Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ -4°C | Anul XI Nr. 548

La zi

Semnificația istorică a zilei de 27 mai

Published

on

IATĂ CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN ACEASTĂ ZI:

1510 – Prima atestare documentară a localității Comarnic, județul Prahova.

1570 – Diaconul Coresi a terminat tipărirea Psaltirii românești, care face parte din seria de scrieri imprimate de cărturarul roman in tiparnița sa din Scheii Brasovului.

1600 – Mihai Viteazul devine „domn al Țării Românești și al Ardealului și a toată Țara Moldovei“, realizând prima unire politică a celor trei țări române.

Advertisement

1703 – A fost întemeiat orașul Sankt Petersburg, viitoare capitală a Imperiului țarist.

1716 – Ștefan Cantacuzino, domnul Țării Romanești in perioada 1714-1716 și tatăl sau, stolnicul Constantin Cantacuzino, au fost torturați și uciși din porunca marelui vizir Ali Pasa, la Istanbul.

1821 – Tudor Vladimirescu (n. 1780) a fost ucis lângă Târgoviște, din ordinul lui Alexandru Ipsilanti. Prinderea si asasinarea lui Tudor a avut loc în urma trădării sale de către căpitanii Dimitrie Macedonschi și Hagi Prodan, aflați în slujba eteriștilor.

1840 – Marele violonist și compozitorul Niccolo Paganini s-a stins din viață; (n. 27 octombrie 1782).

1860 – În cadrul Expediției celor O Mie, Giuseppe Garibaldi, în fruntea detașamentului de voluntari al Cămășilor Roșii, a început asaltul asupra orașului Palermo, în războiul pentru unificarea Italiei.

Advertisement

1879 – Membrii Academiei au fost primiți la Palatul Cotroceni de către domnitorul Carol I. In semn de recunoștință pentru sprijinirea culturii (din inițiativa și pe cheltuiala regelui, Academia Română a început publicarea lucrării lui Barbu Petriceicu Hașdeu „Etymologicum Magnum Romaniae”), iar suveranul a fost ales președinte de onoare al Academiei Române.

1905 – Războiul ruso-japonez. Începe bătălia din strâmtoarea Tsushima, încheiată prin înfrângerea flotei ruse.

1917 – Spre sfârșitul Primului Război Mondial, sosesc la Iași, primele două batalioane ale Corpului de voluntari transilvăneni, pentru a lupta alături de armata refăcută a României împotriva bandelor de bolșevici si dezertori rusi, care se dedau la violuri si tâlhării. Corpul de voluntari transilvăneni s-a constituit din circa 30 000 prizonieri de origine română din armata austro-ungară ce se aflau în Rusi

1919 – A început Răscoala de la Tighina (27 – 28 mai 1919)

1937 – A fost inaugurat Podul Golden Gate, la acea vreme fiind podul suspendat cu cea mai mare distanță între stâlpii de susținere din lume.

Advertisement

1938 – Corneliu Zelea Codreanu, șeful mișcării legionare din România, a fost condamnat la 10 ani de munca silnică, el pierzându-si viața înainte de a ieși de după gratii. A fost asasinat in timpul detenției din ordinul regelui Carol al II-lea.

1941 – Vasul de război Bismarck, mândria flotei germane este scufundat de englezi în Atlanticul de Nord, cu 2.300 de oameni la bord.

1942 – În timpul celui de al Doilea Război Mondial, Rezistența cehă din Praga ocupată de naziști, sprijinita de spionajul britanic, l-a asasinat pe Reinhard Heydrich, șeful RSHA și Protectorul Boemiei și Moraviei.

1946 – Guvernele SUA si Marii Britanii au adresat o nota guvernului dr.Petru Groza, semnată de reprezentanții lor la București, Burton Y Berry, respectiv Adrian Holman, în care se protestează împotriva încălcării democrației.

1948 – Guvernul comunist al Romaniei, aservit URSS, a emis un decret privind intrarea in proprietatea statului a bunurilor regelui Mihai I si ale membrilor familiei regale.

Advertisement

1994 – Revine în Rusia după un exil de 20 de ani, marele scriitor disident rus anticomunist Aleksandr Soljenițîn, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură, pe anul 1970.

1998 – Comisia juridică a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei a decis încetarea procesului de monitorizare speciala a României.

2004 – NASA a anunțat descoperirea unei noi planete, cea mai tânără dintre cele identificate pana în prezent, având mai puțin de un milion de ani.

2007 – Orașele Sibiu și Luxemburg au fost desemnate „capitale europene ale culturii” ale anului 2007, de către miniștrii pentru educație, tineret și cultură din cele 25 de state membre UE.

Advertisement
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Meteo și Mediu

Știre meteo – Călărași – 1 februarie 2026

Published

on

Știre meteo – Călărași

Vremea rămâne apăsătoare în Călărași, unde cerul este complet acoperit, iar atmosfera păstrează tonul rece al începutului de februarie. Temperatura înregistrată este de –4°C, însă frigul se simte mult mai intens, cu o valoare resimțită de –10°C, accentuată de vântul care bate constant dinspre ENE cu 16 km/h.

Nivelul ridicat al umidității, 82%, contribuie la senzația de aer greu și rece, în timp ce presiunea atmosferică de 1018 mb (764 mmHg) indică o vreme stabilă, fără schimbări bruște în următoarele ore.

În ansamblu, ziua se anunță rece, cu un cer închis și o atmosferă care îndeamnă la prudență pentru cei care ies afară, mai ales din cauza temperaturii resimțite mult mai scăzute.

Advertisement
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

La zi

Ajutoare de Paște și Crăciun pentru pensionari: PSD vrea până la 1.000 lei în 2026

Published

on

Ministrul Muncii, Florin Manole, a anunțat că PSD propune un nou pachet de solidaritate pentru categoriile vulnerabile, inclusiv ajutor financiar one-off pentru pensionari și în 2026.

Ajutorul ar urma să fie acordat în două tranșe egale, una de Paște (aprilie) și una de Crăciun (decembrie), cu sume diferențiate în funcție de nivelul pensiei:

  • Pensionarii cu pensii de până la 1.500 lei inclusiv – 1.000 lei (2 × 500 lei). Beneficiari: aproximativ 1,24 milioane persoane. Impact bugetar estimat: 1,24 miliarde lei.
  • Pensionarii cu pensii între 1.501 și 2.000 lei – 800 lei (2 × 400 lei). Beneficiari: circa 621.095 persoane. Impact bugetar estimat: 497 milioane lei.
  • Pensionarii cu pensii între 2.001 și 3.000 lei – 600 lei (2 × 300 lei). Beneficiari: aproximativ 1 milion persoane. Impact bugetar estimat: 612 milioane lei.

PSD a cerut deja în Coaliție aprobarea acestor măsuri pentru anul 2026, similar cu ajutoarele acordate în 2023. Dacă propunerea va fi acceptată, peste 2,8 milioane de pensionari ar putea beneficia de sprijin financiar suplimentar, cu un impact total bugetar estimat la aproximativ 2,35 miliarde lei.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Advertisement
Continue Reading

La zi

Raed Arafat propune ca România să adopte o măsură îndrăzneață, similară cu cele luate de alte națiuni, subliniind că demersul nu vizează cenzura.

Published

on

Șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, Raed Arafat, consideră că platformele de socializare reprezintă “produse cu risc semnificativ pentru copii și adolescenți” și sugerează că România ar trebui să reglementeze legal accesul acestora la astfel de platforme.

Într-o postare pe Facebook de sâmbătă dimineață, șeful DSU a reflectat: “După recentele evenimente de gravitate majoră în care au fost implicați majoritar copii și adolescenți, nu ar fi acum prilejul oportun ca și România să adopte o măsură curajoasă și responsabilă, alăturându-se statelor care analizează sau au implementat deja restricționarea accesului minorilor la rețelele de socializare?”

În acest context, Arafat menționează acțiunile întreprinse de alte state.

“Țări precum Franța, Australia, Regatul Unit sau Norvegia abordează deja acest subiect ca fiind ceea ce este în realitate: o problemă de sănătate publică și de protecție a copilului și adolescentului, nu o polemică ideologică”, afirmă Arafat.

Advertisement

Acesta subliniază că “nu este vorba despre cenzură”, ci despre “ocrotirea sănătății mintale a copiilor și adolescenților”.

Arafat adaugă că, așa cum minorilor le este interzis legal accesul la alcool, tutun sau jocuri de noroc, statul ar trebui să intervină și în privința rețelelor sociale.

Șeful DSU argumentează că “rețelele de socializare sunt servicii cu potențial periculos pentru copii și adolescenți. Aceste platforme utilizează tactici complexe de influențare, create pentru a capta interesul și a induce dependență. Un copil sau un adolescent nu posedă încă dezvoltarea cognitivă și afectivă suficientă pentru a se proteja de algoritmi proiectați intenționat să exploateze vulnerabilități.”

„Nu este exclusiv sarcina părinților”

A spune că „este doar responsabilitatea părinților” nu mai este suficient într-un context global marcat de platforme extinse și interese comerciale masive. Când pericolul este generalizat, soluția trebuie să provină din sfera politicilor publice”, mai spune șeful DSU.

Advertisement

Având în vedere aceste aspecte, Arafat propune o reglementare legislativă care să limiteze accesul la rețelele sociale pentru copiii sub 15 – 16 ani.

“De aceea, este momentul ca parlamentarii României să își asume această îndatorire și să elaboreze un set de reglementări legislative bine definite care să restricționeze accesul copiilor și adolescenților sub 15–16 ani la rețelele de socializare”, a mai transmis Arafat.

**Exemple de acțiuni întreprinse de alte națiuni**
Australia a promulgat o lege care impune platformelor să prevină persoanele sub 16 ani să-și deschidă sau să-și mențină conturi.

Franța a adoptat un proiect legislativ care interzice accesul la rețelele sociale pentru copiii sub 15 ani și impune verificarea vârstei utilizatorilor, cu aplicare din septembrie 2026. Norvegia intenționează să majoreze vârsta minimă la care minorii pot acorda consimțământul pentru procesarea datelor pe rețele sociale, de la 13 la 15 ani, și dezvoltă un mecanism de verificare a vârstei.

În Regatul Unit, Guvernul examinează opțiunea unor limitări asemănătoare cu cele australiene, deși nu s-a instituit încă o interdicție totală pentru minori.

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading