Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ -9°C | Anul XI Nr. 545

Știri

Senator PSD- Roxana Pațurcă- “…sistemul medical nu trebuie privit cu ochi politici”

Published

on

Vizita domnului Ministru Bodog desfășurată săptămâna trecută s-a realizat pentru a trage un semnal de alarmă asupra gravității situației legate de riscul unei declasificări, funcționarea într-un spațiu cu grad de risc seismic II, lipsa personalului medical, dar și a lipsei investițiilor din cadrul Spitalului Județean Călărași. Toate aceste probleme pe care le-am identificat cu stupoare mi-au determinat implicarea în această problemă pe care o consider esențială pentru comunitatea călărășeană. Știm cu toții că boala nu este ceva controlabil, nu ține de culoare politică, de clasă socială, de studii sau situație financiară, de aceea este de datoria noastră umană să ne implicăm atunci când poate avem puterea să o facem doar pentru a salva vieți, chiar dacă riști să fi mustrat că nu urmărești un interes politic.

Au existat discuții că în urma vizitei domnului Ministru ar fi ieșit la iveală probleme pe care acesta nu le-a văzut. Vreau să clarific un singur lucru, nu este de pus la îndoială spiritul critic și profesionalismul domnului Bodog doar pentru că acesta a ales să discute situația în fața presei cu diplomație și optimism. Poate asta ar trebui să fie o lecție pentru toți cei care aleg să denigreze acest județ zilnic, evitând să scoată la iveală și ceea ce avem frumos de oferit. Ar fi fost neadecvat ca tocmai domnia sa, cel care își dorește să sprijine acest spital pentru a evita declasificarea, să scoată în evidență realitatea crudă.

În momentul în care am ales să discut situația Spitalului Județean Călărași cu domnul Ministru, mi-am stabilit o listă de priorități, promițându-mi că voi face tot ce îmi stă în putință să găsesc soluții optime pentru rezolvarea problemelor de maximă urgență. În ceea ce privește declasificarea, consider că am făcut demersurile necesare pentru ca, prin prisma autorității domnului Bodog, Spitalul Județean Călărași să funcționeze sub gradul III de clasificare cel puțin până în anul 2020.

Este revoltător ca în anul 2017, într-o Românie europeană, într-un Călărași modern să nu reușim să menținem pe linia de plutire o unitate sanitară din cauza lipsei personalului. Când am venit în Călărași pentru prima dată, am întâlnit medici devotați, pasionați și buni profesioniști recunoscuți de colegii lor din țară. Ce s-a întâmplat cu acești oameni? Au ales să plece și să profeseze în București sau în țară, majoritatea regăsindu-i la conducerea unor spitale cunoscute din România sau ocupând posturi de șefi de secții. Ceea ce este mai dureros este faptul că în fiecare zi constat că și cei care au ales să rămână ajung la ”capătul puterilor” și aleg să plece. Toți acești oameni se află în subordinea unuia, anume doamna Dr. Năsturică, directorul medical al Spitalului Județean Călărași. Știu că doamna a fost trimisă în comisia de etică a spitalului pentru comportamentul recalcitrant și jignitor al acesteia și vă asigur că această atitudine nu face obiectul unui management medical eficient. Cum este posibil ca factorul determinant pentru plecare medicilor să primească în continuare susținere?! Este posibil ca într-adevăr conducerea Consiliului Județean să nu cunoască toate aceste probleme de comportament ale doamnei și să le aflu eu într-o singură zi pe săptămână de audiențe?! Cum să acceptăm ca în situația în care se află spitalul, directorul medical să plece în concediu de odihnă?! În plus, și după întoarcerea din acest concediu doamna Năsturică pare în continuare stresată și impulsivă prin afirmațiile jignitoare pe care le adresează personalului din spital. O fi existând o înțelegere tacită între conducerea Consiliului și această doamnă sau între cei care îl consiliază pe domnul Președinte și ea? Înțeleg că este omenesc să greșești, o dată-de două ori, dar haideți să ne facem bine că nu avem unde să ne tratăm!

Advertisement

Despre problema investițiilor vă pot spune doar că, la momentul de față, am mâinile legate. În momentul în care actuala conducere a județului a arătat deschidere spre transparență și comunicare, am reușit să mă implic pentru soluționare, dar se pare că sunt îngrădită până la următoarele rectificări bugetare. Atâta timp cât posturile din spital, atât de conducere, cât și pentru personalul medical, nu sunt scoase la concurs, în mod transparent și echitabil, nu vom putea niciodată să reabilităm situația managementului. Toate demersurile pentru obținerea investițiilor trebuie făcute la inițiativa conducerii spitalului, dar evident lipsa acesteia nu poate atrage decât lipsa banilor alocați Spitalului Județean Călărași. Poate nu știați, dar în timpul vizitei domnului Bodog, i s-a solicitat domnului Președinte al CJ să transmită către Minister toate datele legate de posturile vacante din spital, atât cele de management, cât și cele pentru personalul medical, pentru a putea fi publicate pe platforma creeată pentru ocuparea forței de muncă din sistemul sanitar. Nu pot să înțeleg de ce există această ”reținere” față colaborarea cu Ministerul Sănătății, în condițiile în care oricum avem deficit de personal și noi, PSD-ul, am arătat deschidere în a susține și promova oferta de angajare în cadrul Spitalului Județean Călărași. Este justificabil interimatul postului de manager datorită urgentării încheierii contractelor cu Casa de Asigurări de Sănătate, dar nu există explicație pentru lipsa demarării procedurilor privind ocuparea transparentă a posturilor vacante.

Vă asigur, dragi călărășeni, că eu, Roxana Natalia PAȚURCĂ, Senator al României ales în circumscripția 12 Călărași, voi fi atentă la fiecare pas întreprins de conducerea Consiliului Județean, voi sancționa orice defavor adus comunității și, fără rușine, îmi doresc să laud orice demers pozitiv adus călărășenilor mei, indiferent de culoarea politică a reușitelor. Este preferabil să înțeleagă și cei ”mai maturi” că sistemul medical nu trebuie privit cu ochi politici, ca un simplu deconcentrat în care ne sprijinim colegii de partid în ocuparea funcțiilor de conducere, ci rolul nostru, al politicienilor, este doar acela de sprijin al actului medical prin creearea de pârghii optime dezvoltării și performanței acestui domeniu. Eu promit să fiu unul dintre promotorii actului medical de calitate din cel mai mare spital din Bărăgan, iar conducerea Consiliului Județean să înțeleagă că aportul lor este pur administrativ, nu de implicare directă în orice ține de actul medical.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Știri

Investiție la Oltenița: centru comercial nou, zeci de locuri de muncă și bani care rămân în oraș

Published

on

Municipiul Oltenița intră într-o nouă etapă de dezvoltare economică, după ce autorizația de construire pentru un nou centru comercial a fost semnată. Anunțul a fost făcut de primarul Mihăiță Beștea, care a precizat că investiția va fi realizată în zona Moara Dunării, pe un teren generos, gândit să ofere accesibilitate și confort pentru locuitori.

Proiectul prevede o construcție modernă, care va găzdui peste zece magazine ale unor branduri internaționale, aducând mai aproape de oltenițeni opțiuni comerciale care, până acum, erau disponibile doar în marile orașe. Dincolo de componenta comercială, investiția are un impact direct asupra comunității, prin crearea a peste 70 de noi locuri de muncă și stimularea economiei locale.

Potrivit administrației locale, autorizațiile au fost obținute într-un termen scurt, în condiții de legalitate și responsabilitate, obiectivul fiind ca proiectele importante pentru oraș să avanseze rapid atunci când sunt respectate toate procedurile. Autoritățile mizează pe faptul că noul centru comercial va contribui nu doar la schimbarea peisajului urban, ci și la îmbunătățirea calității vieții de zi cu zi.

Dacă lucrările vor decurge conform planului, la finalul anului 2026 Oltenița ar putea avea un nou punct de interes major, menit să aducă mai multă viață, confort și încredere în viitorul orașului. Investiția este prezentată drept un exemplu de dezvoltare care atrage capital, creează oportunități reale și consolidează poziția municipiului pe harta economică a județului.

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

Ai loc de veci în Călărași? A început plata taxelor pentru 2026. Casieriile sunt deschise și în weekend

Published

on

Vești importante pentru concesionarii locurilor de veci din municipiul Călărași. Administrația Cimitirelor a început încasarea taxelor pentru anul 2026 și îi cheamă pe cetățeni să își achite obligațiile la timp. Pentru a evita aglomerația, programul a fost extins inclusiv în zilele de sâmbătă, duminică și sărbători legale.

Cei care au locuri de veci concesionate pot merge la casierie aproape toată săptămâna, dimineața, iar în timpul săptămânii programul este complet.

Când se pot plăti taxele:

  • Luni – joi: 07:30 – 16:00
  • Vineri: 07:30 – 13:30
  • Sâmbăta, duminica și sărbătorile legale: 07:30 – 09:30

Pentru înmormântări, programul se prelungește ori de câte ori este nevoie, până la finalizarea tuturor intervențiilor.

Atenție însă: în weekend și în zilele libere nu se fac acte de concesiune, dar se încasează taxe și se desfășoară înmormântări.

Advertisement

Administrația Cimitirelor îi sfătuiește pe călărășeni să nu lase plata taxelor pe ultima sută de metri, mai ales că programul este deja adaptat pentru cei care nu pot ajunge în timpul săptămânii.

Pentru detalii suplimentare, instituția funcționează în Cimitirul Central din municipiul Călărași, pe strada Ion Heliade Rădulescu, iar informații pot fi solicitate și online, prin e-mail.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

1888: Furtuna necruțătoare care a înghețat visurile unei națiuni

Published

on

Pe 12 ianuarie 1888, un eveniment meteorologic de proporții istorice a lovit regiunile Marilor Câmpii din Statele Unite ale Americii, schimbând radical viețile a mii de oameni într-o singură zi. Dimineața aceea părea neobișnuit de blândă pentru mijlocul iernii, cu temperaturi care urcaseră până la valori primăvăratice în unele zone, ajungând chiar și la peste 15 grade Celsius în anumite părți ale Dakotei și Nebraskăi. Fermierii, coloniștii și familiile lor, obișnuiți cu ierni aspre, au profitat de această pauză neașteptată a frigului pentru a ieși afară, a lucra câmpurile sau a trimite copiii la școală fără haine groase sau echipament de protecție adecvat. Mulți elevi au plecat spre instituțiile de învățământ din zonele rurale, unde școlile erau adesea mici cabane izolate, fără a bănui ce avea să urmeze.

Brusc, în jurul prânzului, un front rece arctic a coborât dinspre nord-vest cu o viteză amețitoare, aducând cu el rafale de vânt care depășeau 100 de kilometri pe oră, zăpadă fină și pulverizată care reducea vizibilitatea la mai puțin de un metru, și o scădere dramatică a temperaturilor până la minus 40 de grade Celsius sau chiar mai jos în unele regiuni. Această schimbare fulgerătoare a transformat peisajul într-un haos alb, unde pământul plat și întins al câmpiilor devenea o capcană mortală. Oamenii prinși afară se dezorientau rapid, incapabili să găsească drumul spre casă sau spre adăposturi. Mulți au încercat să se adăpostească în grămezi de fân sau în gropi săpate în zăpadă, dar frigul pătrunzător și vântul tăios i-au doborât prin hipotermie.

Dezastrul a fost deosebit de tragic în rândul copiilor, de unde și numele de “viscolul școlii”. Elevii care fuseseră eliberați de la ore chiar în momentul în care furtuna lovea s-au rătăcit pe drumul spre casă, unii dintre ei murind la doar câțiva metri de porțile propriilor locuințe. Povești sfâșietoare au ieșit la iveală ulterior: profesori care au încercat să își salveze elevii legându-i cu frânghii pentru a nu se pierde în viscol, familii întregi înghețate în căruțe, sau supraviețuitori care au povestit cum au supraviețuit îngropându-se sub cadavrele animalelor domestice. Estimările numărului de victime variază, dar se crede că între 235 și 500 de persoane și-au pierdut viața în această furtună care a durat doar câteva ore intense, dar ale cărei efecte s-au resimțit zile întregi. Cele mai afectate state au fost Dakota de Sud, Nebraska, Minnesota și Iowa, unde comunitățile rurale, formate în mare parte din imigranți europeni recent sosiți, au suferit pierderi uriașe în oameni, animale și recolte.

Acest viscol nu a fost doar un capriciu al naturii, ci a avut rădăcini în condițiile meteorologice specifice regiunii. Un sistem de presiune joasă combinat cu un val de aer polar a creat condițiile perfecte pentru o furtună explozivă, iar lipsa unor sisteme de prognoză avansate la acea vreme a amplificat dezastrul. Serviciul meteorologic al armatei americane, care abia începea să se dezvolte, nu a putut emite avertizări eficiente, lăsând populația complet nepregătită. Impactul economic a fost devastator: mii de capete de vite au pierit, distrugând mijloacele de subzistență ale fermierilor, iar reconstrucția a durat ani de zile. Multe familii au fost nevoite să abandoneze fermele și să se mute în orașe, accelerând urbanizarea în regiune.

Advertisement

Lecțiile învățate din această tragedie au fost profunde și de lungă durată. Viscolul din 1888 a subliniat necesitatea unor sisteme mai bune de prognoză și avertizare meteorologică, contribuind la dezvoltarea Serviciului Național de Meteorologie în Statele Unite. A inspirat, de asemenea, povești și legende locale, fiind menționat în literatură și memorii ca un exemplu al rezilienței umane în fața forțelor naturii. Chiar și astăzi, acest eveniment servește ca un memento al vulnerabilității în fața schimbărilor climatice bruște, amintindu-ne că o zi aparent liniștită poate ascunde pericole mortale. Prin suferința sa, viscolul școlii a modelat istoria regiunii, transformând-o dintr-un loc al speranțelor pionierilor într-un simbol al prudenței și pregătirii.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading