Știri
Tarifele Brai-Cata cresc cu 22% în Călărași. Consilierii locali, nemulțumiți de calitatea serviciilor și justificările companiei
Compania S.C. Brai-Cata, operatorul de salubritate al municipiului Călărași, a solicitat Consiliului Local o majorare de 22% a tarifelor pentru activitățile de curățenie stradală și deszăpezire. Solicitarea, care a vizat operațiuni precum măturatul, spălatul, stropirea străzilor și intervențiile pe timp de iarnă, a fost justificată prin creșterea salariului minim brut pe economie, de la 3.300 la 4.050 lei.
Conform reprezentanților Brai-Cata, compania are în prezent aproximativ 150 de angajați, dintre care 120 sunt muncitori plătiți cu salariul minim. Majorarea propusă ar genera un efort financiar suplimentar de aproape 100.000 lei lunar, susține operatorul.
Discuții tensionate în ședință: eficiență vs. costuri
În ciuda aprobării proiectului, dezbaterea din Consiliul Local a fost intensă. Consiliera USR, Amelia Giurcan, a atras atenția că în perioada în care orașul a fost acoperit de zăpadă, Brai-Cata a fost aproape inexistentă pe străzi, ceea ce a dus la multiple accidente. „Mergeți la camera de gardă și cereți lista pacienților cu fracturi. Oamenii au căzut pe trotuare necurățate!”, a spus aceasta.
Primarul Marius Dulce a răspuns că atribuțiile companiei se limitează la infrastructura rutieră, nu și la trotuarele din fața caselor sau blocurilor, unde curățenia ar trebui asigurată de cetățeni. „Avem contract doar pentru partea carosabilă. Fiecare trebuie să își facă curat în fața porții!”, a punctat edilul.
În sprijinul său a intervenit și consiliera PSD Carmen Filimon, care a confirmat că în fața blocurilor „nu a ieșit nimeni să curețe”, deși nu era responsabilitatea firmei de salubritate.
De cealaltă parte, Viorel Ivanciu (PNL) a intervenit ironic, afirmând că „îi pare rău că unii nu și-au rupt picioarele”, sugerând o lipsă de asumare. Ulterior, acesta a cerut lămuriri directe: „Domnule primar, ați plătit deszăpezirea?”. Răspunsul a fost nu. De aici, fostul viceprimar “l-a certat” pe primar ca Brai-Cata nu are din ce că își plătească salariații.
Salarii majorate: consilierii cer explicații
Consilierul AUR, Iulian Neagu, a cerul eximplicații dacă se impune și necesitatea creșterii salariale și pentru conducerea firmei, în condițiile în care majorarea salariului minim se aplică, legal, doar pentru muncitori. „Nu e normal ca directorul să beneficieze de o mărire de 22%. E o diferență între muncitori și conducere”, a spus acesta.
Reprezentantul financiar al Primăriei a precizat că materialul justificativ a fost elaborat pe baza salariului minim de 3.300 lei, iar noua valoare – 4.050 lei – reflectă ajustarea conform noii legislații. Creșterea de 22,7% este raportată la intervalul ianuarie 2023 – ianuarie 2024.
Costin Mirescu (USR) a avut o abordare mai amplă, explicând că majorarea salariilor minime afectează întreg lanțul economic, în special firmele private. „Creștem salariile din pix, dar nu și productivitatea. Firmele publice pot cere bani de la stat. Noi, ceilalți, cui cerem majorări ca să supraviețuim?”, a întrebat acesta, declarând că va vota împotriva acestui „cerc vicios”.
Firmele private, presate între salarii și servicii
Directorul Brai-Cata a subliniat că operatorii de salubritate sunt într-o poziție dificilă, întrucât oferă servicii publice necesare, dar trebuie să suporte din buzunar creșterile salariale. „Avem 120 de angajați cu salariul minim. Această modificare ne costă aproape 90.000 de lei lunar. De aceea venim să solicităm această ajustare”, a explicat acesta.
Iulian Neagu a încheiat susținând că muncitorii trebuie protejați, dar „directorii nu trebuie să aibă coeficienți tripli, fără legătură cu salariul minim”.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Un program pilot implementat în 18 licee din România schimbă modul în care elevii de clasa a XII-a își organizează săptămâna. Patru zile sunt dedicate cursurilor față în față pentru materiile de Bacalaureat, iar vinerea orele se desfășoară online, de acasă, pentru disciplinele secundare și proiectele școlare.
Elevii de a XII-a nu mai merg la școală vinerea
Într-o perioadă în care fiecare săptămână de școală pare trasă la indigo, un program pilot schimbă brusc ritmul în mai multe licee din România. Nu e vorba doar de o ajustare de orar, ci de un model care mută o parte din învățare într-un alt spațiu, cu reguli diferite, iar miza este uriașă pentru elevii care se apropie de Bacalaureat.
Programul a fost introdus în 18 licee și îi vizează pe elevii de clasa a XII-a, generația pentru care fiecare oră contează. Pe hârtie, pare o soluție elegantă: mai multă concentrare pe materiile de examen și mai puțin timp pierdut pe drumuri sau intervale „moarte”. În realitate, schimbarea îi obligă pe elevi să-și regândească complet săptămâna.
Concret, elevii vin fizic la școală patru zile pe săptămână, concentrându-se pe disciplinele de Bacalaureat. A cincea zi, vineri, nu se elimină orele, ci acestea se mută online. Elevii lucrează de acasă la materiile secundare și la proiecte care vor fi evaluate la finalul anului.
Profesorii consideră că modelul este potrivit nevoilor reale ale elevilor.
„Proiectul se potrivește foarte bine nevoilor noastre. Clasele de profil real, care dau bacalaureatul la biologie, vin fizic la pregătire. În schimb, la clasele de uman, unde această disciplină poate fi aleasă opțional, elevii lucrează online”, a explicat o profesoară de biologie de la Colegiul Național Bănățean din Timișoara.
Elevii au reacții mixte, dar majoritatea apreciază ziua online.
„Unii se concentrează pe materiile la care dau bacul, alții profită de ziua liberă de drumul spre școală ca să se odihnească”, au declarat câțiva liceeni.
Totuși, unii recunosc că ziua de vineri necesită disciplină și organizare: „Dacă nu ești organizat, se adună multe teme și pot apărea dificultăți. Trebuie disciplină ca să funcționeze acest program”.
Implementarea modelului hibrid a generat și ajustări logistice în școli. Diriginții trebuie să urmărească realizarea proiectelor online și să mențină comunicarea cu elevii care nu vin fizic vinerea. În unele licee, platformele digitale și resursele online au fost consolidate pentru ca elevii să nu fie defavorizați.
Pentru elevii care se pregătesc pentru Bacalaureat, programul oferă mai mult timp de recapitulare și concentrare pe materiile principale. În același timp, ziua de vineri creează o oportunitate de autonomie și responsabilizare, pregătind elevii pentru un mod de lucru mai independent, necesar în facultate sau la examenele naționale.
Acest model pilot ar putea fi extins în viitor și în alte licee, în funcție de rezultatele obținute și de feedback-ul profesorilor și elevilor. Scopul este să crească eficiența pregătirii pentru Bacalaureat, fără a neglija restul disciplinelor și dezvoltarea competențelor practice și digitale ale elevilor.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Carosabil ca patinoarul, trafic blocat: primele accidente ale iernii 2026 la Călărași
Cum să alegi culoarea ghetelor de fotbal în funcție de stil și echipă?
Clădirea care a adunat puterea administrativă și justiția Călărașiului, din 1896 până astăzi
Ședința Consiliului Județean Călărași, plină de emoție și bucurie. Zeci de colindători au creat o atmosferă de sărbătoare
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
