La zi
Semnificația istorică a zilei de 30 martie
1392 – Prima atestare documentară a orașului Roman, în timpul lui Roman I Mușat al Moldovei. Numele orașului a fost preluat de la domnul Moldovei Roman I Mușat, considerat întemeietorul orașului.
1432 – S-a născut Mahomed al II-lea, sultan otoman (d. 1481), cuceritorul Constantinopolului in 1453.
1633 – S-a născut cronicarul moldovean Miron Costin, cea mai însemnată personalitate a literaturii române din Moldova secolului al XVII-lea.
1746 – S-a născut genialul pictor spaniol Francisco de Goya.
1791 – Ca urmare a unei propuneri din partea mai multor academicieni, Adunarea Națională Franceză a decis că un metru ar echivala cu 1/10.000.000 din distanța dintre Polul Nord și Ecuator.
1821 – A avut loc întâlnirea dintre Tudor Vladimirescu și Alexandru Ipsilanti pentru divizarea autorității în județele Munteniei.
1830 – S-au încheiat lucrările de redactare a Regulamentelor Organice, considerate primele acte constituționale pentru Moldova și Valahia.
1833 – Se constituie la Iași, Moldova, din inițiativa medicilor Iacob Stanislau Cihac și Mihai Zotta Societatea de medici și naturaliști.
1842 – Anestezia a fost utilizată pentru prima dată, într-o intervenție a chirurgului american dr. Crawford Long.
1853 – S-a născut marele pictor olandez Vincent van Gogh.
1856 – A fost încheiat Tratatul de pace de la Paris, care a pus capăt războiului din Crimeea (1853-1856), tratat care prevedea și retrocedarea către Principatul Moldovei de către Rusia, a sudului Basarabiei.
1858 – Americanul Hyman Lipman din Philadephia, a înregistrat patentul creionului cu gumă de șters, la 88 de ani după ce inginerul englez Edward Nairne îl realizase pentru prima dată.
1866 – Locotenența domnească, instituita după abdicarea Principelui Cuza, publică Proclamația către popor, prin care recomandă alegerea prin plebiscit a principelui Carol de Hohenzollern ca domnitor al Românilor, cu drept de moștenire, sub numele de Carol I. Guvernul Ghica dă publicității un manifest, la 2 aprilie 1866, cu același mesaj.
1867 – SUA a cumpărat Alaska și insulele Aleutine de la Imperiul Rus cu 7,2 milioane de dolari.
1879 – A fost promulgată legea privind înființarea Academiei Române, continuatoarea Societății Academice Române. Societatea Academică Română este declarată Institut național, cu denumirea de Academia Română, având următoarele secții:
– Secțiunea literară (literatură, artă, filologie și filosofie)
– Secțiunea istorică (istorie, geografie și științe sociale).
– Secțiunea științifică (științele teoretice și aplicate).
1889 – A fost înființată prima agenție de presă românească, Agenția Telegrafică a României (astăzi, Agenția Națională de Presă ROMPRES).
1899 – Poetul român George Bacovia debutează în revista “Literatorul” din București cu poezia “Și toate“, sub semnătura V. George.
1912 – Sultanul Abdelhafid al Marocului a semnat tratatul de la Fez, prin care această țară a devenit protectorat francez.
1912 – A murit scriitorul german Karl May.
1926 – În România, se formează un nou guvern prezidat de mareșalul Alexandru Averescu.
1929 – Este dată în funcțiune linia telefonică directă București – Budapesta.
1938 – În România, se formează al doilea guvern prezidat de patriarhul Miron Cristea. Generalul Gheorghe Argeşanu înlocuiește la Ministerul de Război pe generalul Ion Antonescu, retras din guvern întrucât nu era de acord cu măsuri dure împotriva legionarilor.
1945 – Spre sfârșitul celui de-al doilea Război Mondial, forțele sovietice invadează Austria.
1945 – A fost promulgată la presiunea comuniștilor romani si a ocupanților sovietici, Legea nr.271, pentru purificarea administrației publice, învățământului, presei, instituțiilor de presă. Această lege a fost folosită pentru a elimina din viața publică numeroși intelectuali de valoare.
1946 – S-a înființat Opera de Stat din Timișoara.
1946 – Au fost restabilite relațiile diplomatice cu Iugoslavia; primul ambasador postbelic al României în această țară a fost omul de cultură Tudor Vianu.
1960 – În România intră în funcțiune prima stație meteorologică automată.
1979 – Manea Mănescu a fost înlocuit în fruntea guvernului de Ilie Verdeţ.
1981 – Președintele Ronald Reagan a fost împușcat în piept, în Washington, D.C., de către un vagabond cu probleme psihice, numit John Hinckley Jr.
1983 – Președintele american Ronald Reagan face cunoscută propunerea adresată sovieticilor, potrivit căreia SUA și-ar limita instalarea de rachete de croazieră Pershing, dacă URSS ar face o mișcare asemănătoare cu rachetele sale de croaziera.
1987 – Tabloul “Floarea-soarelui ” al lui Vincent Van Gogh s-a vândut cu 39,85 milioane de lire sterline.
1989 – A decedat Nicolae Steinhardt, eseist și prozator român creștin de origine evreiască.
1993 – A decedat Edgar Papu, specialist în literatură comparată, renumit filosof al culturii roman.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
La zi
Incendiu uriaș la depozit de materiale plastice pe Iuliu Maniu – fum dens vizibil din tot sectorul 6!
Foto: ISU București
Un incendiu violent a cuprins duminică un depozit plin cu materiale sanitare, mase plastice și alte substanțe ușor inflamabile, situat pe bulevardul Iuliu Maniu, în Sectorul 6 al Bucureștiului.
Pompierii intervin masiv cu 16 autospeciale de stingere și cu o autospecială dotată cu roboți de intervenție. Focul se manifestă violent în interiorul unui spațiu de depozitare cu suprafața de aproximativ 800 mp, producând degajări masive de fum negru, vizibile de la mare distanță.
Depozitul aparține firmei Black Sea Suppliers, specializată în comercializarea echipamentelor și materialelor pentru instalații de încălzire, climatizare și gaze naturale. Construcția are o înălțime de 11 metri, iar materialele sunt depozitate în stive ce ajung până la 10 metri.
În exteriorul clădirii se află alte materiale combustibile, ceea ce creează un risc real de extindere rapidă a incendiului. Pentru combaterea flăcărilor a fost organizat un dispozitiv circular complex de intervenție.
Autoritățile au emis un mesaj RO-Alert prin care cetățenii sunt rugați să ocolească zona, să evite deplasările în apropiere și să închidă geamurile locuințelor pentru a nu inhala fumul toxic.
Coloanele impresionante de fum se observă chiar și din cartierul Drumul Taberei, unde mirosul puternic de ars este resimțit în multe zone. Intervenția pompierilor continuă pentru limitarea și lichidarea incendiului.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
La zi
CCR decide soarta pensiilor speciale ale magistraților – deliberări tensionate și cerere de amânare!
Curtea Constituțională a României se află duminică în ședință pentru a analiza sesizarea formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție referitoare la noul proiect legislativ al Guvernului privind reforma pensiilor de serviciu ale magistraților.
Ședința a început la ora 13:00, cu toți cei nouă judecători prezenți. Judecătorul raportor desemnat este Simina Tănăsescu. După o scurtă deliberare, magistrații CCR au luat o pauză și au supus la vot o cerere de amânare a pronunțării deciziei, urmând ca aceasta să fie luată într-o dată din luna ianuarie.
Înalta Curte a decis în unanimitate, la începutul lunii decembrie, să sesizeze Curtea Constituțională. Cei 102 judecători prezenți la Secțiile Unite, convocați de președintele Lia Savonea, au votat în bloc în favoarea acestei sesizări.
Potrivit argumentelor prezentate de ÎCCJ, proiectul legislativ ar crea discriminări față de alte categorii profesionale care beneficiază de pensii de serviciu, ar afecta grav independența justiției și ar elimina practic pensia de serviciu pentru magistrați. Judecătorii invocă standardele internaționale stabilite de Curtea de Justiție a Uniunii Europene și Curtea Europeană a Drepturilor Omului, precum și decizii anterioare ale CCR care ar fi încălcate.
În plus, se susține că noua reglementare ar reduce semnificativ sau chiar ar anula caracterul de pensie de serviciu pentru actualii magistrați care nu îndeplinesc condițiile de pensionare la momentul intrării în vigoare a legii, iar pentru generațiile viitoare pensia ar deveni inferioară celei din sistemul public obișnuit. Totodată, se critică lipsa de claritate legislativă și absența unei fundamentări financiare reale în expunerea de motive.
ÎCCJ subliniază și diferențele financiare majore: din totalul beneficiarilor de pensii de serviciu, peste 90% aparțin sistemului de apărare și ordine publică (aproximativ 190.000 de persoane), în timp ce magistrații și celelalte categorii profesionale reprezintă doar circa 10.000 de beneficiari. Bugetul necesar pentru plata pensiilor magistraților și ale celorlalte categorii mici a fost de 2,2 miliarde de lei, comparativ cu peste 14 miliarde de lei alocați doar pensiilor militare în 2024.
Proiectul Guvernului prevede creșterea treptată a vârstei standard de pensionare la 65 de ani și plafonarea pensiei la maximum 70% din indemnizația netă din ultima lună de activitate. Propunerea a primit aviz negativ din partea Consiliului Superior al Magistraturii, iar primul proiect similar a fost declarat neconstituțional în octombrie, tot după o sesizare a ÎCCJ.
Decizia CCR rămâne așteptată și va influența decisiv viitorul sistemului de pensii al magistraților.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
La zi
Brigitte Bardot, legendara muză a anilor ’60 și neobosita apărătoare a animalelor, a murit la 91 de ani
Brigitte Bardot, una dintre cele mai iconice figuri ale cinematografiei franceze și simbol mondial al libertății și senzualității anilor 1950-1960, a încetat din viață duminică, 28 decembrie 2025, la vârsta de 91 de ani. Anunțul a fost făcut oficial de Fundația Brigitte Bardot printr-un comunicat transmis agenției France Presse.
Născută pe 28 septembrie 1934 la Paris, „BB” a intrat în istoria filmului cu roluri memorabile, în special cel din Și Dumnezeu… a creat femeia (1956), regizat de Roger Vadim, peliculă care i-a propulsat cariera internațională și a provocat o adevărată revoluție în moravuri. Prezența ei magnetică, stilul natural, părul ciufulit și atitudinea rebelă au fascinat generații întregi. De la dansurile incendiare din Saint-Tropez până la colaborările cu marii regizori ai epocii (Godard, Clouzot, Autant-Lara), Brigitte Bardot a întruchipat femeia modernă, emancipată și provocatoare.
După ce a jucat în aproape 50 de filme, în 1973, la doar 39 de ani, a decis să se retragă definitiv din cinematografie, ultimul său film fiind Istoria foarte bună și foarte veselă a lui Colinot. De atunci, întreaga ei existență a fost dedicată luptei pentru drepturile animalelor. În 1986 a înființat Fundația Brigitte Bardot, care a devenit una dintre cele mai importante organizații din lume în domeniul protecției animalelor, militând activ împotriva vânătorii focii, a coridei, a crescătoriilor industriale și a oricărei forme de cruzime față de viețuitoare.
În ultimii ani, Brigitte Bardot a trăit retrasă la proprietatea sa din La Madrague, Saint-Tropez, înconjurată de numeroasele animale pe care le-a salvat și îngrijit. Deși sănătatea i s-a deteriorat considerabil în 2025 – fiind spitalizată de mai multe ori, inclusiv pentru o intervenție chirurgicală majoră în noiembrie – în mai 2025 a apărut rar la televizor, la BFMTV, unde a apărat cu patimă cauza abolirii vânătorii cu gonaci.
Franța și întreaga lume își iau astăzi adio de la o personalitate complexă: pentru unii, eterna seducătoare și muză a unei epoci, pentru alții, o militantă pasionată, uneori controversată, dar întotdeauna profund liberă. Brigitte Bardot lasă în urmă o moștenire uriașă în cinema, modă și în lupta neobosită pentru apărarea animalelor.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Film de neratat, în această seară, la Cinema Oltenița. „Nuremberg”, proiecție specială de la ora 20:00
Avatar 3, sold-out la Călărași. Cinematograful introduce o proiecție suplimentară
Agricola Borcea, an de top și investiții majore în baza sportivă: obiectiv clar-play-off și atacarea promovării
Ședința Consiliului Județean Călărași, plină de emoție și bucurie. Zeci de colindători au creat o atmosferă de sărbătoare
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
