Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ -6°C | Anul XI Nr. 546

La zi

Statistici: Evoluţia efectivului de salariaţi şi a câştigului salarial mediu nominal, august 2018 – judeţului Călăraşi

Published

on

 

Efectivul salariaţilor

Luna august 2018, comparativ cu luna precedentă, a fost caracterizată de scăderea numărului  de salariaţi. Efectivul salariaţilor din judeţul Călăraşi la sfârşitul lunii august 2018 a fost de 44897 persoane,  în scădere cu 0,1% faţă de luna precedentă şi în creştere cu 0,2% faţă de luna august 2017.

        

Pe ramuri de activitate, numărul salariaţilor a fost de 4809 persoane în agricultură, silvicultură şi pescuit, de 15438  persoane în industrie şi construcţii şi de 24650 salariaţi în servicii. 

Advertisement

 

Câştigul salarial mediu nominal brut şi net

Câştigul salarial  mediu  nominal  brut  în  judeţul  Călăraşi, în luna august 2018 a fost de 3785 lei, cu  0,5 % mai mic decât în luna precedentă.

Câştigul salarial mediu nominal net în judeţul Călărasi, a fost de 2267 lei, cu 0,4% mai mic comparativ cu luna  precedentă (2277 lei). Valorile cele mai mici ale câştigului salarial  mediu  nominal net s-au înregistrat în industrie şi construcţii (1944 lei), agricultură, silvicultură şi pescuit (1963 lei), , iar cele mai mari în servicii (2509 lei).

Informaţii suplimentare:

Advertisement

Efectivul salariaţilor la sfârşitul perioadei de referinţă reprezintă numărul de salariaţi angajaţi cu contract de muncă/raport de serviciu, pe durată determinată sau nedeterminată, în program complet sau parţial (inclusiv cei cu contract de muncă/raport de serviciu suspendat) existenţi în evidenţele întreprinderii  la  sfârşitul  perioadei  de  referinţă. Nu sunt cuprinşi salariaţii detaşaţi la lucru în străinătate şi cei care cumulează august multe funcţii şi nu au funcţia de bază la unitatea raportoare. Sunt excluse cadrele militare şi personalul asimilat (M.A.N, M.A.I., S.R.I., etc.).
Pentru a evita dubla/multipla înregistrare se respectă definiţia din Codul fiscal (cu modificările şi completările ulterioare) referitoare la activitatea dependentă la funcţia de bază, respectiv ”orice activitate desfăşurată în baza unui contract individual de muncă sau a unui statut special prevăzut de lege, declarată angajatorului ca funcţie de bază de către angajat; în cazul în care activitatea se desfăşoară pentru august mulţi angajatori, angajatul este obligat să declare fiecăruia locul unde exercită funcţia pe care o consideră de bază”.

Următoarele categorii nu se includ:
– patronii care îşi desfăşoară  activitatea în propria unitate şi pentru care sursa de venit  o constituie nuaugust dividendele şi profitul unităţii;
– lucrătorii familiali – reprezintă persoanele care-şi exercită activitatea într-o unitate economică aparţinând familiei sau unei rude, pe care o ajută şi pentru care  nu primesc remuneraţie sub formă de salariu; plata se realizează  în natură (hrană, haine, locuinţă) sau  ocazional, cu titlu  excepţional şi în bani, fără a figura pe statul de salarii;
– membrii consiliilor judeţene şi locale. 

Câstigul salarial nominal net se  obţine  prin scăderea din  câştigul salarial  nominal  brut  a: impozitului, contribuţiei salariaţilor pentru asigurările sociale de sănătate, contribuţiei individuale de asigurări sociale de stat şi a contribuţiei salariaţilor la bugetul asigurărilor pentru şomaj.
Câştigul salarial mediu lunar reprezintă raportul dintre sumele plătite salariaţilor de către agenţii economici în luna de referinţă, indiferent pentru ce perioadă se cuvin, şi numărul mediu de salariaţi. Numărul  mediu  al  salariaţilor  reprezintă  o  medie  aritmetică simplă  calculată pe  baza efectivelor zilnice ale salariaţilor din luna respectivă. Salariaţii care nu sunt angajaţi cu normă întreagă, se includ în numărul mediu proporţional cu timpul de lucru prevăzut în contractul de muncă. În efectivul de salariaţi luat în calcul, se includ nuaugust persoanele care au fost plătite pentru luna respectivă. Nu se iau în considerare: salariaţii aflaţi în concediu fără plată, în grevă, detaşaţi la lucru în străinătate, patronii, lucrătorii familiali, membrii consiliilor judeţene şi locale şi cei al căror contract de muncă/raport de serviciu a fost suspendat. 

Câstigul salarial nominal brut cuprinde  salariile, respectiv drepturile în  bani şi  în  natură          cuvenite salariaţilor pentru  munca  efectiv   prestată   (inclusiv   pentru  timpul lucrat suplimentar) potrivit  formei  de  salarizare  aplicată, sporurile şi   indemnizaţiile acordate  ca  procent  din  salariu    sau în sume  fixe, alte  adaosuri la  salarii potrivit legii, sumele plătite pentru timpul nelucrat (indemnizaţiile pentru concediile  de odihnă   şi  studii,  zile de sărbătoare şi  alte zile libere, sumele plătite din fondul de salarii  pentru concediile  medicale),  premiile, primele de vacanţă şi  alte sume plătite  din    fondul de   salarii, conform actelor  normative sau  contractelor  colective  de  muncă,  sumele  plătite din profitul  net şi  alte  fonduri (inclusiv contravaloarea tichetelor de masă).

Informaţii suplimentare se pot obţine din publicaţia statistică Buletin Statistic Lunar ,disponibil pe site-ul Direcţiei Regionale de Statistică Călăraşi (www.calarasi.insse.ro) şi accesând baza de date on-line TEMPO, pe site-ul  Institutului Naţional de Statistică ( www.insse.ro ) .

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

La zi

Avarie la rețeaua de apă în municipiul Călărași. Furnizarea, întreruptă temporar luni seara

Published

on

Furnizarea apei potabile a fost sistată temporar în municipiul Călărași, luni, 19 ianuarie 2026, din cauza unei defecțiuni tehnice apărute în cursul serii, a anunțat operatorul Ecoaqua.

Potrivit informării oficiale, întreruperea a avut loc în intervalul orar 19:38 – 20:38, perioadă în care consumatorii din municipiu nu au avut acces la apă potabilă.

Reprezentanții Ecoaqua au transmis că echipele tehnice au intervenit pentru remedierea problemei și au estimat reluarea furnizării în decurs de o oră de la producerea avariei. Operatorul și-a cerut scuze pentru disconfortul creat și le-a mulțumit cetățenilor pentru înțelegere.

Advertisement
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

La zi

Avarie la rețeaua de apă: furnizarea apei potabile, întreruptă temporar în municipiul Călărași

Published

on

Furnizarea apei potabile este sistată temporar, luni, 19 ianuarie 2026, în municipiul Călărași, ca urmare a unei avarii apărute la rețeaua de distribuție, a anunțat operatorul regional Ecoaqua Călărași.

Potrivit informațiilor oficiale, întreruperea este necesară pentru remedierea defecțiunii, iar intervalul orar estimat pentru intervenție este cuprins între 11:30 și 14:00. Echipele Ecoaqua se află deja la fața locului și lucrează pentru soluționarea avariei în cel mai scurt timp posibil.

Reprezentanții operatorului dau asigurări că se depun toate eforturile pentru reluarea furnizării apei potabile cât mai rapid și își cer scuze consumatorilor pentru disconfortul creat.

Advertisement
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

La zi

VIDEO. De ce s-a retras Oreste din televiziune și cum i-a schimbat viața mutarea într-un sat din județul Călărași

Published

on

Oreste Teodorescu a ales, în urmă cu câțiva ani, să facă un pas radical: a ieșit din televiziune, a vândut un apartament din București și s-a mutat, alături de familie, într-un sat din județul Călărași. Decizia a venit într-un moment în care jurnalistul recunoaște că se afla la limita epuizării.

„Am vândut un apartament din București și cu nici 60.000 de euro am ridicat o căsuță cu trei camere la parter și două camere semimansardate”, a povestit Oreste despre noua sa locuință, construită de la zero, departe de agitația Capitalei.

Casa este amplasată într-o zonă liniștită, înconjurată de natură, iar gospodăria a devenit, în timp, un adevărat refugiu. Curtea se întinde pe aproximativ 2.000 de metri pătrați și adăpostește pomi fructiferi, animale și spații de relaxare care definesc un stil de viață complet diferit față de cel urban.

Motivul retragerii din viața publică a fost unul profund personal. La momentul plecării din televiziune, Oreste spune că se simțea „stresat, obosit și nervos”, iar schimbarea a devenit o necesitate. Adaptarea nu a fost însă imediată.

Advertisement

„Când am venit aici, eram plăpând, fără niciun simț practic. Mi-au trebuit doi ani de trudă cu pământul, cu livada, cu animalele, ca să îmi revin și să mă bucur cu adevărat de aerul curat și de liniștea de aici”, a mărturisit jurnalistul.

Astăzi, Oreste Teodorescu spune că viața la țară l-a schimbat radical. Se ocupă de grădină, de animale, produce compoturi și dulcețuri din roadele propriei livezi și simte că și-a recâștigat echilibrul pierdut în anii de viață intensă din București.

„Acum parcă sunt mai tânăr cu zece ani”, afirmă el, subliniind contrastul dintre ritmul alert al Capitalei și pacea descoperită în județul Călărași.

Povestea retragerii lui Oreste din televiziune nu este doar despre o schimbare de carieră, ci despre o resetare completă a stilului de viață, într-un loc unde timpul curge mai domol, iar prioritățile sunt altele.

Advertisement
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading