La zi
Semnificația istorică a zilei de 27 martie
IATĂ CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN ACEASTĂ ZI:
1378 – A murit Papa Grigore al XI-lea.
1446 – În Franța s-a emis o ordonanță regală, care a plasat Universitatea sub jurisdicția Parlamentului.
1613 – A decedat la Praga, principele Ardealului Sigismund Báthory.
1625 – A murit regele Iacob I al Angliei și Irlandei. A domnit si in Scoția sub numele de Iacob al VI-lea.
1697 – Sinodul de la Alba Iulia, convocat de mitropolitul ortodox Teofil, a acceptat Unirea cu Roma, pe baza celor patru puncte: recunoașterea supremației papale, a existentei purgatoriului si a purcederii Sfântului Duh si de la Fiul, precum si împărtășirea cu azima, in schimbul păstrării ritului, a egalității in drepturi cetățenești depline, act care a pus bazele Bisericii Române Unite cu Roma.
1703 – În Rusia, împăratul Petru cel Mare a fondat orașul Sankt-Petersburg, numit apoi Petrograd, și Leningrad, sub regimul comunist. Orașul și-a reluat numele originar in 1991.
1821 – Boierii din București, Muntenia, sunt constrânși de Tudor Vladimirescu să trimită Porții, Rusiei și Austriei memorii prin care să justifice mișcarea condusă de el.
1848 – Românii aflați la Pesta, împreună cu masele maghiare, îl eliberează din închisoare pe patriotul revoluționar Eftimie Murgu.
1849 – La Frankfurt, în timpul Revoluției Germane din 1848/49, Adunarea Națională a decis Paulskirchenverfassung („Constituția de la Paulskirche”), prima constituție democratică în Germania. In ziua următoare aceasta intră în vigoare, însă nu poate fi aplicată.
1850 – Primul număr al revistei săptămânale Household Words, coordonat de Charles Dickens, a fost publicat la Londra.
1866 – Din inițiativa lui Vicenţiu Babeș și subvenționat de familia Mocioni apare la Viena, apoi la Pesta, ziarul Albina, subvenționat de familia Mocioni.
1879 – Prin decret regal Societatea Academică Română a fost transformată în Academia Română.
1886 – Celebrul luptător apaș, Geronimo, se predă armatei americane, încheindu-se astfel faza principală a războaielor apașe.
1889 – A fost înființată prima agenție de presă “românească, națională şi autonomă“, cu titulatura de Agenția Telegrafică a României sau Agenția Română – “Agence Telegraphique de Roumanie” – “Roumagence”.
1899 – Fizicianul Guglielmo Marconi a realizat prima legătură telegrafica fără fir intre Anglia si Franța.
1914 – A fost fondat Comitetul Olimpic Român si este recunoscut în același an de Comitetul Internațional Olimpic.
1918 – Sfatul Țarii al Republicii Democratice Moldovenești votează actul Unirii cu România.
1923 – Adunarea Deputaților și Senatul României votează o nouă Constituție, promulgată printr-un decret la 28 martie și publicată la 29 martie.
1924 – La Viena, are loc Conferința româno-sovietică la care a fost discutată problema Basarabiei.
1958 – Nichita Hrusciov a devenit premier al URSS.
1963 – S-a născut Quentin Tarantino, regizor de film, scenarist, producător și actor american.
1968: A murit, într-un accident cu un avion Mig 15, pilotul sovietic Iuri Gagarin, primul om care a zburat in spațiul extraterestru.
1993 – Jiang Zemin este ales președinte al R.P. Chineze.
2006 – A murit scriitorul polonez Stanislaw Lem, cunoscut pentru scrierile sale științifico-fantastice (Solaris, „Omul de pe Marte”).
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
La zi
Bolojan prelungește „moartea lentă” a pensiilor de magistrat: de la 10 la 15 ani tranziție, dar CSM acuză presiuni pentru aviz rapid
Premierul Ilie Bolojan a anunțat că proiectul de lege pentru reforma pensiilor magistraților este finalizat și se află pe circuitul de avizare. Principala modificare față de varianta inițială: vârsta de pensionare va crește treptat la 65 de ani în 15 ani (nu în 10), la cererea magistraților. Plafonarea pensiilor la maxim 70% din ultimul salariu net rămâne neschimbată.
Guvernul cere CSM aviz rapid (sub 30 de zile), pentru a putea angaja răspunderea în primele zile din decembrie și a respecta jalonul PNRR până la 28 noiembrie. În caz contrar, România riscă să piardă fonduri europene importante.
CSM reacționează dur: vicepreședintele instituției acuză Guvernul de presiune inadmisibilă și cere respectarea termenului legal de 30 de zile. „Ni se cere aviz în câteva zile. Vi se pare o chestie serioasă?”, a declarat acesta.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
La zi
Revolta profesorilor: Protest masiv în fața Ministerului Educației împotriva tăierilor de salarii și interzicerii cumulului pensie-salariu!
19 noiembrie 2025 – Cele trei mari federații sindicale din învățământ – FSLI, „Spiru Haret” și „Alma Mater” – au organizat astăzi un protest energic în fața Ministerului Educației, acuzând Guvernul că pregătește noi reduceri drastice ale veniturilor cadrelor didactice și ale altor bugetari.
Sindicaliștii denunță decizii luate „în spatele ușilor închise”, fără consultări reale cu reprezentanții sistemului educațional. Principalele nemulțumiri vizează intențiile de tăiere a cheltuielilor de personal, care ar agrava criza acută de cadre didactice din școli, deja confruntate cu un deficit masiv de profesori calificați. În plus, proiectul de interzicere a cumulului pensiei cu salariul lovește direct în profesorii pensionari care aleg să rămână la catedră pentru a acoperi golurile din sistem – aceștia vor fi forțați să aleagă între pensie și continuarea activității, riscând să piardă până la 85% din pensie.
Liderii sindicali cer renegocierea urgentă a măsurilor și un dialog transparent cu autoritățile, avertizând că astfel de politici vor adânci haosul din educație și vor afecta direct dreptul copiilor la o învățătură de calitate. „Nu învățământul este vinovat pentru eșecurile guvernelor anterioare! Nu sacrificați viitorul elevilor pentru acoperirea găurilor bugetare!”, au transmis reprezentanții sindicatelor.
Protestul are loc într-un context tensionat, marcat de aplicarea controversatei Legi 141/2025 și de lipsa resurselor, profesorii sperând că vocea lor va forța Guvernul să renunțe la aceste măsuri distructive.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
La zi
ȘOC ÎN SISTEMUL BUGETAR: Guvernul taie 10% din cheltuielile cu salariile medicilor, profesorilor, militarilor și polițiștilor în 2026
Guvernul României, confruntat cu un deficit bugetar tot mai apăsător, a decis să aplice măsuri dure de austeritate începând din anul 2026. Una dintre cele mai controversate decizii vizează reducerea cu 10% a cheltuielilor de personal în administrația centrală, măsură care îi va afecta direct pe medici, profesori, militari și polițiști.
Potrivit planurilor coaliției de guvernare, această tăiere de 10% se va aplica inclusiv instituțiilor de forță – Armată, Ministerul de Interne, Servicii Secrete – dar și sistemului de sănătate și educație. În practică, reducerea se va traduce prin înghețarea sau chiar micșorarea unor sporuri esențiale, eliminarea primelor și bonusurilor, neplata orelor suplimentare sau reducerea normei de hrană și echipamente pentru militari și polițiști.
Deși salariile de bază au fost deja înghețate la nivelul lunii decembrie 2025, noile tăieri vor lovi și mai tare în veniturile nete ale acestor categorii profesionale vitale pentru țară. Sindicatele din poliție vorbesc deja despre pierderi de până la 1.500 de lei lunar pentru agenții operativi, în timp ce medicii și profesorii se tem de o scădere similară prin eliminarea indemnizațiilor și a altor drepturi.
Guvernul justifică aceste măsuri prin nevoia de a echilibra bugetul și de a evita un colaps financiar, dar nemulțumirea este uriașă. Mii de români care lucrează zi de zi în spitale, școli, pe străzi sau la granițe se simt abandonați, în condițiile în care eforturile lor sunt esențiale pentru siguranța și sănătatea națiunii. Dacă aceste reduceri vor fi puse în aplicare, 2026 ar putea aduce proteste masive și o criză profundă în sectoarele cheie ale statului.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Bolojan prelungește „moartea lentă” a pensiilor de magistrat: de la 10 la 15 ani tranziție, dar CSM acuză presiuni pentru aviz rapid
Consilierii PNL au votat împotriva rectificării bugetare care aduce fonduri pentru modernizarea școlilor din Fundeni
PERCHEZIȚII LA CĂLĂRAȘI ȘI ÎN BUCUREȘTI – SUSPECȚI ANCHETAȚI PENTRU TRAFIC DE DROGURI DE RISC ȘI MARE RISC
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
VIDEO. PRIMELE DECLARAȚII ALE VICTIMELOR CONFLICTULUI VIOLENT DIN UNIREA: „AM FOST PUȘI LA PĂMÂNT, LOVIȚI ȘI AMENINȚAȚI CU PISTOLUL”
