Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ 6°C | Anul XI Nr. 539

Știri

Tarifele Brai-Cata cresc cu 22% în Călărași. Consilierii locali, nemulțumiți de calitatea serviciilor și justificările companiei

Published

on

Compania S.C. Brai-Cata, operatorul de salubritate al municipiului Călărași, a solicitat Consiliului Local o majorare de 22% a tarifelor pentru activitățile de curățenie stradală și deszăpezire. Solicitarea, care a vizat operațiuni precum măturatul, spălatul, stropirea străzilor și intervențiile pe timp de iarnă, a fost justificată prin creșterea salariului minim brut pe economie, de la 3.300 la 4.050 lei.

Conform reprezentanților Brai-Cata, compania are în prezent aproximativ 150 de angajați, dintre care 120 sunt muncitori plătiți cu salariul minim. Majorarea propusă ar genera un efort financiar suplimentar de aproape 100.000 lei lunar, susține operatorul.

Discuții tensionate în ședință: eficiență vs. costuri

În ciuda aprobării proiectului, dezbaterea din Consiliul Local a fost intensă. Consiliera USR, Amelia Giurcan, a atras atenția că în perioada în care orașul a fost acoperit de zăpadă, Brai-Cata a fost aproape inexistentă pe străzi, ceea ce a dus la multiple accidente. „Mergeți la camera de gardă și cereți lista pacienților cu fracturi. Oamenii au căzut pe trotuare necurățate!”, a spus aceasta.

Primarul Marius Dulce a răspuns că atribuțiile companiei se limitează la infrastructura rutieră, nu și la trotuarele din fața caselor sau blocurilor, unde curățenia ar trebui asigurată de cetățeni. „Avem contract doar pentru partea carosabilă. Fiecare trebuie să își facă curat în fața porții!”, a punctat edilul.

Advertisement

În sprijinul său a intervenit și consiliera PSD Carmen Filimon, care a confirmat că în fața blocurilor „nu a ieșit nimeni să curețe”, deși nu era responsabilitatea firmei de salubritate.

De cealaltă parte, Viorel Ivanciu (PNL) a intervenit ironic, afirmând că „îi pare rău că unii nu și-au rupt picioarele”, sugerând o lipsă de asumare. Ulterior, acesta a cerut lămuriri directe: „Domnule primar, ați plătit deszăpezirea?”. Răspunsul a fost nu. De aici, fostul viceprimar “l-a certat” pe primar ca Brai-Cata nu are din ce că își plătească salariații.

Salarii majorate: consilierii cer explicații

Consilierul AUR, Iulian Neagu, a cerul eximplicații dacă se impune și necesitatea creșterii salariale și pentru conducerea firmei, în condițiile în care majorarea salariului minim se aplică, legal, doar pentru muncitori. „Nu e normal ca directorul să beneficieze de o mărire de 22%. E o diferență între muncitori și conducere”, a spus acesta.

Reprezentantul financiar al Primăriei a precizat că materialul justificativ a fost elaborat pe baza salariului minim de 3.300 lei, iar noua valoare – 4.050 lei – reflectă ajustarea conform noii legislații. Creșterea de 22,7% este raportată la intervalul ianuarie 2023 – ianuarie 2024.

Costin Mirescu (USR) a avut o abordare mai amplă, explicând că majorarea salariilor minime afectează întreg lanțul economic, în special firmele private. „Creștem salariile din pix, dar nu și productivitatea. Firmele publice pot cere bani de la stat. Noi, ceilalți, cui cerem majorări ca să supraviețuim?”, a întrebat acesta, declarând că va vota împotriva acestui „cerc vicios”.

Advertisement

Firmele private, presate între salarii și servicii

Directorul Brai-Cata a subliniat că operatorii de salubritate sunt într-o poziție dificilă, întrucât oferă servicii publice necesare, dar trebuie să suporte din buzunar creșterile salariale. „Avem 120 de angajați cu salariul minim. Această modificare ne costă aproape 90.000 de lei lunar. De aceea venim să solicităm această ajustare”, a explicat acesta.

Iulian Neagu a încheiat susținând că muncitorii trebuie protejați, dar „directorii nu trebuie să aibă coeficienți tripli, fără legătură cu salariul minim”.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Știri

Mihăiță Beștea, mesaj de 1 Decembrie: „România suntem noi toți, cei cărora ne pasă”

Published

on

Cu ocazia Zilei Naționale a României, primarul municipiului Oltenița, Mihăiță Beștea, a transmis un mesaj public adresat comunității locale, subliniind importanța solidarității și a implicării civice în momentele care dau sens identității naționale.

Beștea a vorbit despre 1 Decembrie ca despre „o zi care ne aduce împreună”, indiferent de origini sau diferențe personale, insistând că semnificația sărbătorii depășește ritualul ceremoniilor oficiale. În mesajul său, acesta a subliniat că România este formată din oamenii care „pun umărul” și contribuie constant la construirea unui viitor mai bun.

