Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ -5°C | Anul XI Nr. 548

La zi

Semnificația istorică a zilei de 23 mai

Published

on

IATĂ CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN ACEASTĂ ZI:

1430Ioana d’Arc este capturată la Compiègne de către burgunzi, aliați ai englezilor, în timpul Războiului de 100 de Ani. Tânăra eroină franceză va fi predată englezilor și judecată pentru erezie, fiind arsă pe rug un an mai târziu.

1498 – În Florența, reformatorul dominican Girolamo Savonarola este executat prin spânzurare și ardere pe rug pentru erezie, opoziție față de corupția papală și tulburarea ordinii publice. Moartea sa simbolizează lupta dintre reformă și autoritate religioasă.

1618 – Are loc Defenestrația de la Praga, când doi reprezentanți ai împăratului romano-german sunt aruncați pe fereastră de nobili cehi. Evenimentul declanșează Războiul de Treizeci de Ani, unul dintre cele mai sângeroase conflicte religioase din Europa.

Advertisement

1701Căpitanul William Kidd, celebru pirat britanic, este spânzurat la Londra pentru piraterie și crimă. Execuția sa devine una dintre cele mai cunoscute din epoca marilor explorări maritime.

1829 – În contextul finalului Războiului ruso-turc (1828–1829), Tratatul preliminar de la Adrianopol prevede, printre altele, libertăți comerciale pentru Rusia și un început al recunoașterii autonomiei Țărilor Române. Acest acord pregătește reformele ulterioare în Principate.

1871Guvernul provizoriu de la Paris este înfrânt de armata franceză loială, punând capăt Comunei din Paris, o revoltă muncitorească considerată de mulți istorici un precursor al revoluțiilor socialiste din secolul XX.

1873 – Este brevetat de Levi Strauss primul model de blugi cu cuie metalice, moment care marchează nașterea pantalonilor blue jeans – deveniți un simbol cultural global al secolului XX.

1911 – Se naște Iulia Hașdeu, fiica savantului Bogdan Petriceicu Hașdeu, o copilă genială, devenită simbol al suferinței romantice în cultura română. Deși moare prematur, memoria ei este păstrată prin Castelul Iulia Hașdeu de la Câmpina.

Advertisement

1915 – Italia declară război Austro-Ungariei în cadrul Primului Război Mondial, alegând să lupte alături de Antanta. Decizia are efecte indirecte și asupra României, aflată într-un echilibru diplomatic delicat.

1921 – În România se înființează Partidul Comunist Român (inițial sub numele de Partidul Socialist-Comunist), afiliat Internaționalei a III-a. Deși interzis ulterior, va reveni în prim-plan în 1945 și va domina viața politică românească până în 1989.

1934 – În SUA are loc uciderea celebrilor gangsteri Bonnie și Clyde de către poliție în Louisiana. Cei doi deveniseră figuri legendare în timpul Marii Crize Economice, simbolizând rebeliunea împotriva sistemului.

1945 – După capitularea Germaniei în Al Doilea Război Mondial, este dizolvat guvernul german condus de Karl Dönitz, iar liderii rămași ai regimului nazist sunt arestați de trupele aliate. Este un pas esențial în procesul de denazificare.

1949 – Este proclamată oficial Republica Federală Germania (RFG), prin adoptarea Legii Fundamentale la Bonn. Statul va deveni un simbol al democrației occidentale în perioada Războiului Rece, în contrast cu RDG, aflată sub influență sovietică.

Advertisement

1979Eclipsa totală de Soare din 23 mai este vizibilă în mare parte din Asia de Sud-Est și Pacific. Este un eveniment important pentru studiile astronomice din acea perioadă.

1992 – În România are loc al doilea tur al alegerilor prezidențiale, câștigat de Ion Iliescu în fața lui Emil Constantinescu. Scrutinul este considerat un test important pentru consolidarea democrației postcomuniste.

1995 – Este lansat Windows NT 3.51 de către Microsoft, o versiune importantă a sistemului de operare folosită în mediile profesionale și industriale, marcând avansul tehnologic al anilor ’90.

2006Muntenegru votează prin referendum separarea de Serbia, proclamându-și independența. Este ultimul stat care se desprinde din fosta Iugoslavie, încheind astfel un proces de destrămare care a început în anii ’90.

2013Piața Victoriei din București este ocupată temporar de protestatari împotriva proiectului minier de la Roșia Montană, într-un nou val de mișcări civice de mediu și anti-corupție din România.

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Meteo și Mediu

Știre meteo – Călărași – 1 februarie 2026

Published

on

Știre meteo – Călărași

Vremea rămâne apăsătoare în Călărași, unde cerul este complet acoperit, iar atmosfera păstrează tonul rece al începutului de februarie. Temperatura înregistrată este de –4°C, însă frigul se simte mult mai intens, cu o valoare resimțită de –10°C, accentuată de vântul care bate constant dinspre ENE cu 16 km/h.

Nivelul ridicat al umidității, 82%, contribuie la senzația de aer greu și rece, în timp ce presiunea atmosferică de 1018 mb (764 mmHg) indică o vreme stabilă, fără schimbări bruște în următoarele ore.

În ansamblu, ziua se anunță rece, cu un cer închis și o atmosferă care îndeamnă la prudență pentru cei care ies afară, mai ales din cauza temperaturii resimțite mult mai scăzute.

Advertisement
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

La zi

Ajutoare de Paște și Crăciun pentru pensionari: PSD vrea până la 1.000 lei în 2026

Published

on

Ministrul Muncii, Florin Manole, a anunțat că PSD propune un nou pachet de solidaritate pentru categoriile vulnerabile, inclusiv ajutor financiar one-off pentru pensionari și în 2026.

Ajutorul ar urma să fie acordat în două tranșe egale, una de Paște (aprilie) și una de Crăciun (decembrie), cu sume diferențiate în funcție de nivelul pensiei:

  • Pensionarii cu pensii de până la 1.500 lei inclusiv – 1.000 lei (2 × 500 lei). Beneficiari: aproximativ 1,24 milioane persoane. Impact bugetar estimat: 1,24 miliarde lei.
  • Pensionarii cu pensii între 1.501 și 2.000 lei – 800 lei (2 × 400 lei). Beneficiari: circa 621.095 persoane. Impact bugetar estimat: 497 milioane lei.
  • Pensionarii cu pensii între 2.001 și 3.000 lei – 600 lei (2 × 300 lei). Beneficiari: aproximativ 1 milion persoane. Impact bugetar estimat: 612 milioane lei.

PSD a cerut deja în Coaliție aprobarea acestor măsuri pentru anul 2026, similar cu ajutoarele acordate în 2023. Dacă propunerea va fi acceptată, peste 2,8 milioane de pensionari ar putea beneficia de sprijin financiar suplimentar, cu un impact total bugetar estimat la aproximativ 2,35 miliarde lei.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Advertisement
Continue Reading

La zi

Raed Arafat propune ca România să adopte o măsură îndrăzneață, similară cu cele luate de alte națiuni, subliniind că demersul nu vizează cenzura.

Published

on

Șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, Raed Arafat, consideră că platformele de socializare reprezintă “produse cu risc semnificativ pentru copii și adolescenți” și sugerează că România ar trebui să reglementeze legal accesul acestora la astfel de platforme.

Într-o postare pe Facebook de sâmbătă dimineață, șeful DSU a reflectat: “După recentele evenimente de gravitate majoră în care au fost implicați majoritar copii și adolescenți, nu ar fi acum prilejul oportun ca și România să adopte o măsură curajoasă și responsabilă, alăturându-se statelor care analizează sau au implementat deja restricționarea accesului minorilor la rețelele de socializare?”

În acest context, Arafat menționează acțiunile întreprinse de alte state.

“Țări precum Franța, Australia, Regatul Unit sau Norvegia abordează deja acest subiect ca fiind ceea ce este în realitate: o problemă de sănătate publică și de protecție a copilului și adolescentului, nu o polemică ideologică”, afirmă Arafat.

Advertisement

Acesta subliniază că “nu este vorba despre cenzură”, ci despre “ocrotirea sănătății mintale a copiilor și adolescenților”.

Arafat adaugă că, așa cum minorilor le este interzis legal accesul la alcool, tutun sau jocuri de noroc, statul ar trebui să intervină și în privința rețelelor sociale.

Șeful DSU argumentează că “rețelele de socializare sunt servicii cu potențial periculos pentru copii și adolescenți. Aceste platforme utilizează tactici complexe de influențare, create pentru a capta interesul și a induce dependență. Un copil sau un adolescent nu posedă încă dezvoltarea cognitivă și afectivă suficientă pentru a se proteja de algoritmi proiectați intenționat să exploateze vulnerabilități.”

„Nu este exclusiv sarcina părinților”

A spune că „este doar responsabilitatea părinților” nu mai este suficient într-un context global marcat de platforme extinse și interese comerciale masive. Când pericolul este generalizat, soluția trebuie să provină din sfera politicilor publice”, mai spune șeful DSU.

Advertisement

Având în vedere aceste aspecte, Arafat propune o reglementare legislativă care să limiteze accesul la rețelele sociale pentru copiii sub 15 – 16 ani.

“De aceea, este momentul ca parlamentarii României să își asume această îndatorire și să elaboreze un set de reglementări legislative bine definite care să restricționeze accesul copiilor și adolescenților sub 15–16 ani la rețelele de socializare”, a mai transmis Arafat.

**Exemple de acțiuni întreprinse de alte națiuni**
Australia a promulgat o lege care impune platformelor să prevină persoanele sub 16 ani să-și deschidă sau să-și mențină conturi.

Franța a adoptat un proiect legislativ care interzice accesul la rețelele sociale pentru copiii sub 15 ani și impune verificarea vârstei utilizatorilor, cu aplicare din septembrie 2026. Norvegia intenționează să majoreze vârsta minimă la care minorii pot acorda consimțământul pentru procesarea datelor pe rețele sociale, de la 13 la 15 ani, și dezvoltă un mecanism de verificare a vârstei.

În Regatul Unit, Guvernul examinează opțiunea unor limitări asemănătoare cu cele australiene, deși nu s-a instituit încă o interdicție totală pentru minori.

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading