La zi
Temu și Shein au intrat în vizorul inspectorilor ANPC. Ce trebuie să facă clienții pentru a nu cădea pradă înșelătoriilor online
Urmăriți știrile Călărașipress.ro pe Whatsapp
Marți, 23 aprilie, Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) a declarat că efectuează verificări la site-urile de cumpărături Temu și Shein, iar comisarii instituției îndeamnă consumatorii să se informeze cu atenție înainte de a achiziționa un produs.
Crescând numărul românilor care achiziționează produse vestimentare și alte articole de uz zilnic de pe platforme precum Temu, Shein sau Amazon, ANPC atrage atenția asupra acestor cumpărături online.
Magazinele online chinezești devin din ce în ce mai populare, cu doi mari jucători în evidență: Shein și Temu. Se estimează că românii plasează peste 10.000 de comenzi zilnic pe aceste două site-uri, achiziționând haine, accesorii, electronice și altele. Deși prețurile sunt mici și varietatea de modele este mare, unele achiziții prezintă riscuri. Calitatea poate fi îndoielnică, iar procesul de retur este adesea costisitor și nu merită efortul. Prin fuziunea cu jucători din SUA, cele două companii chinezești ar putea să detroneze gigantul Amazon.
„Acţiunea se concentrează asupra posibilelor practici comerciale incorecte ale comercianţilor, în relaţia cu consumatorii, susceptibile să deformeze, în mod esenţial, comportamentul economic al acestora, respectiv potenţiale încălcări ale legislaţiei orizontale privind siguranţa produselor şi protecţia consumatorilor (reduceri neautentice) şi practici agresive – interfeţe manipulatoare (dark patterns), vânzare sub presiune (pressure – selling), recompensarea implicării unei persoane cu un produs sau serviciu cu un premiu (gamification), dar şi alte aspecte (de exemplu, legate de siguranţa produselor)”, au transmis comisarii ANPC într-un comunicat de presă.
Având în vedere această situație, ANPC recomandă consumatorilor care fac achiziții online de pe aceste site-uri să fie precauți și să se informeze cu atenție înainte de a cumpăra un produs, examinând caracteristicile acestuia, prețurile afișate, costurile de livrare, informațiile despre comerciant sau opțiunile de plată disponibile.
Înainte de finalizarea achiziției, consumatorii ar trebui să se asigure că site-ul comerciantului oferă informații corecte și complete despre: datele sale de identificare (denumirea, adresă poștală și de e-mail, număr de telefon, număr de înregistrare în registrul societăților comerciale și cod fiscal etc.); caracteristicile esențiale ale produsului; prețul, inclusiv toate taxele; costurile de livrare, dacă sunt aplicabile; metodele de plată și de livrare; termenul de valabilitate al ofertei sau prețului; precum și informațiile privind dreptul de retragere din contract și modul de exercitare a acestuia.
“ANPC recomandă ca, în cazul în care întâmpinaţi o problemă atunci când faceţi cumpărături online, să încercaţi o rezolvare directă cu operatorul economic, pe cale amiabilă. Dacă acest lucru nu funcţionează, vă puteţi adresa Direcţiei de Soluţionare Alternativă a Litigiilor din cadrul ANPC https://anpc.ro/ce-este-sal/, în cazul operatorilor economici cu sediu social pe teritoriul României. În cazul în care operatorul economic îşi are sediul social într-un alt stat european, vă puteţi adresa Centrului European al Consumatorilor din România https://eccromania.ro/, care vă ajută gratuit când aveţi probleme de protecţia consumatorului cu un produs sau un serviciu achiziţionat dintr-un alt stat european, vă informează gratuit asupra drepturilor pe care le aveţi în timpul unor călătorii în alt stat european si vă oferă sprijin gratuit dacă aveţi o plângere împotriva unei companii europene, în vederea soluţionării problemei. În cazul în care soluţionarea nu este posibilă pe nicio altă cale, puteţi formula o reclamaţie accesând https://sesizari.anpc.ro/, în cazul operatorilor economici cu sediu social pe teritoriul României”, subliniază comunicatul de la ANPC.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Profesoara universitară Rodica Mihaela Stănoiu, care a ocupat funcția de ministru al Justiției în cabinetul Adrian Năstase între decembrie 2000 și martie 2004, a încetat din viață pe 3 decembrie 2025, la vârsta de 86 de ani.
Născută pe 10 mai 1939 în localitatea Nucet, județul Dâmbovița, Rodica Stănoiu a fost o figură importantă în justiția românească de la începutul anilor 2000, într-o perioadă de intense reforme pentru aderarea la Uniunea Europeană și de controverse privind independența sistemului judiciar.
După 1990, a intrat în politică, devenind senator din partea PDSR (ulterior PSD) pentru județul Olt, cu mai multe mandate consecutive începând din 1996.
Pe plan academic, a absolvit Facultatea de Drept a Universității din București în 1961, a obținut doctoratul în drept în 1975 și a urmat stagii de specializare în criminologie și drept comparat la universități din Montreal și Strasbourg. După 1990, a predat la instituții precum Universitatea „Spiru Haret” și Universitatea Creștină „Dimitrie Cantemir”, fiind autoare a numeroase lucrări în domeniul criminologiei și dreptului penal.
Mandatul de ministru al Justiției
Numită în decembrie 2000, Rodica Stănoiu a coordonat reorganizarea Ministerului Justiției și numiri cheie în sistem, în contextul monitorizării europene. Mandatul său a fost asociat cu dezbateri aprinse privind arhivele fostei Direcții Generale de Protecție și Anticorupție (SIPA), suspectate că ar fi fost folosite pentru presiuni asupra magistraților.
După 2004, a ocupat poziții precum consilier prezidențial pentru securitate națională și șef al Administrației Prezidențiale în mandatul lui Ion Iliescu, înainte de a reveni în Senat. Ulterior, s-a retras treptat din politică, rămânând activă în mediul academic și în dezbateri de specialitate pe teme de drept penal.
Specialistă în criminologie și drept penal
Dincolo de cariera politică, Rodica Stănoiu a fost recunoscută ca expert în criminologie, cercetător la Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române și participant la conferințe internaționale. A condus asociații profesionale în domeniu și a contribuit la proiecte de lege în materie penală. Foști studenți și colaboratori i-au apreciat contribuția la formarea generațiilor de juriști, deși numele său a rămas legat de controversele anilor 2000.
În ultimii ani, a apărut rar în public, limitându-se la comentarii punctuale pe teme de justiție și politică penală.
Verdictul definitiv de colaborare cu Securitatea
Cariera Rodicăi Stănoiu a fost umbrită de acuzațiile de colaborare cu fosta Securitate. În 2006, CNSAS a stabilit că ar fi furnizat note informative sub pseudonimele „Sanda” și „Georgeta” între 1983 și 1987. Ea a contestat decizia, invocând erori și falsuri.
După un lung proces, Curtea de Apel Oradea a menținut verdictul în 2012, iar Înalta Curte de Casație și Justiție l-a confirmat definitiv în 2014, concluzionând că a colaborat ca poliție politică. Pe fondul scandalului, a părăsit PSD în 2006 și s-a alăturat Partidului Conservator în 2007. Până la final, a negat public acuzațiile, susținând că notele i-au fost atribuite pe nedrept.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Stimați utilizatori, vă transmitem atașat lista cu planificarea citirii contoarelor din apartamente, aferente lunii DECEMBRIE 2025
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Camera Deputaților a avut o ședință-maraton în 3 decembrie 2025, în care aleșii au votat pe bandă rulantă legi cu impact direct asupra buzunarului public, infrastructurii și instituțiilor-cheie din țară. Totul într-un ritm alert, în stilul deja cunoscut de final de an, când Parlamentul trage tare să închidă restanțele legislative.
Legi adoptate la foc automat
✔ Punct unic de acces european la informații publice
Românii ar trebui să aibă, teoretic, acces mai ușor la informațiile din domeniul financiar și al pieței de capital. O lege tehnică, dar extrem de importantă pe hârtie, a trecut fără emoții.
✔ Modificări la circulația pe drumurile publice
OUG nr. 1/2025, care completează celebra OUG 195/2002, a primit undă verde. Noi reguli și ajustări pentru trafic, într-o țară unde problemele din teren se văd cel mai bine la orele de vârf.
✔ Actualizări legislative diverse
OUG 23/2025 a fost aprobată, aducând completări la alte acte normative. Un pachet tehnic, dar esențial pentru „curățenia” legislativă.
✔ Noua Agenție Națională pentru Droguri și Adicții – înființată oficial
O structură cu rol de coordonare în domeniul consumului de droguri și al sănătății mintale. Promisiunea? Politici mai coerente și prevenție. Rămâne de văzut cu ce rezultate.
Banii europeni, în prim-plan – două proiecte majore aprobate
Camera Deputaților a fost for decizional pentru două contracte grele, care privesc infrastructura feroviară:
-
Modernizarea liniei CF Caransebeș–Arad, finanțată prin MRR, cu acte semnate la București și Luxemburg.
-
Reabilitarea liniei Cluj-Napoca–Episcopia Bihor, un alt proiect european strategic pentru vestul țării.
Tot aici a trecut și modificarea Codului administrativ, un subiect mereu fierbinte pentru administrațiile locale.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
A murit Rodica Stănoiu, fost ministru al Justiției în guvernul Năstase, la 86 de ani
DECEMBRIE 2025 – PROGRAMARE CITIRI CONTOARE ÎN APARTAMENTELE DIN MUNICIPIUL CĂLĂRAȘI
ȘOC pe piața muncii din Călărași! Șomajul sare din nou, iar peste 4.300 de oameni caută loc de muncă
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
VIDEO. PRIMELE DECLARAȚII ALE VICTIMELOR CONFLICTULUI VIOLENT DIN UNIREA: „AM FOST PUȘI LA PĂMÂNT, LOVIȚI ȘI AMENINȚAȚI CU PISTOLUL”
