La zi
Semnificația istorică a zilei de 27 martie
IATĂ CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN ACEASTĂ ZI:
1378 – A murit Papa Grigore al XI-lea.
1446 – În Franța s-a emis o ordonanță regală, care a plasat Universitatea sub jurisdicția Parlamentului.
1613 – A decedat la Praga, principele Ardealului Sigismund Báthory.
1625 – A murit regele Iacob I al Angliei și Irlandei. A domnit si in Scoția sub numele de Iacob al VI-lea.
1697 – Sinodul de la Alba Iulia, convocat de mitropolitul ortodox Teofil, a acceptat Unirea cu Roma, pe baza celor patru puncte: recunoașterea supremației papale, a existentei purgatoriului si a purcederii Sfântului Duh si de la Fiul, precum si împărtășirea cu azima, in schimbul păstrării ritului, a egalității in drepturi cetățenești depline, act care a pus bazele Bisericii Române Unite cu Roma.
1703 – În Rusia, împăratul Petru cel Mare a fondat orașul Sankt-Petersburg, numit apoi Petrograd, și Leningrad, sub regimul comunist. Orașul și-a reluat numele originar in 1991.
1821 – Boierii din București, Muntenia, sunt constrânși de Tudor Vladimirescu să trimită Porții, Rusiei și Austriei memorii prin care să justifice mișcarea condusă de el.
1848 – Românii aflați la Pesta, împreună cu masele maghiare, îl eliberează din închisoare pe patriotul revoluționar Eftimie Murgu.
1849 – La Frankfurt, în timpul Revoluției Germane din 1848/49, Adunarea Națională a decis Paulskirchenverfassung („Constituția de la Paulskirche”), prima constituție democratică în Germania. In ziua următoare aceasta intră în vigoare, însă nu poate fi aplicată.
1850 – Primul număr al revistei săptămânale Household Words, coordonat de Charles Dickens, a fost publicat la Londra.
1866 – Din inițiativa lui Vicenţiu Babeș și subvenționat de familia Mocioni apare la Viena, apoi la Pesta, ziarul Albina, subvenționat de familia Mocioni.
1879 – Prin decret regal Societatea Academică Română a fost transformată în Academia Română.
1886 – Celebrul luptător apaș, Geronimo, se predă armatei americane, încheindu-se astfel faza principală a războaielor apașe.
1889 – A fost înființată prima agenție de presă “românească, națională şi autonomă“, cu titulatura de Agenția Telegrafică a României sau Agenția Română – “Agence Telegraphique de Roumanie” – “Roumagence”.
1899 – Fizicianul Guglielmo Marconi a realizat prima legătură telegrafica fără fir intre Anglia si Franța.
1914 – A fost fondat Comitetul Olimpic Român si este recunoscut în același an de Comitetul Internațional Olimpic.
1918 – Sfatul Țarii al Republicii Democratice Moldovenești votează actul Unirii cu România.
1923 – Adunarea Deputaților și Senatul României votează o nouă Constituție, promulgată printr-un decret la 28 martie și publicată la 29 martie.
1924 – La Viena, are loc Conferința româno-sovietică la care a fost discutată problema Basarabiei.
1958 – Nichita Hrusciov a devenit premier al URSS.
1963 – S-a născut Quentin Tarantino, regizor de film, scenarist, producător și actor american.
1968: A murit, într-un accident cu un avion Mig 15, pilotul sovietic Iuri Gagarin, primul om care a zburat in spațiul extraterestru.
1993 – Jiang Zemin este ales președinte al R.P. Chineze.
2006 – A murit scriitorul polonez Stanislaw Lem, cunoscut pentru scrierile sale științifico-fantastice (Solaris, „Omul de pe Marte”).
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Agenția Națională de Administrare Fiscală a făcut un pas decisiv în dosarul imobilului pierdut de familia Iohannis în Sibiu. Statul român, prin Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Brașov, a înregistrat la Tribunalul Sibiu o acțiune prin care solicită obligarea fostului președinte Klaus Iohannis și a soției sale la plata unor despăgubiri consistente, estimate la aproximativ un milion de euro.
Suma reprezintă contravaloarea lipsei de folosință a cotei de jumătate dintr-un imobil situat în centrul municipiului Sibiu, pe strada Nicolae Bălcescu, pe care familia Iohannis l-a deținut și exploatat timp de peste un deceniu și jumătate, încasând chirii substanțiale. Imobilul respectiv a fost recuperat de stat în urma unor decizii judecătorești definitive, care au anulat contractul de vânzare-cumpărare considerat nelegal.
Deși au fost notificați în repetate rânduri și li s-a propus chiar eșalonarea plății, soții Iohannis au refuzat să achite voluntar prejudiciul. În aceste condiții, instituția fiscală a cerut instanței instituirea imediată a măsurilor asigurătorii asupra bunurilor familiei, inclusiv sechestru pe casele și apartamentele deținute în Sibiu, pentru a garanta recuperarea integrală a sumelor datorate bugetului de stat.
Acțiunea reprezintă o continuare firească a eforturilor depuse pentru apărarea patrimoniului public și vine după ce, recent, familia fostului președinte a fost executată silit pentru predarea imobilului în cauză. Reprezentanții instituției au subliniat că toate demersurile legale vor fi urmărite cu maximă celeritate, tratând cazul cu aceeași rigoare aplicată oricărui contribuabil.
