Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ -7°C | Anul XI Nr. 545

Știri

Vacanța de Paște 2025: Câte zile libere vor avea elevii și angajații

Published

on

În 2025, Paștele ortodox și cel catolic coincid, fiind sărbătorite în aceeași zi, pe 20 aprilie. Deși este un eveniment rar, credincioșii se bucură de ocazia de a celebra împreună Învierea Domnului. Află care sunt zilele libere de Paște în acest an.

Angajații care doresc să profite de zilele libere din perioada sărbătorilor pascale vor avea parte de un răgaz binevenit. Potrivit legislației muncii din România, Paștele este marcat prin zile libere legale.

În 2025, acestea sunt Vinerea Mare (18 aprilie), prima zi de Paște (duminică, 20 aprilie) și a doua zi de Paște (luni, 21 aprilie). Alături de Sâmbăta Mare, pe 19 aprilie, se conturează astfel un weekend prelungit de patru zile, ideal pentru relaxare, o scurtă vacanță sau timp petrecut alături de familie și prieteni.

Weekendul prelungit cu două zile libere suplimentare le oferă românilor ocazia de a participa la slujbele religioase, de a pregăti preparatele tradiționale și de a vizita familia sau prietenii din alte localități. Totuși, în anumite domenii precum turismul, sănătatea sau industria, unele companii pot avea un program special de sărbători.

Advertisement

Când începe vacanța de Paște a elevilor

Elevii și părinții așteaptă cu nerăbdare vacanța de primăvară din 2025, care coincide cu sărbătorile pascale. Conform structurii anului școlar 2024-2025, stabilite prin ordinul ministrului Educației nr. 3.694 din 1 februarie 2024, vacanța va avea loc în perioada 18-27 aprilie, oferind zece zile de repaus. Cursurile vor fi reluate pe 28 aprilie 2025.

Elevii se vor întoarce la școală luni, 28 aprilie 2025, imediat după încheierea vacanței. Deși în alți ani vacanța de Paște a fost mai lungă, în 2025 durata acesteia este mai redusă, dar echilibrată astfel încât să asigure atât timp de odihnă, cât și o revenire eficientă la cursuri.

Un eveniment mai puțin întâlnit în 2025 este faptul că Paștele catolic și cel ortodox vor fi celebrate în aceeași zi, pe 20 aprilie. Această coincidență este rară, având în vedere că cele două sărbători sunt stabilite pe baza unor calendare diferite: cel gregorian pentru catolici și cel iulian pentru ortodocși.

Zile libere în 2025

Advertisement

Guvernul a hotărât ca vineri, 2 mai 2025, să fie zi liberă pentru angajații din sectorul public, extinzând astfel mini-vacanța de 1 Mai. Decizia vine în contextul în care joi, 1 mai, este deja zi liberă legală, fiind Ziua Muncii, iar weekendul 3-4 mai este nelucrător. Astfel, angajații din sistemul public vor avea parte de patru zile libere consecutive. Potrivit comunicatului oficial al Executivului, ziua de 2 mai va fi recuperată până pe 31 mai 2025.

În 2025, românii vor avea mai multe zile libere legale distribuite de-a lungul anului.

Zile libere în iunie:

  • 1 iunie (duminică) – Ziua Copilului
  • 8 iunie (duminică) – Sărbătoarea Rusaliilor
  • 9 iunie (luni) – A doua zi de Rusalii

În iulie, nu sunt prevăzute zile libere legale, astfel că activitatea profesională va decurge fără întreruperi.

Zile libere în august:

  • 15 august (vineri) – Adormirea Maicii Domnului
    Aceasta oferă posibilitatea unui weekend prelungit.

Lunile septembrie și octombrie nu includ zile libere oficiale, iar prima sărbătoare legală din toamnă apare în noiembrie:

Zi liberă în noiembrie:

  • 30 noiembrie (duminică) – Sfântul Andrei
    Fiind într-o zi de duminică, nu va afecta programul de lucru.

Zile libere în decembrie:

Ultima lună a anului aduce mai multe zile nelucrătoare, datorită sărbătorilor de iarnă:

  • 1 decembrie (luni) – Ziua Națională a României
  • 25 decembrie (joi) – Prima zi de Crăciun
  • 26 decembrie (vineri) – A doua zi de Crăciun

Astfel, luna decembrie oferă oportunitatea unui weekend prelungit pentru sărbătorirea Crăciunului.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Știri

Primarul comunei Borcea: „2026 este anul responsabilității și al continuității. Mergem înainte prin fapte”

Published

on

Primarul comunei Borcea, Theodor Aniel, anunță că anul 2026 va fi dedicat continuării lucrurilor deja începute, cu accent pe finalizarea proiectelor și pe buna organizare a comunei.

Edilul spune clar că administrația locală merge înainte „prin fapte, nu prin vorbe”, amintind principalele realizări din ultimii ani: drumuri asfaltate, trotuare pentru copii și vârstnici, rețea de gaze, canalizare și stație de epurare funcționale, școli modernizate, cantină pentru elevi, grădiniță cu program prelungit, sală de sport, teren de fotbal și parc fotovoltaic.

Pentru perioada următoare, primăria își propune să ducă la capăt proiectele aflate deja în lucru, să dezvolte utilitățile fără improvizații, să gestioneze mai bine deșeurile și să mențină ordinea și curățenia în comună.

Primarul anunță și sprijin în continuare pentru sport, cultură și educație – de la echipa de fotbal Agricola Borcea și activitățile pentru copii, până la evenimentele care adună comunitatea, precum Zilele Comunei, Ziua Pensionarului sau Boboteaza.

Advertisement

Mesajul transmis cetățenilor este unul direct: transparența, dialogul și respectul rămân priorități, iar 2026 trebuie să fie un an al continuității și al responsabilității pentru comuna Borcea.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

Acum, la Călărași! Expoziția de fotografie „Solitudine”, la Muzeul Municipal, semnată de Valentin Pană

Published

on

La Muzeul Municipal Călărași, vineri, 16 ianuarie 2026, de la ora 15:30, va avea loc vernisajul expoziției de fotografie „Solitudine”, un demers artistic care propune publicului o incursiune vizuală în tăcere, introspecție și peisaje marcate de absență.

Expoziția poartă semnătura fotografului Valentin Pană, aflat la cea de-a doua expoziție personală în municipiul Călărași, după „Răsfoind printre milisecunde”, prezentată în anul 2017. Originar din Călărași, artistul este absolvent al Facultății de Sociologie și Asistență Socială din cadrul Universitatea București și activează profesional ca asistent social, având totodată o experiență consistentă în traduceri din limba franceză și colaborări cu edituri bucureștene pentru ilustrație de carte, revistă și fotografie de publicitate.

Tema expoziției, „Solitudine”, este rezultatul unor preocupări personale și reflecții acumulate în ultimii ani. Valentin Pană explică faptul că apropierea de acest subiect a venit firesc, din nevoia de a înțelege fenomenul singurătății atât din perspectivă teoretică, cât și existențială. Imaginile expuse sunt, în mare parte, peisaje de iarnă, dominate de o lumină difuză, fără umbre, în care soarele este absent sau abia perceptibil la răsărit ori apus, adesea filtrat de ceață.

Compozițiile sunt statice, cu o natură aflată într-o stare de repaus, iar prezența umană este sugerată discret, prin urme: o mănăstire sau o casă în depărtare, lumini aprinse pe malul unui lac, o fereastră de biserică. Paleta cromatică este una temperată, cu nuanțe pastelate și griuri colorate, care invită privitorul la contemplare și liniște.

Advertisement

Expoziția „Solitudine” va putea fi vizitată până la data de 15 februarie 2026, de luni până sâmbătă, în intervalul orar 09:00–17:00, la Muzeul Municipal Călărași.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

Carburanții, din nou pe val: scumpirile mici, dar dese, care golesc buzunarele și umplu bugetul

Published

on

În România, scumpirea carburanților a devenit o rutină, aproape un ritual al începutului de an. La un consum anual de 8 milioane de tone, chiar și un singur ban adăugat la prețul litrului se transformă într-o avalanșă de bani pentru companiile petroliere și pentru stat. Iar în ultimele săptămâni, această avalanșă pare să fi prins viteză.

Petrom, liderul pieței, a operat a treia majorare consecutivă, patru bani în plus la benzină și motorină. Un gest imediat replicat de ceilalți jucători, semn că piața funcționează după o logică simplă: dacă unul ridică prețul, ceilalți nu rămân în urmă. Rezultatul? România urcă vertiginos în topul european al carburanților scumpi.

Până la jumătatea lui ianuarie, am avut patru scumpiri și o singură ieftinire simbolică. Benzina s-a scumpit cu 46 de bani pe litru, motorina cu 44, iar reducerea de 4 bani a fost doar o pauză respiratorie. Cea mai dură lovitură a venit chiar pe 1 ianuarie, odată cu creșterea accizelor și a TVA-ului. Fiscalitatea a devenit principalul motor al prețurilor, nu piața liberă, nu petrolul, nu geopolitica.

Unde ne aflăm în Europa

În ciuda percepției publice, România nu este chiar în vârful clasamentului european, dar nici departe. Suntem pe locul 17 la prețul benzinei și tot pe 17 la motorină. Fără taxe, însă, situația se schimbă radical: România devine una dintre cele mai ieftine piețe din UE. Diferența o face statul, prin accize și TVA.

Advertisement

Ce urmează

Guvernul promite că nu va introduce taxe noi în 2026, dar promisiunea este condiționată de un „dacă” greu: dacă se mențin măsurile actuale și dacă se reduc cheltuielile. Analiștii CFA sunt mai puțin optimiști. În scenariul lor pesimist, TVA-ul ar putea urca la 23–24% în a doua parte a anului viitor. O astfel de decizie ar lovi direct în pompă, iar scumpirile de acum ar părea doar un preludiu.

O piață mare, un impact uriaș

Cu 555 de stații Petrom și un consum anual de 8 milioane de tone, fiecare ajustare de preț, oricât de mică, produce efecte masive. Iar în contextul european, unde prețurile variază de la 1,21 euro în Bulgaria la peste 2 euro în Olanda, România se află într-o zonă gri: nici cea mai scumpă, nici cea mai ieftină, dar cu o fiscalitate care apasă tot mai greu.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading