Știri
Senator PSD- Roxana Pațurcă- “…sistemul medical nu trebuie privit cu ochi politici”
Vizita domnului Ministru Bodog desfășurată săptămâna trecută s-a realizat pentru a trage un semnal de alarmă asupra gravității situației legate de riscul unei declasificări, funcționarea într-un spațiu cu grad de risc seismic II, lipsa personalului medical, dar și a lipsei investițiilor din cadrul Spitalului Județean Călărași. Toate aceste probleme pe care le-am identificat cu stupoare mi-au determinat implicarea în această problemă pe care o consider esențială pentru comunitatea călărășeană. Știm cu toții că boala nu este ceva controlabil, nu ține de culoare politică, de clasă socială, de studii sau situație financiară, de aceea este de datoria noastră umană să ne implicăm atunci când poate avem puterea să o facem doar pentru a salva vieți, chiar dacă riști să fi mustrat că nu urmărești un interes politic.
Au existat discuții că în urma vizitei domnului Ministru ar fi ieșit la iveală probleme pe care acesta nu le-a văzut. Vreau să clarific un singur lucru, nu este de pus la îndoială spiritul critic și profesionalismul domnului Bodog doar pentru că acesta a ales să discute situația în fața presei cu diplomație și optimism. Poate asta ar trebui să fie o lecție pentru toți cei care aleg să denigreze acest județ zilnic, evitând să scoată la iveală și ceea ce avem frumos de oferit. Ar fi fost neadecvat ca tocmai domnia sa, cel care își dorește să sprijine acest spital pentru a evita declasificarea, să scoată în evidență realitatea crudă.
În momentul în care am ales să discut situația Spitalului Județean Călărași cu domnul Ministru, mi-am stabilit o listă de priorități, promițându-mi că voi face tot ce îmi stă în putință să găsesc soluții optime pentru rezolvarea problemelor de maximă urgență. În ceea ce privește declasificarea, consider că am făcut demersurile necesare pentru ca, prin prisma autorității domnului Bodog, Spitalul Județean Călărași să funcționeze sub gradul III de clasificare cel puțin până în anul 2020.
Este revoltător ca în anul 2017, într-o Românie europeană, într-un Călărași modern să nu reușim să menținem pe linia de plutire o unitate sanitară din cauza lipsei personalului. Când am venit în Călărași pentru prima dată, am întâlnit medici devotați, pasionați și buni profesioniști recunoscuți de colegii lor din țară. Ce s-a întâmplat cu acești oameni? Au ales să plece și să profeseze în București sau în țară, majoritatea regăsindu-i la conducerea unor spitale cunoscute din România sau ocupând posturi de șefi de secții. Ceea ce este mai dureros este faptul că în fiecare zi constat că și cei care au ales să rămână ajung la ”capătul puterilor” și aleg să plece. Toți acești oameni se află în subordinea unuia, anume doamna Dr. Năsturică, directorul medical al Spitalului Județean Călărași. Știu că doamna a fost trimisă în comisia de etică a spitalului pentru comportamentul recalcitrant și jignitor al acesteia și vă asigur că această atitudine nu face obiectul unui management medical eficient. Cum este posibil ca factorul determinant pentru plecare medicilor să primească în continuare susținere?! Este posibil ca într-adevăr conducerea Consiliului Județean să nu cunoască toate aceste probleme de comportament ale doamnei și să le aflu eu într-o singură zi pe săptămână de audiențe?! Cum să acceptăm ca în situația în care se află spitalul, directorul medical să plece în concediu de odihnă?! În plus, și după întoarcerea din acest concediu doamna Năsturică pare în continuare stresată și impulsivă prin afirmațiile jignitoare pe care le adresează personalului din spital. O fi existând o înțelegere tacită între conducerea Consiliului și această doamnă sau între cei care îl consiliază pe domnul Președinte și ea? Înțeleg că este omenesc să greșești, o dată-de două ori, dar haideți să ne facem bine că nu avem unde să ne tratăm!
Despre problema investițiilor vă pot spune doar că, la momentul de față, am mâinile legate. În momentul în care actuala conducere a județului a arătat deschidere spre transparență și comunicare, am reușit să mă implic pentru soluționare, dar se pare că sunt îngrădită până la următoarele rectificări bugetare. Atâta timp cât posturile din spital, atât de conducere, cât și pentru personalul medical, nu sunt scoase la concurs, în mod transparent și echitabil, nu vom putea niciodată să reabilităm situația managementului. Toate demersurile pentru obținerea investițiilor trebuie făcute la inițiativa conducerii spitalului, dar evident lipsa acesteia nu poate atrage decât lipsa banilor alocați Spitalului Județean Călărași. Poate nu știați, dar în timpul vizitei domnului Bodog, i s-a solicitat domnului Președinte al CJ să transmită către Minister toate datele legate de posturile vacante din spital, atât cele de management, cât și cele pentru personalul medical, pentru a putea fi publicate pe platforma creeată pentru ocuparea forței de muncă din sistemul sanitar. Nu pot să înțeleg de ce există această ”reținere” față colaborarea cu Ministerul Sănătății, în condițiile în care oricum avem deficit de personal și noi, PSD-ul, am arătat deschidere în a susține și promova oferta de angajare în cadrul Spitalului Județean Călărași. Este justificabil interimatul postului de manager datorită urgentării încheierii contractelor cu Casa de Asigurări de Sănătate, dar nu există explicație pentru lipsa demarării procedurilor privind ocuparea transparentă a posturilor vacante.
Vă asigur, dragi călărășeni, că eu, Roxana Natalia PAȚURCĂ, Senator al României ales în circumscripția 12 Călărași, voi fi atentă la fiecare pas întreprins de conducerea Consiliului Județean, voi sancționa orice defavor adus comunității și, fără rușine, îmi doresc să laud orice demers pozitiv adus călărășenilor mei, indiferent de culoarea politică a reușitelor. Este preferabil să înțeleagă și cei ”mai maturi” că sistemul medical nu trebuie privit cu ochi politici, ca un simplu deconcentrat în care ne sprijinim colegii de partid în ocuparea funcțiilor de conducere, ci rolul nostru, al politicienilor, este doar acela de sprijin al actului medical prin creearea de pârghii optime dezvoltării și performanței acestui domeniu. Eu promit să fiu unul dintre promotorii actului medical de calitate din cel mai mare spital din Bărăgan, iar conducerea Consiliului Județean să înțeleagă că aportul lor este pur administrativ, nu de implicare directă în orice ține de actul medical.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
În primăvara anului 1967, Uniunea Sovietică voia cu orice preț să sărbătorească 50 de ani de la Revoluția din Octombrie printr-un spectacol cosmic grandios. Nava Soiuz-1 urma să fie lansată cu un singur om la bord, iar a doua zi să se cupleze în orbită cu Soiuz-2, echipată cu trei cosmonauți. Cei patru urmau apoi să facă schimb de locuri și să se întoarcă pe Pământ în formații diferite – o premieră tehnică menită să eclipseze definitiv Statele Unite.
Doar că Soiuz-1 era bolnavă. Grav bolnavă. În lunile de teste, inginerii descoperiseră 203 de defecte structurale majore. Partea electronică era un coșmar, termoizolația aproape inexistentă, parașută principală fusese împachetată de mântuială. Toată lumea știa, de la tehnicieni până la proiectanții-șefi. Nimeni nu îndrăznea însă să oprească programul: Brejnev voia paradă, iar anularea ar fi însemnat umilință națională.
Pilotul principal ales era Vladimir Komarov, 40 de ani, inginer strălucit, deja erou al zborului Voskhod-1. Rezervă îi era Iuri Gagarin, primul om în cosmos și prietenul său cel mai apropiat. Când testele finale au arătat că nava nu poate fi salvată, Gagarin a făcut un gest disperat: s-a prezentat la centrul de pregătire și a cerut să ia el locul lui Komarov, sperând că autoritățile nu vor risca viața simbolului suprem al cuceririi spațiale sovietice.
Komarov a aflat. Și a refuzat categoric. „Dacă mor eu, tu rămâi în viață și vei putea lupta să nu se mai întâmple așa ceva niciodată”, i-a spus prietenului său. A acceptat misiunea știind că nu se va mai întoarce.
Pe 23 aprilie 1967, la ora 3:35 dimineața, racheta s-a ridicat de la Baikonur. Primele ore au fost un calvar. Unul dintre panourile solare nu s-a deschis, bateria s-a descărcat rapid, sistemele de orientare au început să cedeze. Komarov a încercat zeci de manevre manuale, dar nava devenea din ce în ce mai instabilă. Controlul misiunii a anulat lansarea lui Soiuz-2 – era clar că acuplarea era imposibilă.
A venit ordinul de întoarcere. La intrarea în atmosferă, capsula a început să se rotească nebunește. Când a ajuns la altitudinea de 7 kilometri, sistemul principal de parașute a eșuat complet. Parașuta de rezervă s-a deschis doar pe jumătate și s-a înfășurat imediat. Soiuz-1 s-a izbit de pământ cu peste 600 km/h lângă Orenburg. Impactul a fost atât de violent încât capsula s-a transformat într-o minge de metal topit. Corpul lui Komarov a fost practic pulverizat; ceea ce a rămas a încăput într-o cutie de pantofi.
Se spune că, în ultimele minute, când a înțeles că nu mai există nicio șansă, Komarov a deschis canalul de comunicație și a început să strige. Nu plângea. Blestema. Blestema pe cei care l-au obligat să zboare cu o navă moartă, pe inginerii care au semnat rapoarte mincinoase, pe politicienii care au preferat gloria goală în locul vieții unui om.
A murit la 40 de ani, lăsând în urmă o soție și doi copii. A murit știind totul și alegând să moară pentru ca altcineva – prietenul său – să poată trăi și să spună cândva adevărul.
Adevărul acela a rămas mult timp îngropat sub cenușa capsulei. Dar numele lui Vladimir Komarov a rămas: omul care a privit moartea în ochi și a acceptat-o cu demnitate, ca să nu moară altul în locul lui.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Primarul Mihăiță Beștea: „Din 2026, voi acorda mai mult timp mediului de afaceri. Investitorii trebuie ascultați direct”
Primarul municipiului Oltenița, Mihăiță Beștea, a anunțat că, începând cu anul 2026, administrația locală va pune un accent mai mare pe colaborarea directă cu antreprenorii locali și investitorii externi. Măsura vine după evaluarea primului an de mandat, în care edilul a constatat nevoia de dialog constant cu mediul privat.
„Cred că începând cu 2026 va trebui să acord mai mult timp mediului de afaceri. Nu e suficient să le spun că ușa mea e deschisă. Trebuie să merg eu către ei, să discut personal cu fiecare”, a declarat primarul Mihăiță Beștea în cadrul conferinței de presă.
Edilul a explicat că interacțiunile individuale cu investitorii sunt mai productive decât întâlnirile generale.
„Am observat că oamenii de afaceri sunt mult mai deschiși când discut în particular cu fiecare. Au orgolii, sunt competitori, dar când se simt ascultați, vin cu soluții concrete”, a precizat Beștea.
Primarul a dat exemplul reabilitării șoselei Chirnogi, unde decizia de modernizare a fost influențată și de prezența unor companii locale importante în zonă.
„Am ținut cont și de faptul că acolo activează doi agenți economici importanți. Infrastructura bună înseamnă și sprijin pentru dezvoltarea lor”, a spus edilul.
Administrația locală pregătește, pentru 2026, un pachet de facilități fiscale pentru investitorii care derulează proiecte de minimum 500.000 de euro, măsură ce urmează să fie dezbătută în Consiliul Local.
Scopul este de a stimula investițiile în producție, logistică și servicii, dar și de a crea locuri de muncă stabile pentru locuitorii orașului.
„Oltenița are o poziție strategică, aproape de Dunăre și de Capitală. Putem deveni un pol economic, dar trebuie să fim mai activi în relația cu mediul de afaceri”, a concluzionat primarul Beștea.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
AJFP Călărași anunță încasări record: 1,741 miliarde lei la bugetul general consolidat în primele 11 luni ale anului 2025
Administrația Județeană a Finanțelor Publice Călărași a raportat pentru perioada ianuarie–noiembrie 2025 venituri bugetare nete de 1.741,20 milioane lei, cu 221,30 milioane lei mai mult față de aceeași perioadă a anului trecut. Creșterea confirmă un ritm accelerat al colectării taxelor și impozitelor la nivelul județului.
Încasări mai mari la bugetul de stat
La bugetul de stat au fost colectate 722,05 milioane lei, cu 110,71 milioane lei peste nivelul înregistrat în perioada similară din 2024. Cele mai importante categorii de venituri au fost:
-
Impozit pe profit – 123,43 milioane lei
-
Impozit pe venit – 271,16 milioane lei
-
TVA – 161,19 milioane lei
-
Accize – 1,53 milioane lei
-
Alte venituri – 164,74 milioane lei
Salt semnificativ la bugetul asigurărilor sociale
Încasările la bugetul asigurărilor sociale de stat au ajuns la 1.019,15 milioane lei, marcând o creștere de 110,59 milioane lei față de 2024. Structura veniturilor este următoarea:
-
Bugetul asigurărilor sociale de stat – 661,48 milioane lei
-
Bugetul asigurărilor de șomaj – 12,52 milioane lei
-
Bugetul asigurărilor de sănătate – 345,15 milioane lei
Restituiri de TVA către contribuabili
În același interval, AJFP Călărași a rambursat TVA în valoare totală de 65,14 milioane lei.
Potrivit documentului semnat de șefa administrației, Ionica Păduraru, instituția își menține ritmul de colectare peste nivelurile estimate, contribuind astfel la consolidarea bugetului de stat și la stabilitatea finanțelor publice în județ.
Dacă vrei, pot genera și variante de titluri
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Coji de nucă – comoara ascunsă din bucătărie
Recomandare de carte -„Fotografia de la Auschwitz” de Julie Tulba
Horoscop săptămânal 12 – 18 decembrie
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
VIDEO. PRIMELE DECLARAȚII ALE VICTIMELOR CONFLICTULUI VIOLENT DIN UNIREA: „AM FOST PUȘI LA PĂMÂNT, LOVIȚI ȘI AMENINȚAȚI CU PISTOLUL”
