UPDATE 17:45 –

Administrația Națională de Meteorologie (ANM) a emis un cod roșu de furtună pentru București și zonele înconjurătoare. Avertizarea vizează fenomene meteorologice extreme, precum vânt puternic, ploi torențiale, grindină și descărcări electrice. Recomandăm populației să evite deplasările, să se adăpostească în spații sigure și să urmeze indicațiile autorităților. Pentru informații actualizate, consultați site-ul oficial al ANM.

Avertizare meteorologică COD PORTOCALIU pentru București și localități din județul Ilfov

Interval afectat: 17:10 – 18:00, 17 iulie 2025

Advertisement

Zone vizate:

• Municipiul București

• Județul Ilfov: Localități precum Afumați, Balotești, Bragadiru, Buftea, Chitila, Corbeanca, Domnești, Măgurele, Otopeni, Pantelimon, Popești-Leordeni, Voluntari, și alte zone învecinate.

Fenomene vizate:

• Vijelii puternice cu rafale de vânt de 60–80 km/h

• Grindină de dimensiuni medii (2–3 cm)

• Averse torențiale cu acumulare de 15–20 l/mp

• Descărcări electrice frecvente

Recomandări pentru populație:

1. Adăpostiți-vă în clădiri sigure sau spații interioare. Evitați zonele deschise, copacii, stâlpii sau structurile metalice care pot atrage fulgerele.

2. Evitați deplasările pe durata avertizării, deoarece vântul puternic și grindina pot cauza accidente sau daune.

3. Protejați-vă bunurile expuse, cum ar fi mașinile, mutându-le, dacă este posibil, în zone acoperite.

4. Rămâneți informați prin urmărirea comunicatelor oficiale ale autorităților și prin canalele media.

Notă: Avertizarea a fost emisă de Administrația Națională de Meteorologie (ANM) la ora 16:54. Pentru situații de urgență, apelați 112.

Autorități: Inspectoratul pentru Situații de Urgență (ISU) București-Ilfov

Advertisement

Fostul ministru al Turismului, Elena Udrea, va fi eliberată condiționat din Penitenciarul Târgșor, conform deciziei definitive a Tribunalului Prahova, pronunțată joi, 17 iulie 2025. Instanța a respins contestația formulată de Direcția Națională Anticorupție (DNA) împotriva hotărârii Judecătoriei Ploiești, care aprobase eliberarea condiționată pe 1 iulie 2025.

Udrea, condamnată în 2018 pentru luare de mită și abuz în serviciu în dosarul „Gala Bute”, a executat aproximativ 3 ani și 10 luni din pedeapsa de 6 ani. Tribunalul a motivat decizia prin comportamentul exemplar al fostului ministru în detenție, progresul semnificativ în procesul de reeducare și îndeplinirea condițiilor legale pentru eliberare anticipată. De asemenea, s-a luat în considerare faptul că Udrea a fost recompensată de 16 ori în penitenciar și nu a primit sancțiuni disciplinare.

În dosarul „Gala Bute”, Udrea a fost acuzată că a coordonat un sistem prin care persoane apropiate ei au primit sume de bani de la firme pentru a asigura plata la timp a lucrărilor finanțate de Ministerul Turismului. Prejudiciul imputat, de aproximativ 3 milioane de euro, ar fi fost achitat, conform declarațiilor avocatului său.

Decizia de eliberare vine după ce, în mai 2025, Tribunalul Prahova a dedus circa 8 luni din pedeapsă, reducând durata detenției. Astfel, Elena Udrea părăsește astăzi penitenciarul, marcând finalul unei perioade controversate care a atras atenția publică în ultimul deceniu.

Advertisement

Vineri, 11 iulie 2025, premierul Ilie Bolojan a abordat, într-o declarație publică, reformele planificate pentru administrația publică locală, subliniind necesitatea unei reorganizări care să sporească eficiența și să reducă risipa de resurse. Acesta a evidențiat că peste 60% dintre comunele din România nu reușesc să își acopere cheltuielile de personal din veniturile proprii, ceea ce indică o nevoie urgentă de optimizare a structurilor administrative. Printre măsurile propuse se numără evaluarea performanței funcționarilor publici, corelarea bugetelor locale cu veniturile din impozite și taxe și reorganizarea instituțiilor fără a desființa localități, respectând mandatele aleșilor locali.

Bolojan a subliniat că reformele nu vizează doar reducerea cheltuielilor, ci și îmbunătățirea serviciilor oferite cetățenilor. Pentru a atinge acest obiectiv, vor fi create grupuri de lucru dedicate analizei structurilor administrative ale municipiilor, orașelor și comunelor, ținând cont de specificul fiecărei categorii. „Administrația publică locală poate fi mai eficientă, oferind servicii mai bune cu costuri mai mici. Nu este vorba despre desființarea localităților, ci despre măsuri care să asigure performanță și responsabilitate”, a declarat premierul.

De asemenea, Bolojan a propus măsuri concrete, precum dimensionarea personalului primăriilor în funcție de nevoi reale și introducerea unor scheme maximale de personal. Un exemplu oferit a fost reformarea poliției locale, care ar urma să fie coordonată mai strâns cu Poliția Română și dimensionată în funcție de populație, pentru a evita suprapunerile de competențe și cheltuielile inutile. Premierul a dat exemplul Oradei, unde, în timpul mandatului său de primar, poliția locală a funcționat eficient cu un număr redus de angajați, fără a compromite siguranța sau curățenia orașului.

Un alt punct important al reformei este transparentizarea și combaterea risipei. Bolojan a criticat practicile din unele autorități locale, unde veniturile din impozite sunt slab colectate, deși există cazuri evidente de construcții nedeclarate. „Nu poți ignora o casă cu etaj construită vizavi de primărie fără să fie impozitată corect”, a afirmat acesta, insistând pe necesitatea unei raportări corecte și a responsabilizării funcționarilor.

Advertisement

Reforma administrației publice locale face parte dintr-un pachet mai amplu de măsuri al Guvernului Bolojan, care include și restructurarea companiilor de stat, reducerea deficitului bugetar și accelerarea absorbției fondurilor europene. Premierul a subliniat că aceste schimbări, deși pot fi nepopulare, sunt esențiale pentru a asigura stabilitatea financiară a țării și pentru a recâștiga încrederea cetățenilor în instituțiile publice. „România nu mai poate funcționa cu o administrație învechită, împovărată de birocrație și clientelism. Reformele vor începe cu statul și vor pune cetățeanul în centrul deciziilor”, a concluzionat Bolojan.