anul trecut, imediat după anularea alegerilor prezidențiale, Potra s-ar fi întâlnit în secret cu fostul candidat suveranist Călin Georgescu la o fermă de cai din Ilfov. Acolo, cei doi ar fi pus la cale un plan de transformare a protestelor pașnice în acțiuni violente, menite să răstoarne ordinea constituțională a țării.
Cu o experiență vastă în zone de conflict din Africa și Orientul Mijlociu, unde a protejat lideri importanți și a condus operațiuni paramilitare, Potra ar fi coordonat un grup de aproximativ douăzeci de persoane cu pregătire militară. Ancheta a dezvăluit și alte nereguli: arme deținute ilegal, evaziune fiscală din veniturile obținute ca mercenar și chiar finanțare ascunsă a campaniei electorale a lui Georgescu.
Reținut în Dubai chiar când încerca să plece spre Moscova, Potra a ales să se predea voluntar autorităților române, declarând că dorește să-și dovedească nevinovăția în fața justiției și că îi este dor de familie. Aeronava care îi transportă pe cei trei a decolat deja din Emiratele Arabe Unite și se îndreaptă spre București. La aterizare, ei vor fi preluați imediat și prezentați procurorilor Parchetului General, urmând probabil să fie încarcerați.
Aducerea lui Potra în țară marchează un moment important în dosarul care a zguduit scena politică românească, ridicând întrebări despre securitatea națională și influențele externe asupra evenimentelor din ultimul an. Procesul se anunță unul dintre cele mai urmărite din ultimii ani, cu implicații majore pentru toți cei implicați.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
La zi
CCR amână până pe 4 februarie judecata unei sesizări care ar putea bloca definitiv majorarea taxelor locale din 2026
București, 20 noiembrie 2025 – Curtea Constituțională a României (CCR) a decis astăzi amânarea până pe 4 februarie 2026 a pronunțării asupra unei obiecții de neconstituționalitate depuse împotriva legii care prevede creșterea substanțială a impozitelor locale și a taxelor auto începând de la 1 ianuarie 2026.
Legea, adoptată marți de Parlament după reexaminare (în urma eliminării prevederilor declarate anterior neconstituționale privind testele poligraf la ANAF și Vamă), prevede:
- Actualizarea valorilor impozabile pentru clădiri și terenuri cu un factor de aproximativ 2,68 (bazat pe grila notarială actualizată), ceea ce va duce la creșteri medii ale impozitelor pe locuințe de până la 75-80%;
- Introducerea principiului „poluatorul plătește” la impozitul auto, cu majorări semnificative pentru vehiculele poluante;
- O taxă fixă de 25 de lei pentru coletele extracomunitare sub 150 euro (intră în vigoare tot din 1 ianuarie 2026).
Deși legea a fost votată și trimisă la promulgare, o sesizare de neconstituționalitate depusă împotriva ei face ca actul normativ să nu poată intra în vigoare la 1 ianuarie 2026 cât timp dosarul este pe rolul CCR. Prin fixarea termenului de judecată abia pe 4 februarie, judecătorii constituționali blochează practic aplicarea majorărilor la începutul anului viitor.
Surse judiciare și guvernamentale confirmă că, în lipsa unei decizii CCR până la finalul lui 2025, autoritățile locale nu vor putea emite decizii de impunere pe noile valori, iar contribuabilii vor plăti în continuare impozitele la nivelul actualizat doar cu inflația (aproximativ +5-6% față de 2025).
Premierul Ilie Bolojan declarase anterior că majorările sunt esențiale pentru reducerea deficitului bugetar, însă decizia de astăzi a CCR reprezintă o lovitură majoră pentru planurile fiscale ale Guvernului. Dacă sesizarea va fi admisă în februarie, legea ar putea fi declarată neconstituțională în ansamblu sau parțial, ceea ce ar amâna sau anula creșterile.
Contribuabilii primesc astfel o amânare neașteptată de cel puțin o lună, iar primăriile riscă să piardă venituri importante estimate la miliarde de lei în 2026. Următorul termen, 4 februarie, va decide dacă românii vor plăti sau nu impozite mai mari chiar de la începutul anului viitor.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
La zi
UN PRIMAR DIN CĂLĂRAȘI A INTERZIS COMPLET VÂNZAREA DE ALCOOL ÎN LOCALITATE. VEZI MOTIVUL ȘI REACȚIILE OAMENILOR
Un primar din județul Călărași a reușit să surprindă o întreagă comunitate: a interzis vânzarea și consumul de alcool în toată localitatea. Da, în toată. De la magazinul din colț până la barul din centru – peste tot a apărut „STOP la alcool”.
Știrea s-a împrăștiat instant. Oamenii s-au trezit că nu mai pot lua o bere, un vin sau o tuică. Nici măcar „una mică, de încălzire”.
Reacțiile au început să curgă:
– „Ce facem cu tuica scoasă anul ăsta?” Decizia primarului a fost atât de bruscă, încât mulți au crezut că e glumă. Dar nu era.
Abia de la jumătate încolo, dispoziția primarului spune și motivul: în localitate urma să se joace un meci „cu risc”, iar edilul a vrut să evite orice scandal. Așa a apărut interdicția totală, valabilă câteva ore, în mijlocul zilei.
Pentru cinci ore, satul a devenit cel mai „cuminte” loc din tot județul Călărași.
Măsura nu i-a lăsat indiferenți nici pe consilierii din opoziție. Unii spun că primarul a exagerat. Alții vor clarificări legale.
Cel mai rapid a reacționat Dinu Fănel, consilier PNL. El a trimis o sesizare oficială către Prefectura Călărași, ca să afle dacă dispoziția primarului are sau nu acoperire legală. Contactat de Călărași Press, prefectul Laurențiu State a confirmat că sesizarea a ajuns și că deja se verifică legalitatea actului emis de primar.
Așa că povestea nu se oprește aici.
– „Dacă știam, beam de dimineață…”
– „Data viitoare ne pune să mergem la meci cu apă plată și buletinul.”
Și politica s-a aprins: consilierii din opoziție cer explicații
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Mercenarul Horațiu Potra, adus sub escortă din Dubai!
CCR amână până pe 4 februarie judecata unei sesizări care ar putea bloca definitiv majorarea taxelor locale din 2026
Primarul Mihăiță Beștea: „Primăria Oltenița nu va fi afectată de reducerea de personal. Nu avem o organigramă sufocată”
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
VIDEO. PRIMELE DECLARAȚII ALE VICTIMELOR CONFLICTULUI VIOLENT DIN UNIREA: „AM FOST PUȘI LA PĂMÂNT, LOVIȚI ȘI AMENINȚAȚI CU PISTOLUL”