Dosarul promite să fie unul dintre cele mai răsunătoare procese ale ultimilor ani, punând sub reflector averea acumulată de Klaus Iohannis și ridicând întrebări privind modul în care au fost gestionate anumite proprietăți în perioada mandatelor sale. Următoarele termene de judecată vor decide dacă sechestrul va fi aplicat efectiv, blocând orice posibilitate de înstrăinare a bunurilor până la soluționarea definitivă a cauzei.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Horațiu Potra, fost membru al Legiunii Străine Franceze și unul dintre cei mai cunoscuți luptători plătiți români, ajunge astăzi în România, escortat de polițiști, după ce a fost reținut în septembrie pe aeroportul din Dubai. Alături de el se află fiul său, Dorian Potra, și nepotul Alexandru Potra, toți trei urmăriți penal în același dosar grav.
Potra, supranumit adesea „mercenarul lui Georgescu”, a părăsit România la începutul anului, imediat după ce autoritățile au emis mandate de arestare preventivă pe numele lor. Acuzațiile sunt extrem de serioase: procurorii susțin că, în decembrie anul trecut, imediat după anularea alegerilor prezidențiale, Potra s-ar fi întâlnit în secret cu fostul candidat suveranist Călin Georgescu la o fermă de cai din Ilfov. Acolo, cei doi ar fi pus la cale un plan de transformare a protestelor pașnice în acțiuni violente, menite să răstoarne ordinea constituțională a țării.
Cu o experiență vastă în zone de conflict din Africa și Orientul Mijlociu, unde a protejat lideri importanți și a condus operațiuni paramilitare, Potra ar fi coordonat un grup de aproximativ douăzeci de persoane cu pregătire militară. Ancheta a dezvăluit și alte nereguli: arme deținute ilegal, evaziune fiscală din veniturile obținute ca mercenar și chiar finanțare ascunsă a campaniei electorale a lui Georgescu.
Reținut în Dubai chiar când încerca să plece spre Moscova, Potra a ales să se predea voluntar autorităților române, declarând că dorește să-și dovedească nevinovăția în fața justiției și că îi este dor de familie. Aeronava care îi transportă pe cei trei a decolat deja din Emiratele Arabe Unite și se îndreaptă spre București. La aterizare, ei vor fi preluați imediat și prezentați procurorilor Parchetului General, urmând probabil să fie încarcerați.
Aducerea lui Potra în țară marchează un moment important în dosarul care a zguduit scena politică românească, ridicând întrebări despre securitatea națională și influențele externe asupra evenimentelor din ultimul an. Procesul se anunță unul dintre cele mai urmărite din ultimii ani, cu implicații majore pentru toți cei implicați.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
La zi
CCR amână până pe 4 februarie judecata unei sesizări care ar putea bloca definitiv majorarea taxelor locale din 2026
București, 20 noiembrie 2025 – Curtea Constituțională a României (CCR) a decis astăzi amânarea până pe 4 februarie 2026 a pronunțării asupra unei obiecții de neconstituționalitate depuse împotriva legii care prevede creșterea substanțială a impozitelor locale și a taxelor auto începând de la 1 ianuarie 2026.
Legea, adoptată marți de Parlament după reexaminare (în urma eliminării prevederilor declarate anterior neconstituționale privind testele poligraf la ANAF și Vamă), prevede:
- Actualizarea valorilor impozabile pentru clădiri și terenuri cu un factor de aproximativ 2,68 (bazat pe grila notarială actualizată), ceea ce va duce la creșteri medii ale impozitelor pe locuințe de până la 75-80%;
- Introducerea principiului „poluatorul plătește” la impozitul auto, cu majorări semnificative pentru vehiculele poluante;
- O taxă fixă de 25 de lei pentru coletele extracomunitare sub 150 euro (intră în vigoare tot din 1 ianuarie 2026).
Deși legea a fost votată și trimisă la promulgare, o sesizare de neconstituționalitate depusă împotriva ei face ca actul normativ să nu poată intra în vigoare la 1 ianuarie 2026 cât timp dosarul este pe rolul CCR. Prin fixarea termenului de judecată abia pe 4 februarie, judecătorii constituționali blochează practic aplicarea majorărilor la începutul anului viitor.
Surse judiciare și guvernamentale confirmă că, în lipsa unei decizii CCR până la finalul lui 2025, autoritățile locale nu vor putea emite decizii de impunere pe noile valori, iar contribuabilii vor plăti în continuare impozitele la nivelul actualizat doar cu inflația (aproximativ +5-6% față de 2025).
Premierul Ilie Bolojan declarase anterior că majorările sunt esențiale pentru reducerea deficitului bugetar, însă decizia de astăzi a CCR reprezintă o lovitură majoră pentru planurile fiscale ale Guvernului. Dacă sesizarea va fi admisă în februarie, legea ar putea fi declarată neconstituțională în ansamblu sau parțial, ceea ce ar amâna sau anula creșterile.
Contribuabilii primesc astfel o amânare neașteptată de cel puțin o lună, iar primăriile riscă să piardă venituri importante estimate la miliarde de lei în 2026. Următorul termen, 4 februarie, va decide dacă românii vor plăti sau nu impozite mai mari chiar de la începutul anului viitor.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
ANAF cere sechestru pe toată averea lui Klaus Iohannis
România pică cu TURCIA în semifinala barajului pentru Mondialul 2026!
Mercenarul Horațiu Potra, adus sub escortă din Dubai!
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
VIDEO. PRIMELE DECLARAȚII ALE VICTIMELOR CONFLICTULUI VIOLENT DIN UNIREA: „AM FOST PUȘI LA PĂMÂNT, LOVIȚI ȘI AMENINȚAȚI CU PISTOLUL”
