Știri
Tarifele Brai-Cata cresc cu 22% în Călărași. Consilierii locali, nemulțumiți de calitatea serviciilor și justificările companiei
Compania S.C. Brai-Cata, operatorul de salubritate al municipiului Călărași, a solicitat Consiliului Local o majorare de 22% a tarifelor pentru activitățile de curățenie stradală și deszăpezire. Solicitarea, care a vizat operațiuni precum măturatul, spălatul, stropirea străzilor și intervențiile pe timp de iarnă, a fost justificată prin creșterea salariului minim brut pe economie, de la 3.300 la 4.050 lei.
Conform reprezentanților Brai-Cata, compania are în prezent aproximativ 150 de angajați, dintre care 120 sunt muncitori plătiți cu salariul minim. Majorarea propusă ar genera un efort financiar suplimentar de aproape 100.000 lei lunar, susține operatorul.
Discuții tensionate în ședință: eficiență vs. costuri
În ciuda aprobării proiectului, dezbaterea din Consiliul Local a fost intensă. Consiliera USR, Amelia Giurcan, a atras atenția că în perioada în care orașul a fost acoperit de zăpadă, Brai-Cata a fost aproape inexistentă pe străzi, ceea ce a dus la multiple accidente. „Mergeți la camera de gardă și cereți lista pacienților cu fracturi. Oamenii au căzut pe trotuare necurățate!”, a spus aceasta.
Primarul Marius Dulce a răspuns că atribuțiile companiei se limitează la infrastructura rutieră, nu și la trotuarele din fața caselor sau blocurilor, unde curățenia ar trebui asigurată de cetățeni. „Avem contract doar pentru partea carosabilă. Fiecare trebuie să își facă curat în fața porții!”, a punctat edilul.
În sprijinul său a intervenit și consiliera PSD Carmen Filimon, care a confirmat că în fața blocurilor „nu a ieșit nimeni să curețe”, deși nu era responsabilitatea firmei de salubritate.
De cealaltă parte, Viorel Ivanciu (PNL) a intervenit ironic, afirmând că „îi pare rău că unii nu și-au rupt picioarele”, sugerând o lipsă de asumare. Ulterior, acesta a cerut lămuriri directe: „Domnule primar, ați plătit deszăpezirea?”. Răspunsul a fost nu. De aici, fostul viceprimar “l-a certat” pe primar ca Brai-Cata nu are din ce că își plătească salariații.
Salarii majorate: consilierii cer explicații
Consilierul AUR, Iulian Neagu, a cerul eximplicații dacă se impune și necesitatea creșterii salariale și pentru conducerea firmei, în condițiile în care majorarea salariului minim se aplică, legal, doar pentru muncitori. „Nu e normal ca directorul să beneficieze de o mărire de 22%. E o diferență între muncitori și conducere”, a spus acesta.
Reprezentantul financiar al Primăriei a precizat că materialul justificativ a fost elaborat pe baza salariului minim de 3.300 lei, iar noua valoare – 4.050 lei – reflectă ajustarea conform noii legislații. Creșterea de 22,7% este raportată la intervalul ianuarie 2023 – ianuarie 2024.
Costin Mirescu (USR) a avut o abordare mai amplă, explicând că majorarea salariilor minime afectează întreg lanțul economic, în special firmele private. „Creștem salariile din pix, dar nu și productivitatea. Firmele publice pot cere bani de la stat. Noi, ceilalți, cui cerem majorări ca să supraviețuim?”, a întrebat acesta, declarând că va vota împotriva acestui „cerc vicios”.
Firmele private, presate între salarii și servicii
Directorul Brai-Cata a subliniat că operatorii de salubritate sunt într-o poziție dificilă, întrucât oferă servicii publice necesare, dar trebuie să suporte din buzunar creșterile salariale. „Avem 120 de angajați cu salariul minim. Această modificare ne costă aproape 90.000 de lei lunar. De aceea venim să solicităm această ajustare”, a explicat acesta.
Iulian Neagu a încheiat susținând că muncitorii trebuie protejați, dar „directorii nu trebuie să aibă coeficienți tripli, fără legătură cu salariul minim”.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Sportul din Călărași trece printr-o perioadă de reașezare, iar strategia pentru următorii ani pune în prim-plan creșterea generațiilor tinere. Mesajul transmis de reprezentanții Consiliului Județean este limpede: după ani marcați de dificultăți, modelul de dezvoltare trebuie reconstruit de la bază, cu accent pe centrul de copii și juniori.
Potrivit acestora, Dunărea Călărași se află într-un amplu proces de reconstrucție. Dacă în trecut s-a atins și zona performanței mari, situația actuală cere o abordare realistă: fără a exclude performanța, obiectivul principal devine formarea și susținerea noilor generații de sportivi.
„Am depășit acea perioadă neagră. Dunărea Călărași este în reconstrucție. Dacă am gustat marea performanță, astăzi trebuie să revenim la creșterea copiilor în Călărași. Nu excludem performanța, dar nu performanța nefundamentată este scopul nostru astăzi”, a fost mesajul transmis.
„Scopul nostru este să dezvoltăm centrul de copii și juniori.”
Conducerea județeană subliniază că obiective există în toate ramurile sportive, iar unele dintre ele sunt deja asumate ca obligații morale și instituționale. Un exemplu este secția de box, acolo unde Călărașiul se bucură de un campion european și o medalie de bronz la nivel continental – rezultate care impun continuitate și sprijin susținut.
„Trebuie să sprijinim acești copii, care în mod natural au talent și aduc performanțe”, arată reprezentanții CJ Călărași.
Totodată, autoritățile anunță că vor rămâne aproape de sportul de masă. De la canotaj la șah, de la lupte la tenis de masă, până la scrimă sau pentatlon, toate ramurile sportive destinate copiilor sunt încurajate în prezent.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Strategie: sănătate, turism și cultură. Podul peste brațul Borcea și dezvoltarea „Micii Delte” – obiective majore în lucru
Președintele Consiliului Județean Călărași, Vasile Iliuță, a reiterat că prioritățile administrației județene rămân neschimbate: investițiile în sănătate, modernizarea patrimoniului cultural și dezvoltarea turistică a zonei Dunării. Acesta a subliniat că proiectele începute în ultimii ani vor continua, chiar dacă unele au întâmpinat blocaje temporare la nivel procedural.
„Proiectele au fost clare încă de la început: sănătatea, turismul și partea culturală, odată cu restaurarea Prefecturii. Toate vor continua în aceeași direcție. Turismul rămâne unul din proiectele pe care mi le doresc în continuare”, a declarat Iliuță.
Printre investițiile vizate se află podul peste brațul Borcea, dar și valorificarea celor 13 hectare de teren aflate în proprietatea Consiliului Județean, pe insulă. Obiectivul este crearea unei zone turistice importante, capabile să atragă vizitatori nu doar din județ, ci din toată țara.
„Vrem să dezvoltăm o zonă turistică ce poate conta la nivel național, pentru turiștii care descoperă Călărașiul, zona noastră – mica deltă a României”, a subliniat președintele CJ.
Iliuță a recunoscut că procesul birocratic a încetinit lucrările pregătitoare. Referatul privind scoaterea studiului de fezabilitate și realizarea proiectului tehnic a fost blocat din cauza unei ordonanțe. În acest moment, administrația se află în procedura de contractare a unui consultant, care va elabora studiul necesar accesării finanțării.
„Suntem în faza de a lua serviciile unui consultant pentru întocmirea studiului de fezabilitate, iar ulterior proiectul va putea fi finanțat printr-un credit al Consiliului Județean”, a explicat Iliuță.
O nouă zonă turistică – de la Plaja Mare până la Silozuri
Întrebat despre posibilitățile de extindere a turismului în alte zone ale municipiului, președintele CJ a menționat că deja se conturează o direcție de dezvoltare în proximitatea Plajei Mari, în spatele acesteia, pe traseul care pornește din zona de îmbarcațiuni și continuă până spre silozuri.
„Se dezvoltă o zonă turistică în spatele Plajei Mari. Proiectul începe din zona de îmbarcațiuni și continuă după Plaja Mare, până la siloz, aproape de silozuri”, a precizat acesta.
Administrația județeană mizează astfel pe extinderea accesului la Dunăre, amenajarea de spații pentru agrement, infrastructură de promenadă și potențiale investiții private.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Vasile Iliuță avertizează: „Cea mai mare provocare până în 2028 va fi supraviețuirea localităților care nu își pot susține cheltuielile”
Președintele Consiliului Județean Călărași, Vasile Iliuță, a lansat un avertisment ferm privind situația financiară a administrațiilor locale, subliniind că perioada următoare va aduce schimbări majore în structura teritorială. Potrivit acestuia, mai multe localități din județ riscă să fie comasate până în 2028, dacă nu reușesc să-și acopere cheltuielile de funcționare.
„Aici va fi cea mai mare problemă a viitorului pentru județ – comasarea localităților care nu își pot susține cheltuielile. Dacă nu pot funcționa, nu vor mai avea viitor administrativ”, a explicat Iliuță.
Neîmplinirile unui deceniu de mandat
Întrebat care sunt proiectele pe care nu a reușit să le finalizeze în cei nouă ani de mandat, președintele CJ a făcut două confesiuni esențiale:
1. Modernizarea completă a sistemului de protecție socială
Iliuță spune că și-ar fi dorit ca toate centrele pentru copii și vârstnici să fie modernizate complet, astfel încât beneficiarii să aibă condiții la standarde actuale. „Mi-aș fi dorit ca toate clădirile sistemului de protecție socială să fie modernizate. Este un obiectiv la care țin foarte mult”, a declarat acesta.
2. Dezvoltarea unui ansamblu cultural reprezentativ la nivel european
Președintele CJ și-ar fi dorit ca județul să aibă cel mai mare ansamblu folcloric din regiune, nu doar prezent la nivel național, ci capabil să participe și la competiții internaționale. „Constrângerile financiare și bugetul mic raportat la numărul de locuitori nu ne-au permis acest lucru”, a spus el.
Iliuță a explicat că bugetul județean este anual printre cele mai mici din țară, fiind direct proporțional cu populația județului. Această limitare a făcut ca investițiile mari în cultură și protecție socială să avanseze greu.
Salariile medicilor, între competiție regională și riscul de migrare
În finalul declarației, președintele CJ a atins o temă sensibilă: atractivitatea sistemului medical din Călărași în contextul unei posibile creșteri cu 10% a salariilor pentru orele medicale în alte județe.
„Dacă alte județe vor oferi o creștere de 10% la salariile medicilor, va mai fi Călărașiul atractiv pentru personalul medical? Este o întrebare esențială pentru viitor”, a punctat Iliuță.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Lipsa specialiștilor blochează funcționarea mamografului. Bogdan Mihai: „Problema nu este aparatura, ci imposibilitatea medicilor de a se reloca”
CJ Călărași / Auraș Ionescu „Prioritatea este creșterea copiilor și juniorilor”
Criză în sistemul de salubritate din județ: Iliuță explică decizia de a trece infrastructura la Consiliul Județean pentru a evita creșterea tarifelor
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
VIDEO. PRIMELE DECLARAȚII ALE VICTIMELOR CONFLICTULUI VIOLENT DIN UNIREA: „AM FOST PUȘI LA PĂMÂNT, LOVIȚI ȘI AMENINȚAȚI CU PISTOLUL”
