Știri
Senator PSD- Roxana Pațurcă- “…sistemul medical nu trebuie privit cu ochi politici”
Vizita domnului Ministru Bodog desfășurată săptămâna trecută s-a realizat pentru a trage un semnal de alarmă asupra gravității situației legate de riscul unei declasificări, funcționarea într-un spațiu cu grad de risc seismic II, lipsa personalului medical, dar și a lipsei investițiilor din cadrul Spitalului Județean Călărași. Toate aceste probleme pe care le-am identificat cu stupoare mi-au determinat implicarea în această problemă pe care o consider esențială pentru comunitatea călărășeană. Știm cu toții că boala nu este ceva controlabil, nu ține de culoare politică, de clasă socială, de studii sau situație financiară, de aceea este de datoria noastră umană să ne implicăm atunci când poate avem puterea să o facem doar pentru a salva vieți, chiar dacă riști să fi mustrat că nu urmărești un interes politic.
Au existat discuții că în urma vizitei domnului Ministru ar fi ieșit la iveală probleme pe care acesta nu le-a văzut. Vreau să clarific un singur lucru, nu este de pus la îndoială spiritul critic și profesionalismul domnului Bodog doar pentru că acesta a ales să discute situația în fața presei cu diplomație și optimism. Poate asta ar trebui să fie o lecție pentru toți cei care aleg să denigreze acest județ zilnic, evitând să scoată la iveală și ceea ce avem frumos de oferit. Ar fi fost neadecvat ca tocmai domnia sa, cel care își dorește să sprijine acest spital pentru a evita declasificarea, să scoată în evidență realitatea crudă.
În momentul în care am ales să discut situația Spitalului Județean Călărași cu domnul Ministru, mi-am stabilit o listă de priorități, promițându-mi că voi face tot ce îmi stă în putință să găsesc soluții optime pentru rezolvarea problemelor de maximă urgență. În ceea ce privește declasificarea, consider că am făcut demersurile necesare pentru ca, prin prisma autorității domnului Bodog, Spitalul Județean Călărași să funcționeze sub gradul III de clasificare cel puțin până în anul 2020.
Este revoltător ca în anul 2017, într-o Românie europeană, într-un Călărași modern să nu reușim să menținem pe linia de plutire o unitate sanitară din cauza lipsei personalului. Când am venit în Călărași pentru prima dată, am întâlnit medici devotați, pasionați și buni profesioniști recunoscuți de colegii lor din țară. Ce s-a întâmplat cu acești oameni? Au ales să plece și să profeseze în București sau în țară, majoritatea regăsindu-i la conducerea unor spitale cunoscute din România sau ocupând posturi de șefi de secții. Ceea ce este mai dureros este faptul că în fiecare zi constat că și cei care au ales să rămână ajung la ”capătul puterilor” și aleg să plece. Toți acești oameni se află în subordinea unuia, anume doamna Dr. Năsturică, directorul medical al Spitalului Județean Călărași. Știu că doamna a fost trimisă în comisia de etică a spitalului pentru comportamentul recalcitrant și jignitor al acesteia și vă asigur că această atitudine nu face obiectul unui management medical eficient. Cum este posibil ca factorul determinant pentru plecare medicilor să primească în continuare susținere?! Este posibil ca într-adevăr conducerea Consiliului Județean să nu cunoască toate aceste probleme de comportament ale doamnei și să le aflu eu într-o singură zi pe săptămână de audiențe?! Cum să acceptăm ca în situația în care se află spitalul, directorul medical să plece în concediu de odihnă?! În plus, și după întoarcerea din acest concediu doamna Năsturică pare în continuare stresată și impulsivă prin afirmațiile jignitoare pe care le adresează personalului din spital. O fi existând o înțelegere tacită între conducerea Consiliului și această doamnă sau între cei care îl consiliază pe domnul Președinte și ea? Înțeleg că este omenesc să greșești, o dată-de două ori, dar haideți să ne facem bine că nu avem unde să ne tratăm!
Despre problema investițiilor vă pot spune doar că, la momentul de față, am mâinile legate. În momentul în care actuala conducere a județului a arătat deschidere spre transparență și comunicare, am reușit să mă implic pentru soluționare, dar se pare că sunt îngrădită până la următoarele rectificări bugetare. Atâta timp cât posturile din spital, atât de conducere, cât și pentru personalul medical, nu sunt scoase la concurs, în mod transparent și echitabil, nu vom putea niciodată să reabilităm situația managementului. Toate demersurile pentru obținerea investițiilor trebuie făcute la inițiativa conducerii spitalului, dar evident lipsa acesteia nu poate atrage decât lipsa banilor alocați Spitalului Județean Călărași. Poate nu știați, dar în timpul vizitei domnului Bodog, i s-a solicitat domnului Președinte al CJ să transmită către Minister toate datele legate de posturile vacante din spital, atât cele de management, cât și cele pentru personalul medical, pentru a putea fi publicate pe platforma creeată pentru ocuparea forței de muncă din sistemul sanitar. Nu pot să înțeleg de ce există această ”reținere” față colaborarea cu Ministerul Sănătății, în condițiile în care oricum avem deficit de personal și noi, PSD-ul, am arătat deschidere în a susține și promova oferta de angajare în cadrul Spitalului Județean Călărași. Este justificabil interimatul postului de manager datorită urgentării încheierii contractelor cu Casa de Asigurări de Sănătate, dar nu există explicație pentru lipsa demarării procedurilor privind ocuparea transparentă a posturilor vacante.
Vă asigur, dragi călărășeni, că eu, Roxana Natalia PAȚURCĂ, Senator al României ales în circumscripția 12 Călărași, voi fi atentă la fiecare pas întreprins de conducerea Consiliului Județean, voi sancționa orice defavor adus comunității și, fără rușine, îmi doresc să laud orice demers pozitiv adus călărășenilor mei, indiferent de culoarea politică a reușitelor. Este preferabil să înțeleagă și cei ”mai maturi” că sistemul medical nu trebuie privit cu ochi politici, ca un simplu deconcentrat în care ne sprijinim colegii de partid în ocuparea funcțiilor de conducere, ci rolul nostru, al politicienilor, este doar acela de sprijin al actului medical prin creearea de pârghii optime dezvoltării și performanței acestui domeniu. Eu promit să fiu unul dintre promotorii actului medical de calitate din cel mai mare spital din Bărăgan, iar conducerea Consiliului Județean să înțeleagă că aportul lor este pur administrativ, nu de implicare directă în orice ține de actul medical.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Deputatul AUR Dragoș Coman critică dur Guvernul: „Taxe pe orice, un mod medieval de a guverna”
Deputatul AUR Dragoș Coman a lansat, în plenul Camerei Deputaților, o critică vehementă la adresa Guvernului, acuzându-l că în doar câteva luni a impus o serie de taxe care apasă tot mai greu pe populație și pe micii fermieri. Declarația politică a fost susținută miercuri, 4 decembrie.
Parlamentarul a afirmat că „deviza actualului Guvern este: puneți taxe pe orice”, susținând că executivul a introdus impozite care afectează direct familiile cu copii, persoanele bolnave, pensionarii și toate formele de proprietate. Una dintre cele mai criticate măsuri vizează impozitarea solariilor și serelor din gospodăriile micilor producători.
Dragoș Coman a descris măsurile fiscale ca pe o manifestare a „lipsei totale de pricepere a actualilor miniștri”, comparând modul de guvernare cu „o practică medievală”. În discursul său, a acuzat Guvernul că reduce veniturile populației, ale profesorilor, ale elevilor și studenților, în timp ce introduce taxe care scumpesc viața de zi cu zi și descurajează inițiativa privată.
Deputatul AUR a avertizat că politicile actuale îi împing pe români să plece din țară: „Am ajuns să avem milioane de români care s-au săturat de politicile păguboase și au plecat peste hotare în căutarea unei vieți mai bune.”
Criticile sale s-au concentrat în special asupra impozitării serelor și solariilor, pe care a numit-o „un adevărat atentat la adresa agriculturii românești”. Coman a acuzat Guvernul că prin astfel de măsuri ar servi interesele marilor importatori de legume, care ar beneficia de scăderea producției interne.
Acesta a comparat noul sistem fiscal cu „fumăritul”, un impozit medieval perceput pe vatră sau coșul de fum, afirmând că „fumăritul a devenit oficial de la 1 ianuarie”.
Declarația s-a încheiat cu un mesaj ferm la adresa colegilor parlamentari: „Impozitarea solarilor din grădină reflectă un mod antinațional de a guverna.”
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Claude Oscar Monet s-a născut la 14 noiembrie 1840 în Paris, dar copilăria și-a petrecut-o la Le Havre, pe coasta normandă, unde marea și cerul schimbător i-au trezit pentru totdeauna dragostea de lumină. Tatăl său, negustor prosper, dorea ca fiul să-i urmeze în comerț, însă tânărul Claude desena caricaturi pe care le vindea marinarilor și trecătorilor. La 15 ani era deja cunoscut în oraș ca un caricaturist priceput.
Totul s-a schimbat când l-a întâlnit pe Eugène Boudin, pictor care lucra în aer liber. Boudin l-a convins să iasă din atelier și să picteze natura așa cum o vede cu adevărat, cu lumina ei vie și schimbătoare. „Nu picta ce știi că este acolo, pictează ce vezi”, îi spunea maestrul. Aceste cuvinte aveau să devină crezul întregii sale vieți.
În 1859 pleacă la Paris. Refuză să urmeze cursurile Școlii de Belle-Arte și intră în atelierul lui Charles Gleyre, unde îi cunoaște pe viitorii săi prieteni și tovarăși de luptă: Pierre-Auguste Renoir, Alfred Sisley și Frédéric Bazille. Împreună încep să picteze în pădurea Fontainebleau și pe malul Senei, sfidând regulile rigide ale picturii academice.
Primul mare scandal îl provoacă în 1866 cu tabloul „Camille” sau „Femeia în rochie verde”, portretul viitoarei sale soții, Camille Doncieux. Pictura este acceptată la Salonul oficial și primește laude, dar succesul durează puțin. Anii următori sunt grei: sărăcie, refuzuri repetate la Salon, moartea prematură a tatălui care îi tăiase orice sprijin financiar.
Războiul franco-prusac din 1870 îl alungă în Olanda și apoi în Anglia. La Londra descoperă operele lui Turner, a cărui lumină dizolvată în ceață îl va influența profund. Întoarsă în Franța, se stabilește la Argenteuil, pe Sena. Aici, împreună cu Renoir, Sisley și Manet, pun bazele mișcării care va fi numită mai târziu impresionism.
În 1874 are loc prima expoziție a grupului la fotograful Nadar din Paris. Criticul Louis Leroy, batjocorind tabloul lui Monet „Impresie, răsărit de soare”, folosește cuvântul „impresioniști” ca insultă. Numele rămâne și devine steagul sub care va triumfa o întreagă revoluție artistică.
Camille îi dăruiește doi fii, Jean și Michel, dar sănătatea ei se degradează rapid. Moare în 1879, la doar 32 de ani. Monet o pictează pe patul de moarte – una dintre cele mai sfâșietoare mărturii ale dragostei sale.
În 1883 descoperă Giverny, un sat la 80 km de Paris. Cumpără o casă cu grădină și, cu timpul, o transformă într-un paradis de flori și apă. Aici va picta cele mai cunoscute serii ale sale: nuferi, podul japonez, grădina în toate anotimpurile și la toate orele zilei. Pentru el, un tablou nu era niciodată terminat – era doar o clipă de lumină prinsă pe pânză.
După 1890 începe să lucreze în serie: aceleași subiecte pictate în condiții diferite de lumină și atmosferă – grămezi de fân, catedrala din Rouen, plopii de pe Epte. Criticii care altădată râdeau încep să înțeleagă. În 1891 are prima expoziție personală de succes. Banii vin în sfârșit.
Se recăsătorește cu Alice Hoschedé, văduva unui prieten care îi crescuse copiii în anii grei. Împreună formează o familie numeroasă și fericită la Giverny. Dar nenorocirile nu se opresc: în 1911 moare Alice, iar în 1912 află că suferă de cataractă dublă. Vederea îi scade dramatic. Culorile devin mai închise, tușele mai groase, mai dramatice. Refuză operația mult timp, de teamă să nu-și piardă percepția culorilor. Abia în 1923 acceptă intervenția, dar vederea nu-și mai revine complet.
Chiar și aproape orb, continuă să picteze marile panouri cu nuferi destinate Muzeului Orangerie. „Vreau să pictez aerul în care se află podul, casa, râul”, spunea. În ultimii ani lucra cu o furie disperată, ștergând și recompunând pânzele până când asistenții aproape că îl opreau cu forța.
La 5 decembrie 1926, la 86 de ani, Claude Monet moare la Giverny, înconjurat de familie și de grădină. Lângă patul său atârna ultimul tablou la care lucrase – un colț de iaz cu nuferi, pictat în roșu aprins și violet, culorile pe care le vedea în mintea sa când ochii nu-l mai ajutau.
A lăsat în urmă peste două mii de tablouri și o lume transformată: a învățat omenirea să vadă lumina care se schimbă în fiecare clipă și să o iubească așa cum era – efemeră, vie, imposibil de prins pentru totdeauna. Dar el a încercat. Și aproape că a reușit.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
ITM Călărași, bilanț dur în noiembrie: amenzi de peste 167.000 lei și zeci de nereguli descoperite la angajatori din județ
Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Călărași a încheiat luna noiembrie cu o serie amplă de controale în domeniile cele mai expuse riscurilor de muncă nedeclarată și accidentelor de muncă. Verificările au vizat transporturile rutiere, saloanele de înfrumusețare, extracțiile de agregate, agricultura, comerțul, taxiurile, publicitatea, domeniul auto, construcțiile, industria alimentară, barurile și restaurantele, dar și unități din sectorul zootehnic.
În total, inspectorii au realizat 165 de controale, dintre care 100 în domeniul relațiilor de muncă și 65 în domeniul securității și sănătății în muncă (SSM).
Nereguli grave la relațiile de muncă: amenzi de 130.000 lei, dintre care 100.000 lei pentru muncă nedeclarată
În zona relațiilor de muncă, inspectorii au aplicat 11 sancțiuni contravenționale, cuantumul amenzilor ajungând la 130.000 lei. Cea mai mare parte – 100.000 lei – a fost aplicată angajatorilor care foloseau persoane fără forme legale de angajare.
Printre cele mai dese abateri constatate:
- contracte individuale de muncă neîncheiate în formă scrisă;
- neînregistrarea în Revisal a suspendării contractelor;
- lipsa informării salariaților asupra Regulamentului Intern;
- neplata drepturilor salariale și a concediilor de odihnă neefectuate la încetarea activității;
- neevidențierea orelor de noapte și neacordarea sporului legal de 25%;
- necomunicarea adeverințelor de vechime la încetarea contractelor;
- neinițierea negocierilor pentru contractul colectiv de muncă;
- nepredarea unui exemplar al contractului către angajat.
Au fost dispuse 103 măsuri cu termene clare de remediere.
SSM: depozite fără etichete de sarcină, lipsă echipamente de protecție și evaluări incomplete ale riscurilor
În domeniul securității și sănătății în muncă, ITM Călărași a aplicat 21 de sancțiuni, dintre care 9 amenzi în valoare totală de 37.000 lei și 12 avertismente.
Inspectorii au descoperit probleme serioase, precum:
- rafturi de depozitare fără inscriptionarea greutății maxime admise;
- fișe de instruire incomplete;
- lipsa echipamentelor individuale de protecție;
- lipsa evaluării riscurilor de accidentare și îmbolnăvire profesională;
- personal neinstruit pentru acordarea primului ajutor;
- neverificarea prizelor de pământ și a instalațiilor de împământare.
Au fost dispuse 52 de măsuri pentru remedierea urgentă a acestor neconformități.
ITM Călărași: controalele vor continua
Inspectoratul de Muncă anunță că verificările vor continua și în perioada următoare, cu scopul declarat de a reduce munca nedeclarată și de a asigura condiții de muncă sigure în toate domeniile economice din județ.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Deputatul AUR Dragoș Coman acuză Guvernul de „austeritate pentru românii de rând” într-o nouă declarație politică: „Reforma s-a transformat în taxe, sărăcie și privilegii pentru oamenii de partid”
Deputatul AUR Dragoș Coman critică dur Guvernul: „Taxe pe orice, un mod medieval de a guverna”
Vadul prăbușit între Budești și Crivăț este ilegal. Președintele CJ Călărași, Vasile Iliuță, critică Ministerul Mediului și cere responsabilitate în gestionarea riscurilor
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
VIDEO. PRIMELE DECLARAȚII ALE VICTIMELOR CONFLICTULUI VIOLENT DIN UNIREA: „AM FOST PUȘI LA PĂMÂNT, LOVIȚI ȘI AMENINȚAȚI CU PISTOLUL”
