La zi
Semnificația istorică a zilei de 27 martie
IATĂ CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN ACEASTĂ ZI:
1378 – A murit Papa Grigore al XI-lea.
1446 – În Franța s-a emis o ordonanță regală, care a plasat Universitatea sub jurisdicția Parlamentului.
1613 – A decedat la Praga, principele Ardealului Sigismund Báthory.
1625 – A murit regele Iacob I al Angliei și Irlandei. A domnit si in Scoția sub numele de Iacob al VI-lea.
1697 – Sinodul de la Alba Iulia, convocat de mitropolitul ortodox Teofil, a acceptat Unirea cu Roma, pe baza celor patru puncte: recunoașterea supremației papale, a existentei purgatoriului si a purcederii Sfântului Duh si de la Fiul, precum si împărtășirea cu azima, in schimbul păstrării ritului, a egalității in drepturi cetățenești depline, act care a pus bazele Bisericii Române Unite cu Roma.
1703 – În Rusia, împăratul Petru cel Mare a fondat orașul Sankt-Petersburg, numit apoi Petrograd, și Leningrad, sub regimul comunist. Orașul și-a reluat numele originar in 1991.
1821 – Boierii din București, Muntenia, sunt constrânși de Tudor Vladimirescu să trimită Porții, Rusiei și Austriei memorii prin care să justifice mișcarea condusă de el.
1848 – Românii aflați la Pesta, împreună cu masele maghiare, îl eliberează din închisoare pe patriotul revoluționar Eftimie Murgu.
1849 – La Frankfurt, în timpul Revoluției Germane din 1848/49, Adunarea Națională a decis Paulskirchenverfassung („Constituția de la Paulskirche”), prima constituție democratică în Germania. In ziua următoare aceasta intră în vigoare, însă nu poate fi aplicată.
1850 – Primul număr al revistei săptămânale Household Words, coordonat de Charles Dickens, a fost publicat la Londra.
1866 – Din inițiativa lui Vicenţiu Babeș și subvenționat de familia Mocioni apare la Viena, apoi la Pesta, ziarul Albina, subvenționat de familia Mocioni.
1879 – Prin decret regal Societatea Academică Română a fost transformată în Academia Română.
1886 – Celebrul luptător apaș, Geronimo, se predă armatei americane, încheindu-se astfel faza principală a războaielor apașe.
1889 – A fost înființată prima agenție de presă “românească, națională şi autonomă“, cu titulatura de Agenția Telegrafică a României sau Agenția Română – “Agence Telegraphique de Roumanie” – “Roumagence”.
1899 – Fizicianul Guglielmo Marconi a realizat prima legătură telegrafica fără fir intre Anglia si Franța.
1914 – A fost fondat Comitetul Olimpic Român si este recunoscut în același an de Comitetul Internațional Olimpic.
1918 – Sfatul Țarii al Republicii Democratice Moldovenești votează actul Unirii cu România.
1923 – Adunarea Deputaților și Senatul României votează o nouă Constituție, promulgată printr-un decret la 28 martie și publicată la 29 martie.
1924 – La Viena, are loc Conferința româno-sovietică la care a fost discutată problema Basarabiei.
1958 – Nichita Hrusciov a devenit premier al URSS.
1963 – S-a născut Quentin Tarantino, regizor de film, scenarist, producător și actor american.
1968: A murit, într-un accident cu un avion Mig 15, pilotul sovietic Iuri Gagarin, primul om care a zburat in spațiul extraterestru.
1993 – Jiang Zemin este ales președinte al R.P. Chineze.
2006 – A murit scriitorul polonez Stanislaw Lem, cunoscut pentru scrierile sale științifico-fantastice (Solaris, „Omul de pe Marte”).
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
La zi
GEST DE SUFLET LA CĂMINUL „SF. ANTIM IVIREANUL” – BUNICUȚELE AU TRICOTAT DARURI PENTRU MOȘ NICOLAE, IAR EMOȚIILE AU UMPUT CAMERA
La Căminul „Sfântul Antim Ivireanul”, apropierea sărbătorilor de iarnă a venit cu căldură adevărată. Un grup de bunicuțe a lucrat în ultimele săptămâni la mici daruri tricotate, pregătite cu grijă pentru celelalte rezidente ale centrului. Fiecare surpriză – pufoasă, colorată și făcută cu migală – poartă câte o parte din inima celor care au vrut să dăruiască bucurie.
Darurile au fost împărțite în ajun de Moș Nicolae, iar atmosfera a fost încărcată de emoție. Zâmbete sincere, îmbrățișări, lacrimi de recunoștință – toate au transformat un gest simplu într-o lecție de bunătate.
Pentru aceste femei în vârstă, sărbătoarea nu înseamnă doar a primi, ci mai ales a dărui. Momentul a demonstrat încă o dată că generozitatea nu ține cont de vârstă, ci de inimă.
La final, reprezentanții căminului au transmis mulțumiri celor care au făcut posibil acest moment: Toader Doina, Mimi Alecu, Tania Toma, Carmen Bunea, Ionelia Babacu, Georgiana, Rodica Gheorghe, Elena Bălan și Mariana Duță.
Un mic gest, o mare emoție – iar la Căminul „Sf. Antim Ivireanul”, spiritul sărbătorilor a sosit mai devreme decât oriunde.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Profesoara universitară Rodica Mihaela Stănoiu, care a ocupat funcția de ministru al Justiției în cabinetul Adrian Năstase între decembrie 2000 și martie 2004, a încetat din viață pe 3 decembrie 2025, la vârsta de 86 de ani.
Născută pe 10 mai 1939 în localitatea Nucet, județul Dâmbovița, Rodica Stănoiu a fost o figură importantă în justiția românească de la începutul anilor 2000, într-o perioadă de intense reforme pentru aderarea la Uniunea Europeană și de controverse privind independența sistemului judiciar.
După 1990, a intrat în politică, devenind senator din partea PDSR (ulterior PSD) pentru județul Olt, cu mai multe mandate consecutive începând din 1996.
Pe plan academic, a absolvit Facultatea de Drept a Universității din București în 1961, a obținut doctoratul în drept în 1975 și a urmat stagii de specializare în criminologie și drept comparat la universități din Montreal și Strasbourg. După 1990, a predat la instituții precum Universitatea „Spiru Haret” și Universitatea Creștină „Dimitrie Cantemir”, fiind autoare a numeroase lucrări în domeniul criminologiei și dreptului penal.
Mandatul de ministru al Justiției
Numită în decembrie 2000, Rodica Stănoiu a coordonat reorganizarea Ministerului Justiției și numiri cheie în sistem, în contextul monitorizării europene. Mandatul său a fost asociat cu dezbateri aprinse privind arhivele fostei Direcții Generale de Protecție și Anticorupție (SIPA), suspectate că ar fi fost folosite pentru presiuni asupra magistraților.
După 2004, a ocupat poziții precum consilier prezidențial pentru securitate națională și șef al Administrației Prezidențiale în mandatul lui Ion Iliescu, înainte de a reveni în Senat. Ulterior, s-a retras treptat din politică, rămânând activă în mediul academic și în dezbateri de specialitate pe teme de drept penal.
Specialistă în criminologie și drept penal
Dincolo de cariera politică, Rodica Stănoiu a fost recunoscută ca expert în criminologie, cercetător la Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române și participant la conferințe internaționale. A condus asociații profesionale în domeniu și a contribuit la proiecte de lege în materie penală. Foști studenți și colaboratori i-au apreciat contribuția la formarea generațiilor de juriști, deși numele său a rămas legat de controversele anilor 2000.
În ultimii ani, a apărut rar în public, limitându-se la comentarii punctuale pe teme de justiție și politică penală.
Verdictul definitiv de colaborare cu Securitatea
Cariera Rodicăi Stănoiu a fost umbrită de acuzațiile de colaborare cu fosta Securitate. În 2006, CNSAS a stabilit că ar fi furnizat note informative sub pseudonimele „Sanda” și „Georgeta” între 1983 și 1987. Ea a contestat decizia, invocând erori și falsuri.
După un lung proces, Curtea de Apel Oradea a menținut verdictul în 2012, iar Înalta Curte de Casație și Justiție l-a confirmat definitiv în 2014, concluzionând că a colaborat ca poliție politică. Pe fondul scandalului, a părăsit PSD în 2006 și s-a alăturat Partidului Conservator în 2007. Până la final, a negat public acuzațiile, susținând că notele i-au fost atribuite pe nedrept.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Stimați utilizatori, vă transmitem atașat lista cu planificarea citirii contoarelor din apartamente, aferente lunii DECEMBRIE 2025
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Ion Samoilă: „Două proiecte majore de infrastructură feroviară au primit votul final. România merge înainte cu fonduri europene”
Deputatul PSD Ion Samoilă anunță: Camera Deputaților a adoptat pachet legislativ important în ședința din 3 decembrie
Deputatul Ion Samoilă anunță programul audiențelor pentru luna decembrie la cabinetul parlamentar din Călărași
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
VIDEO. PRIMELE DECLARAȚII ALE VICTIMELOR CONFLICTULUI VIOLENT DIN UNIREA: „AM FOST PUȘI LA PĂMÂNT, LOVIȚI ȘI AMENINȚAȚI CU PISTOLUL”
