Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ 16°C | Anul XI Nr. 527

La zi

Semnificația istorică a zilei de 7 iunie

Published

on

IATĂ CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN ACEASTĂ ZI:

1099 – Prima Cruciada. Începe Asediul Ierusalimului care va dura pana la 15 iulie.

1329 – A murit regele scoțian Robert Bruce.

1340 – Orașul olandez Rotterdam a primit drepturi oficiale de municipiu, din partea lui William al II-lea, duce de Bavaria și conte de Hainaut, Zeeland și Olanda.

Advertisement

1494 – Spania și Portugalia au semnat Tratatul de la Tordesillas, prin care și-au împărțit pământurile nou-descoperite în Africa și America.

1654 – Ludovic al XIV-lea este încoronat rege al Franței si Navarrei.

1716 – A murit Stolnicul Constantin Cantacuzino, diplomat, istoric și geograf român.

1775 – „Coloniile Unite” își schimbă denumirea în Statele Unite ale Americii.

1810 – A apărut Gazeta de Buenos Ayres, prima publicație din Argentina.

Advertisement

1848 – S-a născut la Paris pictorul impresionist francez Eugène Henri Paul Gauguin.

1857 – S-a încheiat, la Paris, un Tratat de alianță între Austria, Marea Britanie, Prusia, Rusia, Regatul Sardiniei și Imperiul Otoman care, încălcând prevederile Tratatului de la Paris din 18/30 martie 1856, hotăra ca Delta Dunării și Insula Șerpilor să fie repuse sub suzeranitatea Porții Otomane.

1862 – S-a născut Philipp Lenard, fizician german, laureat al Premiului Nobel; (d. 1947).

1862 – Statele Unite ale Americii și Marea Britanie încheie un acord privitor la suprimarea comerțului cu sclavi.

1863 – În timpul intervenției militare franceze în Mexic, care a avut loc intre anii 1861-1867,orașul Mexico este capturat de trupele franceze.

Advertisement

1886 – S-a născut savantul roman Henri Coandă.

1893 – Mahatma Gandhi începe campania de nesupunere civică față de autoritățile coloniale britanice.

1921 – Se semnează Convenția de alianță româno-iugoslavă, care consfințește înființarea Micii Înțelegeri (Mica Antantă), ca organizație politică.

1923 – A fost adoptată Legea privind înființarea Facultății de Farmacie pe lângă Universitatea din București (inaugurată oficial la 15 octombrie 1923). Primul sau decan a fost Ștefan Minovici.

1930 – În România, regenta instituita la moartea regelui Ferdinand I demisionează.

Advertisement

1935 – A murit Ivan V. Miciurin, fost un botanist rus, practician al selecției plantelor, membru de onoare al Academiei Sovietice de Științe.

1940 – S-a născut Tom Jones, pe numele adevărat Sir Thomas Jones Woodward, cântăreț britanic.

1942 – În timpul celui de-al doilea război mondial japonezii ocupa insulele american de Attu şi Kiska , în Arhipelagul Aleutine aflat in vecinătatea Alaskai.

1947 – În România, a luat ființă, prin ordinul Ministrului Armatei, Mihail Lascăr, clubul sportiv ASA București, devenit din 1961, Steaua București.

1948 – Președintele Cehoslovaciei, Edvard Beneš a demisionat din funcție, refuzând să semneze o constituție prin care țara era transformată într-un stat comunist.

Advertisement

1952 – S-a născut scriitorul turc Orhan Pamuk, laureat al Premiului Nobel pentru literatură.

1958 – La București, atleta Iolanda Balaș a stabilit recordul mondial la săritura în înălțime – 1,78 metri.

1979 – Elena Ceaușescu a fost numită președinte al Consiliului Național pentru Știință și Tehnologie.

1980 – A decedat scriitorul american Henry Miller. Romanele sale autobiografice, “Tropicul Cancerului”,”Tropicul Capricornului” au stârnit controverse în epocă.

1982 – Graceland, casa lui Elvis Presley din Memphis, Tennessee, a fost deschisă publicului.

Advertisement

1990 – Curtea Supremă de Justiție a validat alegerea ca președinte al României a lui Ion Iliescu.

1990 – A fost semnată Convenția de constituire a Confederației Naționale SindicaleCartel Alfa” (CNS „Cartel Alfa”).

1993 – A apărut, la București, primul număr al cotidianului „Jurnalul Național”.

1994 – Senatul României a adoptat legea privind privatizarea prin metoda MEBO. Proiectul fusese discutat și adoptat anterior de Camera Deputaților.

1995 – Regizorul român Lucian Pintilie a primit distincția franceză Cavaler al Ordinului Artelor și Literelor.

Advertisement

2000 – Organizația Națiunilor Unite definește Linia Albastra de demarcație dintre Israel și Liban.

2001 – Partidul Laburist din Marea Britanie, condus de Tony Blair rămâne la putere după ce câștigă alegerile generale.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Advertisement

La zi

TVA în HoReCa la 21%: Falimente și scumpiri

Published

on

Din 2026, TVA în HoReCa ar putea crește de la 11% la 21%, dacă încasările din august-octombrie 2025 nu satisfac guvernul. Majorarea, parte a măsurilor pentru reducerea deficitului bugetar, urmează creșterii de la 9% la 11% din august 2025 (Legea nr. 141/2025).

  1. Scumpiri: Prețurile în restaurante și hoteluri ar putea crește cu 10-25%, reducând consumul și turismul.

  2. Falimente: Peste 4.000 de unități (10%) riscă închiderea, cu 40.000-50.000 de concedieri.

  3. Evaziune fiscală: TVA de 21% ar încuraja neemiterea bonurilor fiscale, afectând încasările statului.

  4. Turism: România ar deveni mai puțin competitivă față de țări cu TVA redus (Franța 10%, Germania 7%).

Reacții

HORA și FPIOR cer menținerea cotei de 11% și dialog cu guvernul. Digitalizarea e văzută ca soluție mai bună decât majorarea taxelor.

Creșterea TVA la 21% amenință HoReCa la falimente și scumpiri, afectând turismul și economia. Decizia finală din toamna 2025 va fi crucială.

Advertisement
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

La zi

Alertă la Sulina: Drone rusești în apropierea graniței pun armata română în gardă

Published

on

Incident din 4-5 septembrie 2025:

În seara zilei de 4 septembrie 2025, sistemele radar ale Ministerului Apărării Naționale (MApN) au detectat un grup de drone aeriene la aproximativ 36 de mile marine nord-est de Sulina, în apropierea graniței cu Ucraina. Ca răspuns, două avioane de luptă Eurofighter Typhoon ale Forțelor Aeriene Germane, dislocate la Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu, au fost trimise pentru a monitoriza zona. La scurt timp după stabilirea contactului radar, dronele și-au schimbat traiectoria spre nord, iar semnalul lor electronic a dispărut. Avioanele germane au continuat misiunea de supraveghere și apoi au revenit la bază. Nu s-a raportat nicio pătrundere confirmată în spațiul aerian românesc în acest caz specific.

  • Atacuri rusești în zonă: Dronele rusești vizează frecvent porturile ucrainene de la Dunăre, precum Ismail sau Reni, aflate în apropierea graniței cu România. Aceste atacuri au determinat emiterea frecventă de mesaje RO-Alert în județul Tulcea, inclusiv în Sulina, pentru a avertiza populația despre riscul căderii unor resturi din spațiul aerian.
  • Răspunsul României: Armata română monitorizează constant spațiul aerian cu avioane F-16 sau alte aeronave aliate (cum ar fi Eurofighter Typhoon germane sau F-18 spaniole) și emite alerte RO-Alert atunci când există riscuri. Începând cu 26 februarie 2025, România a adoptat o lege care permite armatei să doboare drone care pătrund ilegal în spațiul aerian național, dar în multe cazuri, dronele sunt doar monitorizate dacă nu reprezintă o amenințare directă.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

La zi

Temperaturi negative în România încă din octombrie 2025

Published

on

Toamna anului 2025 pare să fie de scurtă durată în România, cedând rapid locul iernii. Deși începutul lunii octombrie promite zile blânde, cu soare și temperaturi tipice de toamnă, meteorologii avertizează că frigul se va instala mult mai devreme decât ne-am obișnuit, aducând temperaturi sub zero grade Celsius înainte de finalul lunii.

Sezonul de tranziție, plin de surprize

România traversează o perioadă de tranziție în care variațiile de temperatură pot fi surprinzătoare. Începutul lunii octombrie va fi marcat de zile plăcute, cu maxime între 13 și 15 grade Celsius și mult soare. Totuși, această atmosferă caldă nu va dura mult, frigul urmând să își facă simțită prezența mai rapid decât anticipăm.

Primul val de iarnă lovește Predealul

Conform prognozei Accuweather, primele temperaturi negative vor apărea pe 22 octombrie în Predeal, orașul situat la cea mai mare altitudine din România. Aici, termometrele vor indica -3 grade Celsius în timpul nopții, iar maxima zilei va ajunge doar la 8 grade. Această scădere bruscă marchează un contrast semnificativ față de zilele anterioare, când temperaturile se situau în jurul valorilor de 14-15 grade.

Frigul se instalează treptat

După 22 octombrie, temperaturile vor rămâne scăzute, cu minime apropiate de zero grade în mai multe nopți, în special pe 28 și 29 octombrie, când sunt așteptate valori între 1 și 3 grade Celsius. În ciuda soarelui de toamnă care încă mai încălzește zilele de la începutul lunii, finalul lui octombrie va aduce o atmosferă rece, specifică iernii, mai ales în zonele montane.

Advertisement

Pregătiți-vă pentru iarnă

Chiar dacă toamna mai oferă momente de confort, frigul se apropie rapid. În zonele de munte, luna octombrie 2025 va marca debutul iernii, iar românii ar trebui să fie pregătiți pentru o tranziție rapidă către sezonul rece.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading