La zi
Topul orașelor din România cu cel mai poluat aer. Locurile din țară în care calitatea aerului este sub limitele stabilite de lege
Poluarea, o problemă cu care se confruntă multe zone din țară. Potrivit unei monitorizări care a vizat 41 de municipii, în Capitală, Cluj-Napoca și Iași, calitatea aerului lasă de dorit.
Studiul a fost elaborat pe baza datelor furnizate de Rețeaua Națională de Monitorizare a Calității Aerului, din cadrul Ministerului Mediului, pentru perioada 2021-2023. Au fost analizate valorile anuale ale monoxidului de carbon, dioxidului de azot și particulelor în suspensie, disponibile pe platforma calitateaer.ro, pentru stațiile din cele 41 de orașe reședință de județ.
Pe primul loc în topul calității aerului se află Reșița, urmată de Galați și Sfântu Gheorghe. Conform studiului, aceste orașe beneficiază de cel mai curat aer din România. Această performanță se datorează atât numărului mai mic de locuitori, cât și traficului auto mai redus comparativ cu orașele mari.
Pe ultimele locuri în clasament se află cele mai mari orașe din țară: București, Timișoara, Cluj-Napoca și Iași. Aceste orașe sunt supuse unui regim special de gestionare a calității aerului, indicând că, pentru cel puțin unul dintre parametrii analizați, se înregistrează depășiri ale valorilor-limită stabilite de lege.
Totuși, vara, și mai ales pe timp de noapte, bucureștenii pot respira un aer mai curat, deoarece principalele surse de poluare sunt suspendate. Traficul este mult mai redus, iar centralele de apartament și sobe nu sunt utilizate în această perioadă.
„Nu există verdeață, s-au tăiat din ce în ce mai mulți copaci, sunt foarte multe mașini. Eu stau în Călărași și este mult mai bine, adică avem pădure, dar aici nu aș putea să stau, în București”, a declarat o femeie pentru știrileprotv.ro.
Specialiștii sugerează mai multe măsuri pentru reducerea poluării. Printre acestea se numără investiții în transportul public ecologic și dezvoltarea de piste pentru biciclete. De asemenea, ar trebui extinse zonele verzi, iar utilizarea combustibililor fosili pentru încălzire ar trebui limitată.
„Calitatea vieții înseamnă cât de bine și confortabil trăiește o persoană, asta ține și de sănătate, un aer curat contribuie la prevenirea unor probleme respiratorii sau cardio-vasculare. Aerul influențează și mediul în care trăim, vegetația, fauna, care și ele au un efect direct sau indirect asupra calității vieții” a declarat Florian Filat, directorul executiv al Institutului pentru Orașe Vizionare, conform aceleiași surse.
În orașele în care nivelul de poluare admis este depășit în cel puțin 35 de zile pe an, autoritățile locale riscă să fie sancționate financiar. Amenzile pot depăși 100.000 de lei.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
La zi
Controale la Spitalul Județean de Urgență Constanța, după ce peste 70% dintre medici sunt scutiți de gărzi
Ministerul Sănătății a anunțat trimiterea Corpului de Control la Spitalul Județean de Urgență Constanța, în urma informațiilor potrivit cărora, în anumite secții, peste 70% dintre medici nu efectuează gărzi, fiind scutiți pe motive medicale. Situația a fost catalogată de ministrul Alexandru Rogobete drept una anormală și a determinat declanșarea unor verificări ample.
Cazul a devenit public după declarațiile managerului unității sanitare, care a confirmat că, în special în secții precum neurochirurgia, există un număr foarte mare de medici care prezintă documente medicale de scutire de gardă, eliberate de Comisia de Medicină a Muncii. Potrivit conducerii spitalului, medicii nu pot fi obligați să efectueze gărzi atâta timp cât există astfel de avize medicale în vigoare.
Managerul a semnalat însă și situații controversate, în care unii medici, deși scutiți de gărzi pe motiv că nu pot sta mult timp în picioare, desfășoară activități fizice solicitante în afara spitalului sau sunt activi în viața cotidiană fără restricții vizibile. Cele mai multe astfel de cazuri ar fi în rândul medicilor tineri, cu vârste cuprinse între 30 și 50 de ani, în special din specialitățile chirurgicale.
În urma acestor informații, ministrul Sănătății a reacționat public, anunțând atât trimiterea Corpului de Control la Constanța, cât și solicitarea adresată Comisiei de Medicină a Muncii pentru reevaluarea scutirilor de gardă. Alexandru Rogobete a transmis că o proporție de peste 70% de medici scutiți de gărzi depășește orice limită rezonabilă și ridică semne de întrebare privind modul de aplicare a criteriilor medicale.
Totodată, ministrul a subliniat că nu pot fi acceptate situații în care restricțiile medicale să se aplice doar în sistemul public, în timp ce aceeași activitate profesională este desfășurată fără probleme în alte unități sau în mediul privat.
Pe fondul acestui caz, Ministerul Sănătății a anunțat și o reformă a sistemului de gărzi, aflată deja în curs. Noul model prevede introducerea mai multor tipuri de gardă, la domiciliu, de monitorizare și de urgență, precum și plata diferențiată a acestora, în funcție de nivelul de responsabilitate. De asemenea, este analizată posibilitatea organizării gărzilor de 12 ore, ca opțiune, nu ca obligație, în funcție de specificul spitalului și al specialității.
Situația de la Spitalul Județean de Urgență Constanța a intrat în atenția publică și pe fondul unui caz grav, semnalat de familia unui pacient de 33 de ani, internat cu anevrism vertebral. Aceștia au reclamat lipsa unui neurochirurg de gardă și întârzierea transferului către un spital din București. Conducerea unității sanitare a precizat că pacientul a suferit un stop cardiorespirator după internare, a fost resuscitat și internat la ATI, iar transferul nu a fost posibil din cauza lipsei locurilor disponibile în Capitală.
Verificările anunțate de Ministerul Sănătății urmează să stabilească dacă scutirile de gardă sunt justificate și dacă funcționarea spitalului respectă standardele necesare pentru asigurarea continuității actului medical.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Premierul Groenlandei, Jens-Frederik Nielsen, i-a transmis direct lui Donald Trump un mesaj clar: Statele Unite nu pot „pur și simplu să preia Groenlanda doar pentru că așa le place”.
„În contextul în care președintele SUA a reiterat că ia Groenlanda foarte în serios, sprijinul neechivoc al aliaților noștri din NATO este extrem de important”, a scris Nielsen pe Facebook.
El a făcut apel la Administrația americană să revină la un dialog respectuos, prin canalele diplomatice oficiale și pe baza acordurilor existente cu SUA. „Discuțiile trebuie să se poarte cu respect, pentru că statutul Groenlandei este garantat de dreptul internațional și de principiul integrității teritoriale”, a subliniat premierul.
Sprijin masiv din Europa
Marți, principalii lideri europeni au emis o declarație comună fermă: „Groenlanda aparține poporului său”. Documentul subliniază suveranitatea, integritatea teritorială și inviolabilitatea frontierelor.
„Securitatea arctică este o prioritate strategică pentru Europa și pentru securitatea transatlantică. NATO a făcut din Arctica o zonă-cheie, iar aliații europeni își sporesc constant prezența și investițiile pentru a asigura stabilitatea și a descuraja orice amenințare”, au transmis liderii europeni.
Ei au insistat că securitatea regiunii trebuie asigurată colectiv, împreună cu toți aliații NATO, inclusiv Statele Unite, respectând Carta ONU și principiile fundamentale.
Concluzie europeană categorică:
„Regatul Danemarcei – inclusiv Groenlanda – este membru NATO. Groenlanda aparține poporului groenlandez, iar numai Danemarca și Groenlanda decid asupra viitorului lor.”
Context istoric pe scurt
Groenlanda a fost colonie daneză până în 1953, apoi a devenit provincie, a primit autonomie în 1979, iar din 2009 este o entitate autoguvernată în cadrul Regatului Danemarcei.
Atât Copenhaga, cât și Nuuk au respins în mod repetat propunerile lui Trump de a cumpăra insula – bogată în resurse minerale strategice –, iar liderul american nu a exclus nici varianta forței militare. Răspunsul Groenlandei și al Europei rămâne însă unul fără echivoc.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
La zi
Atenție, români! Noile impozite îți pot lua casa din 2027 – avertisment șocant de la Adrian Negrescu
Economistul Adrian Negrescu lansează un semnal de alarmă cu privire la viitoarele modificări fiscale care ar putea afecta dramatic piața imobiliară din România.
Începând cu anul 2027, impozitul pe locuințe nu se va mai calcula după grilele administrative actuale, ci direct în funcție de valoarea reală de piață a proprietății. Sistemul va fi gestionat automat prin platforma e-Proprietatea, care va integra date de la notari, ANAF, cadastru și tranzacțiile reale din piață.
Consecințele, potrivit lui Negrescu, vor fi majore: în marile orașe se va declanșa un val de relocări forțate, în special în rândul pensionarilor și al persoanelor cu venituri mici. Costurile tot mai mari ale impozitelor pentru apartamentele din zonele centrale îi vor împinge pe mulți să-și vândă locuințele și să se mute în cartierele periferice – un fenomen deja întâlnit în marile capitale europene.
„Locuința din centru devine un lux pe care tot mai puțini și-l vor permite din punct de vedere fiscal”, explică economistul. Apropierea de centru, accesul la transport public, școli, spitale și infrastructură bună vor cântări decisiv în noua valoare de piață, ceea ce va accentua diferențele de preț între zone și va rescrie complet harta imobiliară a orașelor mari din România.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Controale la Spitalul Județean de Urgență Constanța, după ce peste 70% dintre medici sunt scutiți de gărzi
Boboteaza la Borcea, zi de sărbătoare trăită în ritmul tradiției și al credinței
Groenlanda îi răspunde tranșant lui Trump: „Nu poți lua pur și simplu ce vrei!”
Ședința Consiliului Județean Călărași, plină de emoție și bucurie. Zeci de colindători au creat o atmosferă de sărbătoare
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