Ziua Națională nu înseamnă doar ceremonii sau steguri arborate, ci felul în care simțim, în suflet, că facem parte din aceeași familie, familia unei țări pe care o iubim cu bune, cu greutăți, cu speranțe”, a transmis viceprimarul.

Oficialul a vorbit și despre responsabilitatea generației de astăzi față de cei mici, subliniind dorința de a lăsa copiilor „un loc mai bun”.

Advertisement

Mesajul s-a încheiat cu o urare simplă, dar încărcată de emoție:
„La mulți ani, dragi oltenițeni! La mulți ani, România!”

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

Guvernul vrea să oprească voucherele de vacanță. Hotelierii, acuzați că au oferit servicii slabe și nu au investit în turism. Patronii avertizează: „Ne uităm spre faliment”

Published

on

Voucherele de vacanță ar putea dispărea complet începând cu anul 2026. Ministrul Economiei susține că bugetul statului nu mai permite acordarea tichetelor, iar programul ar fi chiar unul dintre motivele pentru care calitatea serviciilor turistice din România a scăzut.

Potrivit oficialului, o parte dintre operatorii din turism „s-au bazat exclusiv pe vouchere, fără să facă investiții și au oferit servicii slabe, către clienți obligați practic să-și cheltuiască astfel banii”. Declarațiile au provocat reacții dure din partea reprezentanților industriei ospitalității, care avertizează că măsura ar avea efecte dramatice.

„Cu toții ne uităm către faliment. Cum poți să judeci o industrie întreagă pentru câteva excepții?”, a declarat, pentru Observator News, Anca Nedea, hotelier. Corina Martin, secretar general FPIOR, lansează un avertisment îngrijorător: „Dacă alungăm turiștii români către destinații externe, industria se prăbușește în 2026.”

În ultimul an, valoarea voucherelor a fost redusă de la 1.600 la 800 de lei, bugetarii fiind nevoiți să acopere restul de cheltuială. Rezultatul: în primele cinci luni ale acestui an, volumul tichetelor utilizate a scăzut cu peste 90%, potrivit datelor citate de reporterul Observator, Andreea Filip.

Advertisement

Pentru multe familii, în special cele cu venituri medii și copii, voucherele reprezentau singura șansă reală de a merge într-o vacanță. „A fost singura variantă de a ieși undeva”, spune un agent de turism.

Comparativ, Bulgaria ajunge anual la 13 milioane de turiști străini, Albania la 11 milioane. România atrage doar aproximativ 2,5 milioane, iar ministerul recunoaște că „nu există o strategie clară pentru turismul național, fiind abia în lucru un proiect”.

Voucherele, de la motor economic la factor de declin

  • Statul nu mai alocă fonduri pentru program.
  • Guvernul acuză lipsa investițiilor și servicii necorespunzătoare.
  • Hotelierii resping acuzațiile și spun că decizia duce la falimente.
  • Scădere de 90% a utilizării voucherelor în 2025.
  • Turismul românesc riscă prăbușirea în 2026, dacă măsura intră în vigoare.

Decizia pune presiune pe un sector deja fragil, iar impactul va fi resimțit atât de operatorii din turism, cât și de familiile care nu își permit concedii fără sprijinul statului.

Rămâne întrebarea: cine pierde mai mult – hotelierii sau românii care renunță la vacanță?

Advertisement
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

La zi

Furt la Nicolae Bălcescu. Primărița reclamă că i-au fost sustrase toate decorațiunile de Crăciun din curte

Published

on

Incident neobișnuit într-o comună din județul Călărași. Primărița localității Nicolae Bălcescu, Georgiana Teodorescu, a transmis public că decorurile pregătite pentru sărbătorile de iarnă au fost furate direct din curtea locuinței sale.

„Am constatat că toate au fost furate. Sunt șocată de nesimțirea acestor oameni. Dezamăgirea este și mai mare pentru că sunt oameni din comunitatea mea, pentru care eu lupt și încerc să îi ajut de fiecare dată, atât cât pot și cum pot”, a scris primărița într-o postare publică. „Când veți împodobi curtea și casa cu decorațiunile mele, sper să realizați cât de josnici sunteți. Eu aleg să merg mai departe cu demnitate și credință. Voi… rămâneți cu fapta voastră.”

Cazul a stârnit numeroase reacții în rândul cetățenilor, majoritatea condamnând gestul. Din comentarii se desprind poziții critice, surprindere și chiar solicitări de intervenție a autorităților.

• „Au intrat în curte și le-au furat? Mare atenție cui îi permiteți accesul, chiar dacă pare bine intenționat.”

Advertisement

• „Este o faptă care nu trebuie trecută cu vederea. Trebuie pedepsită.”

• „Tot cei care știu curtea dumneavoastră. Puneți camere, nu vă bazați pe bunătatea oamenilor.”

• „Este o faptă josnică ce intră într-o infracțiune din Codul Penal. Dacă dețineți camere de supraveghere video, puteți identifica acele persoane.”

• „Aici nu e vorba de hoți care să aibă ce mânca, ci de persoane care cunosc zona sau au dorit să se răzbune.”

Advertisement
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading