La zi
Semnificația istorică a zilei de 6 iunie
IATĂ CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN ACEASTĂ ZI:
1513 – Trupele italiene a „Ligii Sfinte” înving în Bătălia de la Novara, armata sub conducerea lui Ludovic al XII-lea al Franței.
1549 – Henric II a intrat triumfal în Paris, evenimentul fiind ilustrat artistic de Jean Goujon.
1683 – La Oxford a fost inaugurat primul muzeu universitar public din lume “Ashmolean Museum of Art and Archeology”.
1716 – Domnul muntean Ștefan Cantacuzino fost ucis în noaptea dintre 25-26 mai/6-7 iunie 1716, la Constantinopol, împreună cu tatăl său, stolnicul Constantin.
1799 – S-a născut, la Moscova, poetul Aleksandr Sergheevici Puşkin, considerat întemeietorul literaturii ruse moderne.
1808 – Fratele împăratului Napoleon I, Joseph Bonaparte este încoronat rege al Spaniei.
1844 – A fost fondată la Londra, YMCA (Young Men’s Christian Association), de către pastorul britanic George Williams. Asociația are ca obiectiv ameliorarea condițiilor grele de viata a oamenilor care trăiesc in marile orașe.
1849 – Trupele țariste, chemate de Curtea de la Viena, intră in Transilvania și Ungaria, pentru a înăbuși revoluția.
1857 – Sofia de Nassau se căsătorește la castelul din Wiesbaden-Biebrich cu viitorul rege Oscar al II-lea al Suediei și Norvegiei.
1859 – S-a constituit colonia engleză Queensland (Australia) prin separarea de colonia New South Wales.
1868 – S-a născut Robert Falcon Scott, renumit explorator englez.
1873 – Împărații rus și austriac Alexandru II și Franz Joseph I au constituit prin Acordul consultativ (Convenția de la Schönbrunn), o înțelegere defensivă comună.
1875 – S-a născut în orașul german Lubeck, într-o familie înstărita, tatăl sau fiind un important negustor de grâne și, totodată, senator, scriitorul Thomas Mann (“Muntele vrăjit”, “Casa Buddenbrooks”, “Iosif și frații săi”).
1882 – Primul brevet pentru un fier de călcat electric a fost primit de inventatorul Henry Seely din New-York.
1883 – A încetat din viață compozitorul si dirijorul roman Ciprian Porumbescu.
1888 – Dr.Victor Babeș a inițiat primele campanii de vaccinări antirabice la București.
1906 – S-a deschis, în București, “Expoziția generala romana”, la aniversarea împlinirii a 40 de ani de la venirea regelui Carol I pe tronul tarii.
1930 – Restaurația carlistă. Carol al II-lea s-a reîntors in țară intrând ilegal, cu pașaport fals. Carol poartă negocieri cu Iuliu Maniu, căruia îi promite să renunțe la relația cu Elena Lupescu, (cunoscută ca „Magda Lupescu”, 1895-1977), fiică a lui Nicolas Grünberg, un farmacist evreu, botezat creștin-ortodox, care a adoptat numele de Nicolae Lupescu. Elena Lupescu a fost inițial soția ofițerului de armată Ion Tâmpeanu. Carol al II-lea este proclamat rege după două zile de la intrarea în țară, pe 8 iunie 1930, înlocuindu-l la tron pe fiul sau minor, Mihai I.
1932 – Alexandru Vaida-Voievod a fost desemnat președinte al Consiliului de Miniștri al guvernului României.
1942 – SUA a declarat război României si Bulgariei declanșând, în scurt timp, atacurile aeriene asupra țării noastre, în special asupra instalațiilor petroliere din Prahova și asupra capitalei.
1944 – Al Doilea Război Mondial – A inceput Bătălia Normandiei. Ziua Z sub numele de cod Operation Overlord, cu debarcarea a 155.000 de trupe aliate pe plajele din Normandia în Franța.
1960 – Atleta Iolanda Balaș a stabilit la București, un nou record mondial la săritura în înălțime: 1,85 m.
1961 – Valeriu Bularca câștigă primul titlu de campion mondial cucerit de un luptător român, la Campionatul mondial de lupte greco-romane de la Yokohama.
1968 – A decedat Robert F. Kennedy, candidat la președinția SUA. A fost împuscat mortal in ziua de 5 iunie, in timp ce participa la o adunare, la “Ambassador Hotel” în Los Angeles, California de către imigrantul palestinian Sirhan B. Sirhan. La 9 iunie, președintele Johnson declară in memoria sa zi de doliu național. Robert F. Kennedy era fratele fostului președinte JohnF.Kennedy.
1971 – A fost lansată nava Soiuz-11, prima nava cosmica de transport, într-o misiune ce a durat 23 de zile, 17 ore si 40 de minute.
1985 – Este deschis în Embu, un mic oraș din Brazilia, mormântul lui „Wolfgang Gerhard” ; rămășițele exhumate sunt ulterior identificate a fi ale dr. Josef Mengele, criminal nazist de la Auschwitz, supranumit si „Îngerul morții.
1997 – Curtea Supremă de Justiție i-a condamnat pe responsabilii de la nivelul Ministerului Apărării Naționale, pentru implicarea lor în reprimarea în decembrie 1989, a manifestanților anticomuniste din Timișoara.
2002 – Armata israeliană l-a asediat pe președintele Yasser Arafat, în cartierul său general din Ramallah.
2003 – Primul jurnalist american mort în timpul războiului din Irak, Michael Kelly, a fost distins cu “premiul Daniel Pearl pentru curaj și integritate profesională”.
2004 – Limba Tamil este confirmata ca o „limbă clasică” de președintele Indiei, Dr. APJ Abdul Kalam, în ședință comună a celor două camere ale Parlamentului indian.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Din 2026, TVA în HoReCa ar putea crește de la 11% la 21%, dacă încasările din august-octombrie 2025 nu satisfac guvernul. Majorarea, parte a măsurilor pentru reducerea deficitului bugetar, urmează creșterii de la 9% la 11% din august 2025 (Legea nr. 141/2025).
-
Scumpiri: Prețurile în restaurante și hoteluri ar putea crește cu 10-25%, reducând consumul și turismul.
-
Falimente: Peste 4.000 de unități (10%) riscă închiderea, cu 40.000-50.000 de concedieri.
-
Evaziune fiscală: TVA de 21% ar încuraja neemiterea bonurilor fiscale, afectând încasările statului.
-
Turism: România ar deveni mai puțin competitivă față de țări cu TVA redus (Franța 10%, Germania 7%).
Reacții
HORA și FPIOR cer menținerea cotei de 11% și dialog cu guvernul. Digitalizarea e văzută ca soluție mai bună decât majorarea taxelor.
Creșterea TVA la 21% amenință HoReCa la falimente și scumpiri, afectând turismul și economia. Decizia finală din toamna 2025 va fi crucială.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Incident din 4-5 septembrie 2025:
În seara zilei de 4 septembrie 2025, sistemele radar ale Ministerului Apărării Naționale (MApN) au detectat un grup de drone aeriene la aproximativ 36 de mile marine nord-est de Sulina, în apropierea graniței cu Ucraina. Ca răspuns, două avioane de luptă Eurofighter Typhoon ale Forțelor Aeriene Germane, dislocate la Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu, au fost trimise pentru a monitoriza zona. La scurt timp după stabilirea contactului radar, dronele și-au schimbat traiectoria spre nord, iar semnalul lor electronic a dispărut. Avioanele germane au continuat misiunea de supraveghere și apoi au revenit la bază. Nu s-a raportat nicio pătrundere confirmată în spațiul aerian românesc în acest caz specific.
- Atacuri rusești în zonă: Dronele rusești vizează frecvent porturile ucrainene de la Dunăre, precum Ismail sau Reni, aflate în apropierea graniței cu România. Aceste atacuri au determinat emiterea frecventă de mesaje RO-Alert în județul Tulcea, inclusiv în Sulina, pentru a avertiza populația despre riscul căderii unor resturi din spațiul aerian.
- Răspunsul României: Armata română monitorizează constant spațiul aerian cu avioane F-16 sau alte aeronave aliate (cum ar fi Eurofighter Typhoon germane sau F-18 spaniole) și emite alerte RO-Alert atunci când există riscuri. Începând cu 26 februarie 2025, România a adoptat o lege care permite armatei să doboare drone care pătrund ilegal în spațiul aerian național, dar în multe cazuri, dronele sunt doar monitorizate dacă nu reprezintă o amenințare directă.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Toamna anului 2025 pare să fie de scurtă durată în România, cedând rapid locul iernii. Deși începutul lunii octombrie promite zile blânde, cu soare și temperaturi tipice de toamnă, meteorologii avertizează că frigul se va instala mult mai devreme decât ne-am obișnuit, aducând temperaturi sub zero grade Celsius înainte de finalul lunii.
Sezonul de tranziție, plin de surprize
România traversează o perioadă de tranziție în care variațiile de temperatură pot fi surprinzătoare. Începutul lunii octombrie va fi marcat de zile plăcute, cu maxime între 13 și 15 grade Celsius și mult soare. Totuși, această atmosferă caldă nu va dura mult, frigul urmând să își facă simțită prezența mai rapid decât anticipăm.
Primul val de iarnă lovește Predealul
Conform prognozei Accuweather, primele temperaturi negative vor apărea pe 22 octombrie în Predeal, orașul situat la cea mai mare altitudine din România. Aici, termometrele vor indica -3 grade Celsius în timpul nopții, iar maxima zilei va ajunge doar la 8 grade. Această scădere bruscă marchează un contrast semnificativ față de zilele anterioare, când temperaturile se situau în jurul valorilor de 14-15 grade.
Frigul se instalează treptat
După 22 octombrie, temperaturile vor rămâne scăzute, cu minime apropiate de zero grade în mai multe nopți, în special pe 28 și 29 octombrie, când sunt așteptate valori între 1 și 3 grade Celsius. În ciuda soarelui de toamnă care încă mai încălzește zilele de la începutul lunii, finalul lui octombrie va aduce o atmosferă rece, specifică iernii, mai ales în zonele montane.
Pregătiți-vă pentru iarnă
Chiar dacă toamna mai oferă momente de confort, frigul se apropie rapid. În zonele de munte, luna octombrie 2025 va marca debutul iernii, iar românii ar trebui să fie pregătiți pentru o tranziție rapidă către sezonul rece.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Țăranii, obligați să raporteze la ANAF tot ce vând. Opoziția acuză Guvernul că „îngroapă gospodăria de familie”
Zilele Europene ale Patrimoniului, marcate la Călărași prin proiectul „Vizitator în orașul meu”
Deputatul PSD Ion Samoilă, inițiative pentru corectarea inechităților fiscale și susținerea categoriilor vulnerabile
O fetiță de 4 ani, acroșată de o mașină a Poliției Locale pe o stradă din cartierul Fantoma
VIDEO. Copiii se joacă lângă șine. Parcul Constructorilor, vandalizat și nesigur
