Consiliul Local al Municipiului Călărași urmează să dezbată și să voteze un proiect de hotărâre care redefinește aproape complet sistemul de taxe și impozite locale pentru anul 2026. Deși documentele oficiale vorbesc despre o „indexare cu rata inflației de 5,6%”, analiza celor 38 de pagini arată că, în realitate, nota de plată va fi semnificativ mai mare pentru multe categorii de contribuabili.

Proiectul este inițiat de Primăria Municipiului Călărași și se bazează pe rapoartele Direcției Economice și pe noile grile fiscale prevăzute în Codul fiscal.

Impozitul pe clădiri: dispar reduceri, crește baza de calcul

Pentru clădirile rezidențiale deținute de persoane fizice:

• se modifică valorile impozabile;
• dispar reducerile pentru vechimea clădirii (−10% până la −50%);
• se elimină reducerea pentru regimul de înălțime;
• impozitul nu mai poate fi sub nivelul din 2025.

Pentru clădirile deținute de persoane juridice:

• se aplică cote mai mari în lipsa evaluărilor;
• pentru clădirile neevaluate, impozitul poate ajunge la 5,2% din valoarea impozabilă.

Chiar dacă procentul de bază pare mic, el se aplică pe valori mai mari, ceea ce duce automat la impozite mai mari.

Terenurile: aici apar cele mai mari creșteri

Intravilan

Pentru terenurile agricole aflate în intravilan, noile grile aduc majorări de până la 75%:

Advertisement

• teren arabil zona A: 171 → 300 lei/ha
• zona B: 127 → 224 lei/ha
• zona C: 117 → 204 lei/ha
• zona D: 92 → 164 lei/ha
• Extravilan

Și mai dur este impactul în extravilan:

• teren arabil zona A: 184 → 322 lei/ha
• zona D: 136 → 281 lei/ha

Aceste creșteri nu mai pot fi puse exclusiv pe seama inflației, ci reprezintă o reașezare fiscală decisă la nivel local.

Impozitul auto: „poluatorul plătește”, dar plătește mult

Din 2026, impozitul auto se calculează diferențiat în funcție de:

• capacitatea cilindrică;
• norma de poluare;
• tipul de motorizare.

Exemple:

• mașinile vechi și cu motoare mari vor plăti semnificativ mai mult;
• hibridele plătesc mai puțin decât cele termice, dar mai mult decât în 2025;
• electricele au impozit fix, dar nu zero.

Este una dintre cele mai agresive schimbări din pachetul fiscal.

Afacerile locale: taxe mai mari pe toate fronturile

Sectorul HoReCa, comerțul și organizatorii de evenimente sunt direct vizați:

• restaurante sub 500 mp: 1.593 → 1.682 lei/an
• peste 500 mp: 6.273 → 6.624 lei/an
• taxe pe eveniment: creșteri de 5–6%;
• publicitate stradală și panouri: +5,6%;
• ocuparea domeniului public: +5,6%.

Pentru multe afaceri mici, aceste sume se adună într-un context deja dificil.

Taxe speciale și servicii publice: aproape totul se scumpește

• certificate fiscale urgente;
• autorizații de construire, desființare, foraje;
• duplicate de documente;
• taxe de arhivă;
• servicii ale Muzeului Municipal;
• utilizarea domeniului public.

Toate cresc cu indicele 1,056.

Amenzi mai mari pentru persoane fizice și juridice

Din 2026:

• amenzile pentru persoane fizice ajung până la 2.453 lei;
• pentru persoane juridice, până la 9.807 lei.

Crește nu doar presiunea fiscală, ci și cea sancționatorie.

Cotele adiționale: decizia politică rămâne deschisă

Deși pentru 2026 cotele adiționale sunt stabilite la 0%, legea permite:

• majorări de până la 100%;
• penalizări de 500% pentru terenuri agricole nelucrate;
• penalizări de 500% pentru clădiri și terenuri neîngrijite în intravilan.

Instrumentele există și pot fi activate prin vot în Consiliul Local.

Proiectul de hotărâre pentru anul 2026 nu este o simplă indexare cu inflația, așa cum apare în comunicarea oficială. Este o reașezare fiscală amplă, care:

Advertisement

• mută presiunea pe proprietari de terenuri;
• penalizează mașinile vechi și poluante;
• crește costurile pentru afaceri și servicii publice.

Votul consilierilor locali va decide dacă această variantă va fi adoptată integral sau dacă vor exista corecții. Cert este că, în forma actuală, 2026 va fi un an mai scump pentru o mare parte dintre contribuabilii din municipiul Călărași.

Judecătorul Alin Ene, membru al Consiliul Superior al Magistraturii, a transmis public prima reacție din interiorul CSM după ce președintele Nicușor Dan a vorbit despre posibilitatea unui „referendum” în rândul magistraților, prin care aceștia să decidă dacă instituția mai acționează sau nu în interes public.

Într-o postare intitulată „România – stat de drept sau nu?”, judecătorul afirmă clar că o astfel de propunere nu are niciun suport legal. Potrivit lui Alin Ene, președintele României nu are dreptul să organizeze un referendum intern în sistemul judiciar și nici să intervină în funcționarea acestuia.

Pentru a face situația mai ușor de înțeles, magistratul oferă un exemplu simplu: ar fi ca și cum Justiția ar organiza un referendum național pentru demiterea președintelui sau pentru dizolvarea Parlamentului. Cu alte cuvinte, fiecare putere în stat are limite clare, iar depășirea lor încalcă regulile democrației.

Judecătorul face referire și la o petiție apărută recent în spațiul public, despre care spune că a fost prezentată trunchiat. Din cei 885 de semnatari, majoritatea fiind procurori sau pensionari, doar 20 ar fi dorit o întâlnire pe acest subiect. În opinia sa, aceste cifre au fost folosite pentru a crea impresia falsă a unei nemulțumiri generale față de CSM.

Advertisement

Alin Ene subliniază că membrii CSM nu pot fi revocați prin vot popular sau referendum, ci doar de către Adunările Generale ale judecătorilor, conform legii. Președintele României nu are atribuții în organizarea sau administrarea Justiției, iar acest lucru reprezintă tocmai garanția separației puterilor în stat.

În final, judecătorul atrage atenția asupra pericolului unor astfel de idei și extinde discuția: dacă s-ar merge pe logica referendumurilor de acest tip, atunci ar trebui puse sub semnul întrebării și Guvernul, Parlamentul sau chiar Președinția. El avertizează că astfel de abordări sunt incompatibile cu democrația și statul de drept.

Mesajul se încheie cu o întrebare deschisă: încotro se îndreaptă România? Spre democrație, stat de drept și valorile europene sau în direcția opusă?

Advertisement

O decizie recentă a Curții Constituționale schimbă fundamental regulile jocului politic și instituțional din România. Prin Decizia nr. 740 din 10 decembrie 2025, Curtea a stabilit că președintele României poate ataca la CCR o lege pe fond chiar și după ce aceasta a trecut prin procedura de reexaminare parlamentară, anulând o restricție impusă în 2018, în plină epocă Dragnea.

Anunțul a fost făcut public de Nicușor Dan, care devine astfel primul șef al statului ce beneficiază explicit de revenirea acestei prerogative pierdute în urmă cu șapte ani. Decizia marchează, simbolic și practic, sfârșitul unei perioade în care președintele era obligat să promulge legi controversate dacă Parlamentul ignora cererile sale de reexaminare.

Cum a fost „dezarmat” președintele în 2018

În 2018, pe fondul conflictului dur dintre Palatul Cotroceni și majoritatea PSD-ALDE condusă de Liviu Dragnea, Curtea Constituțională a stabilit că dreptul președintelui de a sesiza CCR se „epuizează” după prima cerere de reexaminare. Dacă Parlamentul vota din nou legea în aceeași formă, șeful statului nu mai putea invoca motive de fond, fiind obligat să promulge actul normativ.

Advertisement

Mecanismul a funcționat timp de șapte ani și l-a transformat pe Klaus Iohannis într-un actor cu puteri limitate, forțat să promulge legi pe care le-a criticat public, inclusiv în domeniul justiției. Cazurile Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ) și modificările aduse statutului magistraților au devenit emblematice pentru această perioadă.

Decizia 740/2025: ruptura

Contextul care a dus la Decizia 740 a pornit de la o lege tehnică privind reorganizarea unităților de cercetare agricolă și silvică, prin modificarea Legii nr. 45/2009. Parlamentul a introdus o prevedere ce permitea reorganizarea patrimoniului public fără cadastru și intabulare finalizată, aspect contestat de președinte.

Curtea a admis sesizarea formulată de șeful statului și a stabilit că lipsa cărților funciare „vulnerabilizează proprietatea publică” și încalcă obligația constituțională a statului de a-și proteja averea. Mai important însă, CCR a analizat fondul sesizării, deși legea trecuse deja prin reexaminare parlamentară, semnalând explicit că regula din 2018 nu mai este aplicabilă.

Un „președinte jucător”, cu pârghii reale

Advertisement

Prin această decizie, Nicușor Dan nu mai este obligat să promulge automat legi votate în forță de Parlament. Dacă legislativul ignoră obiecțiile sale, președintele poate sesiza din nou Curtea Constituțională, inclusiv pe motive de fond. Consecința directă: majoritatea parlamentară este forțată să negocieze, iar riscul blocării unei legi la CCR devine real.

Pentru prima dată după mulți ani, Palatul Cotroceni recâștigă putere de negociere instituțională, iar echilibrul dintre autorități este reconfigurat.

Testul „Legii Vexler”

Paradoxal, revenirea acestei prerogative are loc în plin scandal politic legat de Legea pentru combaterea antisemitismului și xenofobiei, cunoscută drept „Legea Vexler”, inițiată de deputatul Silviu Vexler. Actul normativ a fost declarat constituțional prin două decizii ale CCR, care au respins atât obiecțiile președintelui, cât și sesizările opoziției extremiste.

Deși Nicușor Dan a trimis legea la reexaminare, Parlamentul a respins cererea, iar Curtea a stabilit clar că termenii vizați sunt concepte istorice notorii, care nu necesită definiții juridice suplimentare. În acest caz, o nouă sesizare pe aceleași motive ar fi inadmisibilă, chiar și în noul context creat de Decizia 740.

Advertisement

O schimbare de epocă, cu mize mari

Decizia Curții Constituționale închide definitiv „mecanismul Dragnea” și redă președintelui României un rol activ în arhitectura puterii. Rămâne însă de văzut cum va folosi Nicușor Dan această armă: ca instrument de echilibru și negociere instituțională sau ca declanșator al unor noi conflicte politice majore.

Un lucru este cert: după șapte ani, președintele României nu mai este un simplu notar al voinței parlamentare.

Advertisement