Știri
Vacanța de Paște 2025: Câte zile libere vor avea elevii și angajații
În 2025, Paștele ortodox și cel catolic coincid, fiind sărbătorite în aceeași zi, pe 20 aprilie. Deși este un eveniment rar, credincioșii se bucură de ocazia de a celebra împreună Învierea Domnului. Află care sunt zilele libere de Paște în acest an.
Angajații care doresc să profite de zilele libere din perioada sărbătorilor pascale vor avea parte de un răgaz binevenit. Potrivit legislației muncii din România, Paștele este marcat prin zile libere legale.
În 2025, acestea sunt Vinerea Mare (18 aprilie), prima zi de Paște (duminică, 20 aprilie) și a doua zi de Paște (luni, 21 aprilie). Alături de Sâmbăta Mare, pe 19 aprilie, se conturează astfel un weekend prelungit de patru zile, ideal pentru relaxare, o scurtă vacanță sau timp petrecut alături de familie și prieteni.
Weekendul prelungit cu două zile libere suplimentare le oferă românilor ocazia de a participa la slujbele religioase, de a pregăti preparatele tradiționale și de a vizita familia sau prietenii din alte localități. Totuși, în anumite domenii precum turismul, sănătatea sau industria, unele companii pot avea un program special de sărbători.
Când începe vacanța de Paște a elevilor
Elevii și părinții așteaptă cu nerăbdare vacanța de primăvară din 2025, care coincide cu sărbătorile pascale. Conform structurii anului școlar 2024-2025, stabilite prin ordinul ministrului Educației nr. 3.694 din 1 februarie 2024, vacanța va avea loc în perioada 18-27 aprilie, oferind zece zile de repaus. Cursurile vor fi reluate pe 28 aprilie 2025.
Elevii se vor întoarce la școală luni, 28 aprilie 2025, imediat după încheierea vacanței. Deși în alți ani vacanța de Paște a fost mai lungă, în 2025 durata acesteia este mai redusă, dar echilibrată astfel încât să asigure atât timp de odihnă, cât și o revenire eficientă la cursuri.
Un eveniment mai puțin întâlnit în 2025 este faptul că Paștele catolic și cel ortodox vor fi celebrate în aceeași zi, pe 20 aprilie. Această coincidență este rară, având în vedere că cele două sărbători sunt stabilite pe baza unor calendare diferite: cel gregorian pentru catolici și cel iulian pentru ortodocși.
Zile libere în 2025
Guvernul a hotărât ca vineri, 2 mai 2025, să fie zi liberă pentru angajații din sectorul public, extinzând astfel mini-vacanța de 1 Mai. Decizia vine în contextul în care joi, 1 mai, este deja zi liberă legală, fiind Ziua Muncii, iar weekendul 3-4 mai este nelucrător. Astfel, angajații din sistemul public vor avea parte de patru zile libere consecutive. Potrivit comunicatului oficial al Executivului, ziua de 2 mai va fi recuperată până pe 31 mai 2025.
În 2025, românii vor avea mai multe zile libere legale distribuite de-a lungul anului.
Zile libere în iunie:
- 1 iunie (duminică) – Ziua Copilului
- 8 iunie (duminică) – Sărbătoarea Rusaliilor
- 9 iunie (luni) – A doua zi de Rusalii
În iulie, nu sunt prevăzute zile libere legale, astfel că activitatea profesională va decurge fără întreruperi.
Zile libere în august:
- 15 august (vineri) – Adormirea Maicii Domnului
Aceasta oferă posibilitatea unui weekend prelungit.
Lunile septembrie și octombrie nu includ zile libere oficiale, iar prima sărbătoare legală din toamnă apare în noiembrie:
Zi liberă în noiembrie:
- 30 noiembrie (duminică) – Sfântul Andrei
Fiind într-o zi de duminică, nu va afecta programul de lucru.
Zile libere în decembrie:
Ultima lună a anului aduce mai multe zile nelucrătoare, datorită sărbătorilor de iarnă:
- 1 decembrie (luni) – Ziua Națională a României
- 25 decembrie (joi) – Prima zi de Crăciun
- 26 decembrie (vineri) – A doua zi de Crăciun
Astfel, luna decembrie oferă oportunitatea unui weekend prelungit pentru sărbătorirea Crăciunului.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Pe 28 decembrie Biserica Ortodoxă îi prăznuiește pe Sfinții 20.000 de Mucenici arși de vii în Nicomidia (astăzi İzmit, Turcia) în anul 303–304, în timpul marii persecuții a împăratului Dioclețian. Aceștia reprezintă un simbol puternic al credinței neclintite și al jertfei colective pentru Hristos. În România este o zi cu însemnătate duhovnicească importantă, fiind adesea asociată cu rugăciuni pentru întărire în momente de mare încercare și lipsă de speranță. Totodată, ziua marchează și alte evenimente istorice mondiale, precum prima proiecție publică de film a fraților Lumière (1895) sau nașterea lui Woodrow Wilson (1856).
IATĂ CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN ACEASTĂ ZI:
1065 – A fost inaugurată Catedrala Westminster din Londra, construită de Eduard Confesorul între 1045 și 1050.
1612 – Galileo Galilei a fost primul astronom care a observat planeta Neptun în timp ce aceasta se afla în conjuncție cu Jupiter, ceea ce l-a determinat pe savant să o catalogheze ca o stea fixă.
1805 – S-a născut Eftimie Murgu, filolog, filosof, lingvist, fruntaş al Revoluţiei de la 1848 din Ţara Românească; (m. 12 mai 1870).
1836 – Spania a recunoscut independența Mexicului.
1836 – La Adelaide, contraamiralul britanic John Hindmarsh a proclamat provincia Australia de Sud.
1840 – S-a născut Ion Kalinderu, jurist, membru al Curţii de Arbitraj de la Haga, membru şi preşedinte al Academiei Române;
1856 – S-a născut Woodrow Wilson, politician american, al 28-lea președinte al Statelor Unite, laureat Nobel
1872 – A intrat în exploatare la Bucureşti, prima linie de tramvai cu cai pe traseul Calea Tîrgoviştei, Podul Mogoşoaiei, Teatrul Naţional, străzile Biserica Enei, Colţei, Academiei, Piaţa Sfîntul Gheorghe, Moşi.
1879 – Podul Tay din Dundee, Scoția, de aproape 2 mile lungime, la acea vreme cel mai lung pod din lume, s-a prăbușit în timp ce un tren îl traversa, ucigând 75 de oameni.
1893 – S-a născut Ana Pauker, militantă și politiciană comunistă româncă, evreică de origine (d. 1960)
1895 – În cafeneaua “Grand Café” din Paris are loc prima proiecţie de film, realizată de fraţii Lumière.
1895 – Wilhelm Röntgen publică o lucrare în care detaliază descoperirea unui nou tip de radiație, care mai târziu va fi cunoscută sub numele de radiație X.
1897 – Piesa “Cyrano de Bergerac“, de Edmond Rostand, are premiera la Paris.
1903 – S–a înfiinţat „Societatea numismatică română”.
1904 – A murit Milton Waldo Hanchett, inventatorul american al scaunului de dentist; (n.12.07.1822).
1908 – Un violent cutremur a provocat în oraşul italian Messina din Sicilia peste 75.000 de victime.
1922 – S-a născut Stan Lee, autor american de benzi desenate (d. 2018)
1925 – S-a sinucis poetul Serghei Aleksandrovici Esenin, unul dintre cei mai sensibili si iubiti poeti rusi; (n.1895).
1937 – A încetat din viaţă Maurice Ravel, compozitor şi pianist, autorul celebrului “Bolero”; (n. 7 martie 1875).
1937 – Guvernul liberal prezidat de Gheorghe Tătărăscu demisionează. Se formează un guvern naţional-creştin, în frunte cu Octavian Goga, secondat de A.C.Cuza.
1969 – S-a născut informaticianul Linus Torvalds, creatorul nucleului de sistem de operare Linux (n. Helsinki, Finlanda).
1972 – În România, este adoptată Legea nr.14/1972 privind organizarea apărării naţionale a Republicii Socialiste România.
1972 – Dictatorul comunist Kim Ir-sen (n. 15 aprilie 1912-8 iulie 1994), secretarul general al Partidului Muncitorilor din Coreea și primul ministru al Coreei de Nord din 1948, preia funcția de președinte al statului pe care o va dețime până la moartea sa în 1994.
1973 – Scriitorul dizident rus Aleksandr Soljeniţîn publică celebra sa carte “Arhipelagul Gulag”.
1989 – Fizicianul Herman Oberth, inventator german născut în Sibiu, supranumit “părintele aviației spațiale”, a încetat din viață la vârsta de 95 de ani.
1997 – A încetat din viaţă pictorul roman Corneliu Baba; (n. 18 noiembrie 1906, Craiova).
2000 – Social – democratul Adrian Năstase şi-a început mandatul de prim – ministru al României.
2004 – Liberalul Călin Popescu-Tăriceanu îşi începe mandatul de prim-ministru al României.
2005 – A fost lansat satelitul Giove A, destinat testării condiţiilor reale ale tehnologiilor sistemului european de localizare Galileo.
2010 – Primăvara arabă: În Algeria încep protestele populare împotriva guvernului. (28 decembrie 2010 – 28 ianuarie 2012)
2019 – Atac terorist în Somalia. Peste 100 de morţi şi zeci de răniţi.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Detalii șocante ies la iveală după accidentul rutier mortal produs sâmbătă seara pe DN3B, în localitatea Modelu. Victima este Andreea Mihaela Lazăr, o adolescentă de doar 17 ani, elevă în clasa a IX-a.
O plimbare banală s-a transformat într-o tragedie fără margini. Andreea ieșise cu iubitul ei, fără să știe că acelea aveau să fie ultimele ore din viața ei. În cursul serii, tânărul ar fi venit în Modelu pentru a lua un prieten, pe care l-a dus la spital după ce s-a accidentat la fotbal.
La ora 22:28, înainte de a pleca spre casă, cei doi s-au oprit la un fast-food din zona Gării din Călărași. Nimic nu anunța tragedia care urma.
La scurt timp după plecare, pe DN3B, la intrarea în localitatea Modelu, băiatul aflat la volan ar fi apăsat accelerația fără măsură. A pierdut controlul mașinii, a lovit un șanț de pe marginea drumului, iar autoturismul a devenit imposibil de controlat.
Urmează imagini de coșmar: 70 de metri de groază, de la primul impact până la lovirea violentă de un perete. Forța impactului a fost atât de mare încât Andreea a fost aruncată din mașină. Pentru adolescentă nu a mai existat nicio șansă.
Familia fetei a ajuns la fața locului în stare de șoc. Oameni sfâșiați de durere, fără cuvinte, în fața unei tragedii care le-a distrus viețile într-o clipă.
În schimb, șoferul, iubitul tinerei, a scăpat cu zgârieturi minore, dar cu o vină care îl va urmări toată viața: aceea că a curmat destinul unei fete.
Poliția continuă ancheta pentru a stabili viteza exactă și toate împrejurările în care s-a produs tragedia.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Începând de miercuri, 24 decembrie a.c., și până pe 8 ianuarie 2026, Catedrala Naţională va fi deschisă pentru vizitatori, conform unui comunicat de presă transmis de Patriarhia Română.
Persoanele care doresc să viziteze Catedrala Mântuirii Neamului o pot face zilnic, în intervalul orar 9:00 – 17:00, în perioada 24 decembrie 2025 – 8 ianuarie 2026.
Catedrala Naţională va fi deschisă în perioada menţionată doar pentru vizitare, nu şi pentru oficierea serviciilor religioase, acestea fiind făcute, în continuare, în Catedrala Patriarhală istorică Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena şi la Paraclisul Catedralei Mântuirii Neamului.
Din 9 ianuarie 2026, Catedrala Naţională va fi închisă, din nou, pentru continuarea lucrărilor la interior.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Brigitte Bardot, legendara muză a anilor ’60 și neobosita apărătoare a animalelor, a murit la 91 de ani
Flori de fân – comoara ascunsă a fânețelor pentru sănătate deplină
Tanagerul pestriț – soarele picurat printre frunze
Ședința Consiliului Județean Călărași, plină de emoție și bucurie. Zeci de colindători au creat o atmosferă de sărbătoare
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
