Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ -5°C | Anul XI Nr. 548

La zi

Semnificația istorică a zilei de 17 mai

Published

on

IATĂ CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN ACEASTĂ ZI:

1215 – A fost ocupată Londra de către baronii englezi (în puciul contra regelui John).

1388 – S-a încheiat zidirea bisericii mari a Mânăstirii Cozia (Vâlcea, România).

1395 – A avut loc Bătălia de la Rovine, una dintre cele mai importante bătălii din istoria Țării Românești.

Advertisement

1510 – A murit Alessandro Filipepi , cunoscut sub numele de Sandro Botticelli, unul dintre cei mai mari pictori al Renașterii florentine.

1655 – Englezii ocupă insula Jamaica.

1727 – A murit Ecaterina I a Rusiei, născută Marta Helena Skowrońska, țarina a Rusiei.

1756 – A început Războiul de Șapte Ani (17 mai 1756 – 15 februarie 1763)

1792 – S-a înființat Bursa de pe Wall Street, devenita cel mai important sediu mondial de bursa.

Advertisement

1808 – Napoleon Bonaparte anexează Statul Pontifical la Imperiul francez.

1814 – Norvegia adoptă prima sa constituție, iar prințul danez Christian Frederik este ales rege de către Adunarea Constituantă norvegiană.

1842 – Ekaterina Kelpș deschide la Tighina în Basarabia țaristă, un pension particular de fete.

1848 – Se încheie Marea adunare națională de la Blaj, Transilvania, la care au participat 40 000 de romani, prin care românii se declară națiune de sine stătătoare.

1848 – Are loc Adunarea românilor din comitatul Caraș, la Lugoj, unde se revendică drepturi naționale și autonomia bisericii ortodoxe române din Banat și Crișana La 4 mai / 16 mai – 5 / 17 mai 1848 are loc Adunarea românilor din comitatul Caraș, cu participarea unor moldoveni și munteni, la Lugoj, unde se revendică drepturi naționale și autonomia bisericii ortodoxe române din Banat și Crișana.

Advertisement

1900 – În Al Doilea Război al Burilor, asediul Mafekingului a fost spart după 217 zile, victorie britanică decisivă împotriva burilor.

1902 – Arheologul grec Valerios Stais descoperă Mecanismul de la Antikythera, un calculator mecanic antic, conceput pentru calculul pozițiilor astronomice.

1904 – S-a născut marele actor francez Jean Gabin.

1914 – Principatul de Monaco este ocupat și, astfel, trece de sub stăpânirea franceză sub cea austriacă.

1923 – În București, România, are loc inaugurarea Monumentului Ostașului Necunoscut în Parcul Carol.

Advertisement

1932 – în România, a intrat in vigoare Legea pentru organizarea Institutului Superior de Educație Fizica, cu durata cursurilor de patru ani.

1936 – A fost deschis publicul Muzeul Satului din București, la inițiativa profesorului Dimitrie Gusti. Concomitent, a fost inaugurat si Parcul Herăstrău.

1936 – În România se promulgă Codul penal și Codul de procedură penală care vor intra în vigoare la 1 ianuarie 1937.

1940 – Al doilea război mondial: Germania ocupă orașul Bruxelles, capitala Belgiei.

1946 – A avut loc constituirea Blocului Partidelor Democrate (BPD), alianță electorala alcătuită din PCR, PSD, PNL-Gh. Tătărescu, PNT-Anton Alexandrescu, Frontul Plugarilor si PNP, fiecare partid păstrându-si ideologia si programul propriu. Platforma-program, data publicității la 20 mai, prevedea: asigurarea regimului democratic in cadrul monarhiei constituționale; respectarea libertății individuale; respectarea drepturilor si libertăților cetățenești; libertatea cuvântului, a scrisului, a întrunirilor si a dreptului de asociere; libertatea religioasă;

Advertisement

1950 – După ce timp de 18 ani a fost primar al Parisului, Jacques Chirac devine președinte al Franței.

1957 – Regizorul Ion Popescu-Gopo a fost premiat la Cannes cu Marele Premiu Palme d’or pentru scurt metraj, pentru filmul de desen animat „Scurtă istorie”.

1973 – Afacerea Watergate: încep audierile televizate în Senatul Statelor Unite. Afacerea Watergate este denumirea atribuită unui scandal politic și mediatic al anilor 1970 din Statele Unite care a dus la o criză politică majoră, care a culminat cu demisia președintelui Statelor Unite, Richard Nixon. Ziarul Washington Post și reporterii Bob Woodward și Carl Bernstein au primit premiul Pulitzer pentru ancheta desfășurată. Denumirea Watergate provine de la numele hotelului în care s-a comis o spargere, a cărei investigare a fost punctul de pornire al scandalului.

1990 – Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a scos homosexualitatea din nomenclatorul bolilor.

1992 – Demonstrații în Bangkok împotrivă regimului militar. 450 de oameni sunt împușcați, ceea ce duce la declanșarea democratizării țării.

Advertisement

1995 – Pentru prima dată, un roman, Constantin Lăcătușu, a reușit să ajungă pe cel mai înalt vârf al lumii, Everest. Alpinistul a urcat pe „Acoperișul lumii”, la 8.848 metri, după alte doua încercări.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Advertisement

Meteo și Mediu

Știre meteo – Călărași – 1 februarie 2026

Published

on

Știre meteo – Călărași

Vremea rămâne apăsătoare în Călărași, unde cerul este complet acoperit, iar atmosfera păstrează tonul rece al începutului de februarie. Temperatura înregistrată este de –4°C, însă frigul se simte mult mai intens, cu o valoare resimțită de –10°C, accentuată de vântul care bate constant dinspre ENE cu 16 km/h.

Nivelul ridicat al umidității, 82%, contribuie la senzația de aer greu și rece, în timp ce presiunea atmosferică de 1018 mb (764 mmHg) indică o vreme stabilă, fără schimbări bruște în următoarele ore.

În ansamblu, ziua se anunță rece, cu un cer închis și o atmosferă care îndeamnă la prudență pentru cei care ies afară, mai ales din cauza temperaturii resimțite mult mai scăzute.

Advertisement
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

La zi

Ajutoare de Paște și Crăciun pentru pensionari: PSD vrea până la 1.000 lei în 2026

Published

on

Ministrul Muncii, Florin Manole, a anunțat că PSD propune un nou pachet de solidaritate pentru categoriile vulnerabile, inclusiv ajutor financiar one-off pentru pensionari și în 2026.

Ajutorul ar urma să fie acordat în două tranșe egale, una de Paște (aprilie) și una de Crăciun (decembrie), cu sume diferențiate în funcție de nivelul pensiei:

  • Pensionarii cu pensii de până la 1.500 lei inclusiv – 1.000 lei (2 × 500 lei). Beneficiari: aproximativ 1,24 milioane persoane. Impact bugetar estimat: 1,24 miliarde lei.
  • Pensionarii cu pensii între 1.501 și 2.000 lei – 800 lei (2 × 400 lei). Beneficiari: circa 621.095 persoane. Impact bugetar estimat: 497 milioane lei.
  • Pensionarii cu pensii între 2.001 și 3.000 lei – 600 lei (2 × 300 lei). Beneficiari: aproximativ 1 milion persoane. Impact bugetar estimat: 612 milioane lei.

PSD a cerut deja în Coaliție aprobarea acestor măsuri pentru anul 2026, similar cu ajutoarele acordate în 2023. Dacă propunerea va fi acceptată, peste 2,8 milioane de pensionari ar putea beneficia de sprijin financiar suplimentar, cu un impact total bugetar estimat la aproximativ 2,35 miliarde lei.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Advertisement
Continue Reading

La zi

Raed Arafat propune ca România să adopte o măsură îndrăzneață, similară cu cele luate de alte națiuni, subliniind că demersul nu vizează cenzura.

Published

on

Șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, Raed Arafat, consideră că platformele de socializare reprezintă “produse cu risc semnificativ pentru copii și adolescenți” și sugerează că România ar trebui să reglementeze legal accesul acestora la astfel de platforme.

Într-o postare pe Facebook de sâmbătă dimineață, șeful DSU a reflectat: “După recentele evenimente de gravitate majoră în care au fost implicați majoritar copii și adolescenți, nu ar fi acum prilejul oportun ca și România să adopte o măsură curajoasă și responsabilă, alăturându-se statelor care analizează sau au implementat deja restricționarea accesului minorilor la rețelele de socializare?”

În acest context, Arafat menționează acțiunile întreprinse de alte state.

“Țări precum Franța, Australia, Regatul Unit sau Norvegia abordează deja acest subiect ca fiind ceea ce este în realitate: o problemă de sănătate publică și de protecție a copilului și adolescentului, nu o polemică ideologică”, afirmă Arafat.

Advertisement

Acesta subliniază că “nu este vorba despre cenzură”, ci despre “ocrotirea sănătății mintale a copiilor și adolescenților”.

Arafat adaugă că, așa cum minorilor le este interzis legal accesul la alcool, tutun sau jocuri de noroc, statul ar trebui să intervină și în privința rețelelor sociale.

Șeful DSU argumentează că “rețelele de socializare sunt servicii cu potențial periculos pentru copii și adolescenți. Aceste platforme utilizează tactici complexe de influențare, create pentru a capta interesul și a induce dependență. Un copil sau un adolescent nu posedă încă dezvoltarea cognitivă și afectivă suficientă pentru a se proteja de algoritmi proiectați intenționat să exploateze vulnerabilități.”

„Nu este exclusiv sarcina părinților”

A spune că „este doar responsabilitatea părinților” nu mai este suficient într-un context global marcat de platforme extinse și interese comerciale masive. Când pericolul este generalizat, soluția trebuie să provină din sfera politicilor publice”, mai spune șeful DSU.

Advertisement

Având în vedere aceste aspecte, Arafat propune o reglementare legislativă care să limiteze accesul la rețelele sociale pentru copiii sub 15 – 16 ani.

“De aceea, este momentul ca parlamentarii României să își asume această îndatorire și să elaboreze un set de reglementări legislative bine definite care să restricționeze accesul copiilor și adolescenților sub 15–16 ani la rețelele de socializare”, a mai transmis Arafat.

**Exemple de acțiuni întreprinse de alte națiuni**
Australia a promulgat o lege care impune platformelor să prevină persoanele sub 16 ani să-și deschidă sau să-și mențină conturi.

Franța a adoptat un proiect legislativ care interzice accesul la rețelele sociale pentru copiii sub 15 ani și impune verificarea vârstei utilizatorilor, cu aplicare din septembrie 2026. Norvegia intenționează să majoreze vârsta minimă la care minorii pot acorda consimțământul pentru procesarea datelor pe rețele sociale, de la 13 la 15 ani, și dezvoltă un mecanism de verificare a vârstei.

În Regatul Unit, Guvernul examinează opțiunea unor limitări asemănătoare cu cele australiene, deși nu s-a instituit încă o interdicție totală pentru minori.

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading