La zi
Tanczos Barna: De vineri, va fi în funcţiune sistemul de trasabilitate a deşeurilor. Niciun transport nu intră în țară fără verificare
Sistemul informatic de trasabilitate a deşeurilor intră în vigoare de vineri, România fiind pionier în acest domeniu, a anunţat joi, ministrul Mediului, Tanczos Barna, într-o conferinţă de presă.
Sistemul presupune înrolarea tuturor companiilor care deţin capacităţi de reciclare, corelarea capacităţii de reciclare cu cantităţile de deşeuri aduse în ţară din alt stat, anunţarea cu 24 de ore înainte de apariţia la graniţă a fiecărui transport, recepţia în 48 de ore de la trecerea frontierei şi recepţia cantitativă aprobată de Garda de Mediu.
“Am discutat la Bruxelles şi Directiva pentru transferul de deşeuri în interiorul Uniunii Europene, o directivă care vine să înăsprească condiţiile de transfer şi luptă împotriva transferurilor ilegale.(…) Directiva va obliga statele europene să implementeze, alături de Comisie, un sistem de trasabilitate, un sistem care urmăreşte toate transferurile intracomunitare, dincolo de graniţele statelor membre, de deşeuri, în vederea reciclării, a valorificării acestora. Putem spune că suntem pionieri în acest domeniu, pentru că, începând cu 1 iulie, adică începând de mâine, în România intră în funcţiune sistemul de trasabilitate, care a fost dezvoltat de Administraţia Fondului de Mediu, în colaborare cu Garda de Mediu, un sistem informatic care presupune înrolarea tuturor companiilor care deţin capacităţi de reciclare în acest sistem informatic, corelarea capacităţii de reciclare cu cantitatea de deşeuri aduse în ţară din alte state, indiferent dacă sunt din Uniunea Europeană sau din afara Uniunii Europene, anunţarea cu 24 de ore înainte de apariţia la graniţă a fiecărui transport, indiferent dacă e rutier, maritim sau feroviar, recepţia în 48 de ore de la trecerea frontierei a cantităţii la destinaţie, obligatoriu, recepţie cantitativă şi aprobată de Garda de Mediu”, a explicat ministrul, potrivit Agerpres.
El a subliniat că, ulterior, aceste cantităţi, fiind corelate cu capacitatea de reciclare, trebuie transformate în materii prime pentru industrie, indiferent că este vorba despre feroase, neferoase, plastic, componente de calculatoare sau alte deşeuri de genul acesta.
Ministrul Mediului: Orice transport care nu e anunţat cu 24 de ore înainte şi apare la graniţă este trimis înapoi în ţara de origine
Barna Tanczos a menţionat că, iniţial, în actele normative elaborate împreună cu Ministerul de Interne, s-a propus limitarea la 15 a numărului de puncte de trecere a frontierei, dar, în urma consultărilor publice, s-a ajuns la 19 puncte de trecere a frontierei, unde se va asigura verificarea fiecărui transport anunţat în sistemul informatic, de către comisarii Gărzii de Mediu.
“Niciun transport anunţat nu va intra în ţară fără o verificare prealabilă.(…) Orice transport care nu e anunţat cu 24 de ore înainte şi apare la graniţă este trimis înapoi în ţara de origine. Nu e lăsat să intre în ţară”, a punctat ministrul Mediului.
Acesta şi-a exprimat speranţa ca sistemul românesc să ajute şi la dezvoltarea sistemului european, pentru că este un proiect pilot practic la nivel european şi “cu siguranţă experienţa va ajuta foarte mult în dezvoltarea sistemului la nivelul Uniunii”.
De asemenea, Barna Tanczos a precizat că, împreună cu comisarul general al Gărzii de Mediu, s-a stabilit orarul activităţilor de control la punctele de trecere a frontierei, pentru fiecare punct existând o propunere de program, astfel încât comisarii să asigure suportul de specialitate la graniţă şi să verifice aceste transporturi. În principiu, se lucrează în zilele de luni-vineri, între orele 6:00-22:00, şi sâmbăta şi duminica, la solicitarea Poliţiei de Frontieră.
“Mi-ar plăcea să ajungem la un orar foarte bine reglementat şi foarte bine gândit (..) şi să se obişnuiască şi transportatorii cu orarul Gărzii de Mediu la fiecare punct de trecere a frontierei., în felul acesta putând să reducem şi costurile administrative, adică să nu asigurăm permanenţa acolo unde, de exemplu, în 24 de ore, vine un singur transport”, a explicat şeful de la Mediu.
El a adăugat că a fost asigurată o primă instruire a comisarilor şi au fost informate companiile care trebuie să se înroleze în sistem.
“Este posibil ca la început să fie şi sincope, pentru că aşa este la fiecare sistem naţional, mai învăţăm din mers….Dar cred că este un sistem esenţial pentru România, un sistem riguros, un sistem care asigură trasabilitate, care elimină foarte multe posibilităţi de tranzacţionare şi transferuri ilegale. Sper să fie un sistem funcţional şi durabil”, a mai spus Barna Tanczos.
sursa: digi24.ro
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Pe 10 septembrie 2025, Polonia a marcat un moment istoric prin doborârea mai multor drone rusești care au încălcat spațiul său aerian în timpul unui atac masiv asupra Ucrainei. Acest incident, considerat o „provocare la scară largă” de către premierul polonez Donald Tusk, a adus tensiuni fără precedent la granițele NATO, ridicând întrebări despre intențiile Rusiei și reacția alianței.
În noaptea de 9 spre 10 septembrie 2025, Rusia a lansat un atac aerian masiv asupra Ucrainei, utilizând 415 drone și 40 de rachete, majoritatea vizând regiunile de vest ale țării, apropiate de granița cu Polonia. Cel puțin 19 drone de tip Shahed, de fabricație iraniană, au pătruns în spațiul aerian polonez, unele venind din direcția Belarusului, un aliat al Rusiei. Acesta a fost primul caz în care forțele poloneze și NATO au doborât drone rusești deasupra teritoriului unui stat membru al alianței.
Forțele armate poloneze, sprijinite de avioane de luptă NATO, inclusiv F-35 olandeze, au răspuns rapid, neutralizând cel puțin trei, posibil patru, dintre drone. Incidentul a dus la închiderea temporară a patru aeroporturi poloneze, inclusiv cel din Varșovia (Chopin) și cel din Rzeszów, un nod logistic crucial pentru livrările de armament către Ucraina. Debrisurile dronelor au fost găsite în mai multe locații, inclusiv în satul Wyryki, unde o clădire rezidențială a fost avariată, dar nu s-au raportat victime.
Premierul Donald Tusk a descris incidentul ca fiind un „act de agresiune” și a subliniat că Polonia este „mai aproape de un conflict decât oricând de la al Doilea Război Mondial”. În consecință, Polonia a invocat Articolul 4 al Tratatului NATO, declanșând consultări oficiale cu aliații pentru a discuta răspunsul la această încălcare a spațiului aerian. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a condamnat acțiunea Rusiei drept „comportament iresponsabil”, indiferent dacă a fost intenționată sau nu.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că cel puțin opt drone au fost „îndreptate spre Polonia”, calificând incidentul drept un „precedent extrem de periculos pentru Europa”. Lideri din țări precum Suedia, Lituania și Germania au exprimat solidaritate cu Polonia, avertizând că Rusia testează limitele NATO. În schimb, Rusia a negat intențiile de a ataca ținte poloneze, Ministerul Apărării al acesteia afirmând că dronele aveau o rază maximă de 700 km și că nu aveau ca scop teritoriul Poloniei. Totuși, Kremlinul a evitat o negare categorică, oferind în schimb consultări cu Varșovia.
Un test pentru NATO și riscuri de escaladare
Incidentul ridică întrebări cruciale despre intențiile Rusiei. Unii analiști, precum fostul comandant al forțelor americane în Europa, Ben Hodges, consideră că incursiunile sunt „teste intenționate” ale apărării aeriene NATO. Alții, inclusiv Belarus, susțin că dronele au deviat accidental din cauza bruiajului sistemelor de navigație. Indiferent de intenție, amploarea incursiunii – cu zeci de drone pătrunzând adânc în spațiul aerian polonez – sugerează o escaladare periculoasă a conflictului din Ucraina.
Polonia, care a investit masiv în modernizarea armatei sale, inclusiv în sisteme de apărare antiaeriană, a demonstrat o reacție rapidă și coordonată. Cu toate acestea, incidentul subliniază vulnerabilitățile statelor de la frontiera estică a NATO și riscul ca războiul din Ucraina să se extindă. Uniunea Europeană, prin voci precum comisarul pentru apărare Andrius Kubilius, a propus crearea unui „zid de drone” de-a lungul flancului estic al UE pentru a preveni astfel de incidente.
Acest episod marchează un punct de inflexiune în dinamica geopolitică europeană. Polonia, un aliat ferm al Ucrainei, se poziționează ca un lider în contracararea agresiunii rusești, dar se confruntă cu riscuri semnificative. Invocarea Articolului 4 și solidaritatea exprimată de aliați sugerează o reacție unită a NATO, însă absența unui răspuns ferm din partea SUA, în contextul negocierilor de pace ale președintelui Donald Trump, complică situația.
Pe măsură ce investigațiile continuă pentru a analiza resturile dronelor și traiectoriile acestora, Europa se pregătește pentru noi provocări. Incidentul din 10 septembrie 2025 nu este doar o încălcare a spațiului aerian, ci un semnal de alarmă privind fragilitatea securității regionale.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
La zi
Cristian Rusu, ales vicepreședinte al Comisiei pentru românii de pretutindeni din Senatul României
Senatorul de Călărași, Cristian Rusu, a anunțat că a fost ales vicepreședinte al Comisiei pentru românii de pretutindeni din cadrul Senatului României. Parlamentarul a subliniat că își asumă această funcție cu responsabilitate și intenționează să contribuie activ la inițiative legislative și proiecte care sprijină comunitățile de români din afara granițelor.
„Îmi asum cu responsabilitate această funcție și îmi propun să contribui activ la inițiativele legislative și proiectele care susțin comunitățile de români din afara granițelor, consolidând legătura lor cu țara”, a transmis senatorul.
Rusu le-a mulțumit colegilor pentru încrederea acordată și a precizat că această poziție îi oferă prilejul de a consolida rolul Senatului în sprijinirea diasporei românești.
Cristian Rusu este senator de Călărași și, prin noua funcție, va avea un rol important în coordonarea politicilor dedicate românilor din străinătate.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Pe 31 martie 1995, cerul României a fost martorul uneia dintre cele mai grave tragedii aviatice din istoria sa. Un Airbus A310, operat de compania TAROM, care decolase de pe Aeroportul Otopeni cu destinația Bruxelles, s-a prăbușit la doar două minute după ce a părăsit pista. Zborul 371, care transporta 60 de suflete – 10 membri ai echipajului și 50 de pasageri – s-a încheiat dramatic în apropiere de Balotești, Ilfov. Niciun supraviețuitor nu a fost găsit, marcând această catastrofă drept cea mai devastatoare din aviația românească. Ancheta a indicat o combinație de factori, inclusiv o posibilă defecțiune tehnică și condiții dificile, dar detaliile exacte au rămas subiect de speculații și analize ani la rând. Evenimentul a zguduit națiunea și a rămas un punct de referință dureros în istoria aviației din România.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Polonia doboară dronele rusești: Un moment de cotitură pentru NATO și Europa
Microbuz școlar depistat fără licență la Frumușani. Șofer amendat cu 10.000 de lei și lăsat fără plăcuțe
Franța sub asediu: O națiune în fața provocărilor
O fetiță de 4 ani, acroșată de o mașină a Poliției Locale pe o stradă din cartierul Fantoma
VIDEO. Copiii se joacă lângă șine. Parcul Constructorilor, vandalizat și nesigur
