Știri
Tarifele Brai-Cata cresc cu 22% în Călărași. Consilierii locali, nemulțumiți de calitatea serviciilor și justificările companiei
Compania S.C. Brai-Cata, operatorul de salubritate al municipiului Călărași, a solicitat Consiliului Local o majorare de 22% a tarifelor pentru activitățile de curățenie stradală și deszăpezire. Solicitarea, care a vizat operațiuni precum măturatul, spălatul, stropirea străzilor și intervențiile pe timp de iarnă, a fost justificată prin creșterea salariului minim brut pe economie, de la 3.300 la 4.050 lei.
Conform reprezentanților Brai-Cata, compania are în prezent aproximativ 150 de angajați, dintre care 120 sunt muncitori plătiți cu salariul minim. Majorarea propusă ar genera un efort financiar suplimentar de aproape 100.000 lei lunar, susține operatorul.
Discuții tensionate în ședință: eficiență vs. costuri
În ciuda aprobării proiectului, dezbaterea din Consiliul Local a fost intensă. Consiliera USR, Amelia Giurcan, a atras atenția că în perioada în care orașul a fost acoperit de zăpadă, Brai-Cata a fost aproape inexistentă pe străzi, ceea ce a dus la multiple accidente. „Mergeți la camera de gardă și cereți lista pacienților cu fracturi. Oamenii au căzut pe trotuare necurățate!”, a spus aceasta.
Primarul Marius Dulce a răspuns că atribuțiile companiei se limitează la infrastructura rutieră, nu și la trotuarele din fața caselor sau blocurilor, unde curățenia ar trebui asigurată de cetățeni. „Avem contract doar pentru partea carosabilă. Fiecare trebuie să își facă curat în fața porții!”, a punctat edilul.
În sprijinul său a intervenit și consiliera PSD Carmen Filimon, care a confirmat că în fața blocurilor „nu a ieșit nimeni să curețe”, deși nu era responsabilitatea firmei de salubritate.
De cealaltă parte, Viorel Ivanciu (PNL) a intervenit ironic, afirmând că „îi pare rău că unii nu și-au rupt picioarele”, sugerând o lipsă de asumare. Ulterior, acesta a cerut lămuriri directe: „Domnule primar, ați plătit deszăpezirea?”. Răspunsul a fost nu. De aici, fostul viceprimar “l-a certat” pe primar ca Brai-Cata nu are din ce că își plătească salariații.
Salarii majorate: consilierii cer explicații
Consilierul AUR, Iulian Neagu, a cerul eximplicații dacă se impune și necesitatea creșterii salariale și pentru conducerea firmei, în condițiile în care majorarea salariului minim se aplică, legal, doar pentru muncitori. „Nu e normal ca directorul să beneficieze de o mărire de 22%. E o diferență între muncitori și conducere”, a spus acesta.
Reprezentantul financiar al Primăriei a precizat că materialul justificativ a fost elaborat pe baza salariului minim de 3.300 lei, iar noua valoare – 4.050 lei – reflectă ajustarea conform noii legislații. Creșterea de 22,7% este raportată la intervalul ianuarie 2023 – ianuarie 2024.
Costin Mirescu (USR) a avut o abordare mai amplă, explicând că majorarea salariilor minime afectează întreg lanțul economic, în special firmele private. „Creștem salariile din pix, dar nu și productivitatea. Firmele publice pot cere bani de la stat. Noi, ceilalți, cui cerem majorări ca să supraviețuim?”, a întrebat acesta, declarând că va vota împotriva acestui „cerc vicios”.
Firmele private, presate între salarii și servicii
Directorul Brai-Cata a subliniat că operatorii de salubritate sunt într-o poziție dificilă, întrucât oferă servicii publice necesare, dar trebuie să suporte din buzunar creșterile salariale. „Avem 120 de angajați cu salariul minim. Această modificare ne costă aproape 90.000 de lei lunar. De aceea venim să solicităm această ajustare”, a explicat acesta.
Iulian Neagu a încheiat susținând că muncitorii trebuie protejați, dar „directorii nu trebuie să aibă coeficienți tripli, fără legătură cu salariul minim”.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Lovitură la buzunar pentru români: impozitele pe case, terenuri și mașini explodează. Guvernul spune clar: „Nu mai aveam de ales”
Știri
Prefectura Călărași: utilitățile funcționează normal, traficul rutier se desfășoară în condiții de iarnă
Știri
iPhone-uri „de lux” la AJOFM Călărași. Explicația șefei instituției după valul de revoltă: „Nu sunt bani de salarii, dar telefoanele sunt din fonduri europene”
Achiziția a 9 telefoane iPhone 17 Pro, în valoare de aproape 49.000 de lei, de către Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Călărași a aprins spiritele în mediul online și a stârnit un val de reacții dure. Într-o perioadă în care se vorbește tot mai des despre austeritate, lipsă de fonduri și sacrificii, ideea că o instituție care se ocupă de șomeri își cumpără telefoane de ultimă generație a fost suficientă pentru a provoca indignare.
„Legal poate. Moral, fiecare judecă”, au comentat cetățenii, după ce documentele din platforma de achiziții publice au arătat că AJOFM Călărași a cumpărat 9 iPhone 17 Pro 256 GB, la un preț de peste 5.400 de lei bucata, bani publici.
Contactată de CălărașiPress, Doinița Nicolae, directoarea Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Călărași, spune însă că lucrurile stau complet diferit față de situație expusă în spațiul public.
„Nu sunt telefoane pentru șefi și nu sunt din bugetul instituției”, susține aceasta.
Potrivit explicațiilor oferite, achiziția a fost făcută din fonduri europene, în cadrul unui proiect major – un Centru de Tineret, cu o valoare totală de aproximativ 2 milioane de euro, implementat la nivel național. AJOFM Călărași este beneficiar într-un proiect „în oglindă” cu alte județe din țară.
Mai mult, directoarea afirmă că nu beneficiază personal de niciun telefon și că nici măcar nu face parte din echipa de proiect.
„Eu folosesc un telefon vechi, primit cadou de Crăciun. În instituție nu avem bani nici de hârtie, suntem datori la gaze. Telefoanele astea nu au legătură cu bugetul nostru de funcționare”, a declarat șefa AJOFM.
Telefoanele sunt destinate angajaților implicați direct în implementarea proiectului, respectiv nouă persoane, dintre care șapte de la Oltenița, care lucrează zilnic cu sute de tineri: îi contactează, îi consiliază, îi înscriu în baze de date și merg pe teren.
Proiect pe 3 ani, mii de tineri vizați
Conform conducerii AJOFM, proiectul se întinde pe trei ani și vizează peste 1.800 – 2.000 de tineri, doar în zona Călărași–Ialomița. Activitatea presupune deplasări constante și comunicare permanentă, iar instituția nu are telefoane de serviciu în dotare.
„Fără aceste echipamente, proiectul nu poate funcționa. Sunt bani prevăzuți, aprobați și controlați la nivel european”, mai spune directoarea.
În încercarea de a calma spiritele, reprezentanții AJOFM anunță că vor publica toate detaliile proiectului și bugetului, pentru a elimina suspiciunile.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Jackpot-uri uriașe la Loto! Numerele norocoase din 11 Ianuarie 2026
O zi neplătită care zguduie sistemul: Dezbaterea fierbinte a concediilor medicale în România
De luni, 12 ianuarie, călărășenii pot începe plata taxelor și impozitelor locale pe 2026
Ședința Consiliului Județean Călărași, plină de emoție și bucurie. Zeci de colindători au creat o atmosferă de sărbătoare
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
