Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ 19°C | Anul XI Nr. 537

La zi

Tarifele pentru produsele agricole rusești vor fi majorate. Măsura va fi aplicată de la 1 iulie

Published

on

Statele membre ale Uniunii Europene (UE) au convenit, joi, 5 mai, să impună taxe vamale extrem de ridicate asupra importurilor de produse agricole din Rusia, care în prezent beneficiază de scutiri semnificative.

Conform noilor reglementări, taxele pentru cereale, semințe oleaginoase și produse derivate din Rusia și Belarus vor fi majorate până când vor opri complet importurile acestor produse. În prezent, importatorii beneficiază de tarife reduse sau scutiri de taxe. În plus, aceste mărfuri vor fi excluse de la contingentul tarifar al Uniunii.

Anul trecut, Rusia a exportat în Uniunea Europeană 4,2 milioane de tone de cereale și semințe de floarea soarelui, însă această cantitate reprezintă o mică parte din totalul importurilor UE.

„Noile tarife stabilite astăzi urmăresc să oprească în practică importurile de cereale din Rusia și Belarus în UE. Prin urmare, aceste măsuri vor preveni destabilizarea pieței de cereale a UE, vor opri exporturile rusești de cereale însușite ilegal produse pe teritoriile Ucrainei și vor împiedica Rusia să folosească veniturile din exporturile către UE pentru a-și finanța războiul de agresiune împotriva Ucrainei. Acesta este încă un alt mod în care UE arată un sprijin constant pentru Ucraina”, a transmis Vincent Van Peteghem, ministrul belgian de finanțe, potrivit stiripesurse.ro.

Advertisement

Încă din luna martie, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a propus impunerea de taxe vamale pentru cerealele importate din Rusia, care sunt în prezent scutite, aceasta fiind o măsură ce a stârnit nemulțumirea fermierilor din UE. „Am pregătit o propunere de creştere a taxelor vamale la importurile de cereale, oleaginoase şi produse derivate din Rusia şi Belarus. Acest lucru va împiedica cerealele ruseşti să destabilizeze piaţa europeană pentru aceste produse”, a declarat Von der Leyen, conform adevarul.ro.

Cehia, Polonia și cele trei state baltice solicită chiar interzicerea completă a importurilor de cereale din Rusia și Belarus. Luna trecută, Letonia a interzis deja importurile de produse alimentare din aceste țări.

Cu toate acestea, fermierii europeni, în special cei din Franța, sunt îngrijorați de rolul Rusiei în scăderea prețurilor la nivel mondial și de perturbarea echilibrului comercial. Beneficiind de dificultățile întâmpinate de Ucraina în a-și exporta cerealele și semințele oleaginoase, Moscova a lansat o amplă ofensivă comercială în Africa și Orientul Mijlociu.

Hotărârea va fi anunțată oficial prin publicarea în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Implementarea acestor măsuri este programată să înceapă la 1 iulie 2024.

 

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Meteo și Mediu

Vortexul polar lovește România în valuri succesive: pregătiți-vă pentru cea mai rece iarnă din ultimii ani!

Published

on

România se pregătește pentru o iarnă cum nu a mai fost de mult timp. Vortexul polar, acea uriașă masă de aer rece care învăluie Polul Nord, dă semne clare de slăbiciune și instabilitate. Un fenomen rar, o încălzire bruscă a stratosferei, a început deja să perturbe acest sistem atmosferic gigant, permițând aerului arctic să coboare în valuri succesive spre latitudinile noastre.

Primele semne vor apărea încă din decembrie, când răciri bruște vor lovi nordul și estul țării, aducând ninsori timpurii și temperaturi care pot scădea sub zero grade chiar în zonele joase. Apoi, în ianuarie și februarie, vortexul polar își va arăta adevărata forță: valuri de frig intens se vor succeda unul după altul, ca o cascadă de aer polar. Temperaturile vor coborî frecvent sub -15 grade, iar în unele nopți chiar spre -25 de grade în Moldova, Transilvania și zonele montane. Viscolul va mătura câmpiile, formând troiene înalte și blocând drumuri, iar stratul de zăpadă va depăși un metru în multe regiuni.

Specialiștii observă că această destabilizare a vortexului polar este amplificată de alți factori globali, ceea ce face ca iarna 2025-2026 să aibă toate șansele să devină cea mai geroasă și mai înzăpezită din ultimii ani. După câțiva ani cu ierni blânde și lipsite de zăpadă consistentă, acum revenim la iernile autentice, acelea care pun la încercare rezistența noastră: ger pătrunzător dimineața, ninsori care acoperă totul în alb și perioade în care termometrele refuză să urce peste minus.

Autoritățile trebuie să fie pregătite pentru intervenții rapide, iar noi, cetățenii, ar trebui să ne asigurăm rezerve de combustibil, să verificăm instalațiile de încălzire și să ne echipăm mașinile cu anvelope de iarnă. Fermierii vor avea de suferit de la înghețul prelungit, iar transporturile vor fi frecvent întrerupte de viscole puternice.

Advertisement

Nu este exclus ca aceste valuri de frig să alterneze cu scurte perioade mai blânde, dar tendința generală este clară: vortexul polar lovește în cascadă, aducând o iarnă grea, cu ger persistent și zăpadă din belșug. Este momentul să ne amintim de iernile de odinioară și să ne pregătim temeinic – cea mai rece iarnă din ultimii ani este la doar câteva săptămâni distanță!

SURSE: ANM

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

La zi

Victorie pentru Guvern: CCR devansează urgent judecata impozitelor – majorările pot intra în vigoare de la 1 ianuarie!

Published

on

Curtea Constituțională a României a decis astăzi să accepte cererea de preschimbare a termenului formulată de Guvernul condus de Ilie Bolojan. Judecata sesizării depuse de partidul AUR împotriva pachetului de majorări fiscale (impozite pe proprietate, taxe auto, impozit pe dividende și altele) va avea loc acum pe 10 decembrie 2025, în loc de data inițială din februarie 2026.

Această decizie rapidă schimbă complet situația: dacă până ieri părea imposibil ca noile impozite și taxe să se aplice de la 1 ianuarie 2026, acum șansele sunt foarte mari ca ele să intre în vigoare exact la termenul planificat. Suspendarea automată a legii încetează odată cu pronunțarea Curții, iar o decizie favorabilă Guvernului (considerată probabilă de majoritatea analiștilor) va permite autorităților locale și centrale să colecteze sumele suplimentare încă din primele zile ale anului viitor.

Pentru cetățeni înseamnă că nivelul impozitelor și taxelor locale va crește nu doar cu indexarea automată în funcție de inflație (aproximativ 5-6%), ci și cu majorările suplimentare stabilite prin legea adoptată recent în Parlament. Primăriile așteptau cu nerăbdare această clarificare, deoarece bugetele pe 2026 erau construite pe baza veniturilor estimate din noile cote.

Decizia de astăzi demonstrează că, atunci când miza bugetară este mare, instituțiile pot acționa cu rapiditate maximă. Rămâne de văzut verdictul final din 10 decembrie, dar drumul spre aplicarea măsurilor fiscale este acum larg deschis.

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

La zi

ANAF cere sechestru pe toată averea lui Klaus Iohannis

Published

on

Agenția Națională de Administrare Fiscală a făcut un pas decisiv în dosarul imobilului pierdut de familia Iohannis în Sibiu. Statul român, prin Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Brașov, a înregistrat la Tribunalul Sibiu o acțiune prin care solicită obligarea fostului președinte Klaus Iohannis și a soției sale la plata unor despăgubiri consistente, estimate la aproximativ un milion de euro.

Suma reprezintă contravaloarea lipsei de folosință a cotei de jumătate dintr-un imobil situat în centrul municipiului Sibiu, pe strada Nicolae Bălcescu, pe care familia Iohannis l-a deținut și exploatat timp de peste un deceniu și jumătate, încasând chirii substanțiale. Imobilul respectiv a fost recuperat de stat în urma unor decizii judecătorești definitive, care au anulat contractul de vânzare-cumpărare considerat nelegal.

Deși au fost notificați în repetate rânduri și li s-a propus chiar eșalonarea plății, soții Iohannis au refuzat să achite voluntar prejudiciul. În aceste condiții, instituția fiscală a cerut instanței instituirea imediată a măsurilor asigurătorii asupra bunurilor familiei, inclusiv sechestru pe casele și apartamentele deținute în Sibiu, pentru a garanta recuperarea integrală a sumelor datorate bugetului de stat.

Acțiunea reprezintă o continuare firească a eforturilor depuse pentru apărarea patrimoniului public și vine după ce, recent, familia fostului președinte a fost executată silit pentru predarea imobilului în cauză. Reprezentanții instituției au subliniat că toate demersurile legale vor fi urmărite cu maximă celeritate, tratând cazul cu aceeași rigoare aplicată oricărui contribuabil.

Advertisement

Dosarul promite să fie unul dintre cele mai răsunătoare procese ale ultimilor ani, punând sub reflector averea acumulată de Klaus Iohannis și ridicând întrebări privind modul în care au fost gestionate anumite proprietăți în perioada mandatelor sale. Următoarele termene de judecată vor decide dacă sechestrul va fi aplicat efectiv, blocând orice posibilitate de înstrăinare a bunurilor până la soluționarea definitivă a cauzei.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading