Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ -3°C | Anul XI Nr. 548

La zi

Semnificația istorică a zilei de 1 aprilie

Published

on

IATĂ CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN ACEASTĂ ZI:

La 1 aprilie este comemorată Ziua națională de cinstire a memoriei românilor – victime ale masacrelor de la Fântâna Albă și alte zone, ale deportărilor, ale foametei și altor forme de represiune organizate de regimul totalitar sovietic în ținutul Herța, nordul Bucovinei și întreaga Basarabie, instituită prin Legea 68/2011.

1 Aprilie este ziua in care fiecare dintre noi încerca sa păcălească pe fiecare… Ziua farselor este cunoscuta, în cele mai multe țări europene, încă din secolul XVI. Una din numeroasele explicații a acestei tradiții este următoarea: în anul 1564 regele Carol al IX-lea al Franței a mutat serbarea Anului Nou de la data de 1 aprilie pe data de 1 ianuarie.

33 – Conform relatării unui istoric, a avut loc Cina cea de Taină a lui Isus Hristos.

Advertisement

457 – Majorian este proclamat împărat de armata romană.

1582 – Regele Carol al IX-lea al Franței ordonă schimbarea calendarului iulian cu cel gregorian si renunțarea socotirii Anului Nou de la 1 aprilie.

1784 – Horea este primit in audienta la împăratul Iosif al II-lea, căruia îi prezintă situația grea a țărănimii din Transilvania.

1815 – S-a născut Otto von Bismarck, cancelar al Reichului german.

1824 – Domnitorul muntean Grigore Ghica aprobă propunerea arhitectului Hartl și a inginerului Freiwald de pavare a străzilor bucureștene cu piatră cioplită.

Advertisement

1834 – Generalul rus Pavel Dmitrievici Kiseleff încetează a mai fi președinte plenipotențiar al Divanurilor Moldovei și Valahiei.

1859 – Dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al Munteniei și Moldovei a fost recunoscută de Franța, Marea Britanie, Rusia, Prusia și Regatul Sardiniei, în cadrul Conferinței reprezentanților puterilor garante de la Paris.

1866 – A fost înființata Societatea Literară Română, actuala Academie de Științe a României. Societatea Literară Română devine în 1867 Societatea Academică Română, iar în 1879 Academia Română.

1875 – S-a născut scriitorul si jurnalistul britanic Edgar Wallace (d. 1932), numele lui adevărat fiind „Richard Horatio Edgar”.

1878 – Mihail Kogălniceanu înaintează consulului general al Rusiei la București, D.F. Stuart, o notă de protest în legătură cu ocuparea de către trupele țariste care participaseră la războiul ruso-româno-turc, a unor localități din România.

Advertisement

1881 – În satul Rășinari, Sibiu, în Transilvania, se naște Octavian Goga, poet român ardelean de origine aromână, politician de extremă dreaptă și prim-ministrul României.

1891 – William Wrigley înființează compania producătoare de gumă de mestecat care-i poartă numele.

1894 – În România se înființează Banca Agricolă cu capital românesc (8 000 000 lei), având sucursale în toate județele țarii.

1904 – România aderă la Convenția internațională cu privire la unitatea tehnică a drumurilor de fier, încheiată la Berna, la 3 mai 1866.

1912 – Se înființează la Cotroceni in București, România, Școala militară de pilotaj, condusă de maiorul Ion Maori.

Advertisement

1918 – Este desființată vama de la Ungheni, granița de la Prut fiind mutată pe Nistru, eveniment petrecut în urma votări unirii Republicii Democratice Moldovenești cu patria mamă România, la 27 martie 1918.

1919 – România trece la Calendarul gregorian (calendarul pe stil nou), adoptat prin Decretul-lege din 5 martie 1919. Ziua de 1 aprilie (stil vechi) devenea 14 aprilie (stil nou).

1920 – La Chișinău, România, N.Dunăreanu și L.Marian scot primul număr al revistei “Renașterea Moldovei”, sub al cărei titlu era scris “Revistă literară și de propagandă națională“.

1921 – Se înființează Opera Româna din București.

1939 – În Spania ia sfârșit războiului civil spaniol și începe dictatura generalului Franco.

Advertisement

1941 – Armata sovietica masacrează circa 2500 de români la Fântâna Albă, în Bucovina de Nord ocupata de Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste în urma Pactului Ribbentrop – Molotov.

1945 – Al doilea război mondial: Bătălia Okinawei; trupele americane cuceresc insula de la japonezi după lupte violente, începând astfel ofensiva finală împotriva Japoniei.

1948 – Forțele sovietice din Germania blochează căile de comunicație către sectoarele de ocupație american, britanic și francez din Berlin, declanșând astfel prima criză a Războiului Rece.

1960 – NASA lansează primul satelit meteorologic.

1960 – Satelitul TIROS-1 transmite prima imagine de televiziune din spațiu.

Advertisement

1962 – A murit pictorul român Camil Ressu, una din personalitățile marcante ale artei românești.

1976 – Fondarea companiei Apple Computers, de către Steve Jobs și Steve Wozniak, care va lansa în anii ’80 computerul personal Macintosh.

1979 – Iran devine republică islamică în urma răsturnării șahului printr-un vot de 99%.

1997 – Cometa Hale-Bopp clasată printre primele opt ale secolului ca mărime și luminozitate, s-a aflat cel mai aproape de Soare, la 138 milioane de km și a atins un maxim de luminozitate.

1998 – Austria, Germania și Italia au decis ridicarea controalelor de frontieră pentru comunicațiile terestre dintre cele trei țări.

Advertisement

2001 – Fostul președinte iugoslav Slobodan Miloșevici este predat de autoritățile sârbe, pentru a fi trimis în fața Tribunalului internațional pentru crime de război de la Haga.

2001 – Olanda a devenit prima țară din lume care a legalizat căsătoriile între persoane de același sex.

2002 – Olanda a devenit prima țară din lume unde eutanasia a fost legalizată în anumite condiții.

2003 – Orașul Constanța a devenit port liber.

2004 – Google Inc. a lansat serviciul Gmail.

Advertisement

2009 – Albania și Croația devin membre NATO.

2020 – Turneul de tenis de la Wimbledon ediția 2020 a fost anulat pentru prima dată după cel de-Al Doilea Război Mondial, din cauza răspândirii COVID-19 în Regatul Unit.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

La zi

Justiția se reorganizează: cauze eliminate, atribuții redistribuite și digitalizare accelerată

Published

on

Consiliul Superior al Magistraturii înaintează un pachet amplu de modificări legislative care urmăresc reducerea încărcării instanțelor și fluidizarea procedurilor judiciare. Propunerile vizează atât scoaterea unor categorii de cauze din competența judecătorilor, cât și redistribuirea unor sarcini către personalul auxiliar sau către asistenți, extinderea competențelor judecătorilor stagiari și accelerarea digitalizării în sistemul judiciar.

Printre schimbările esențiale se numără eliminarea din sala de judecată a unor proceduri considerate repetitive sau administrative. Dizolvarea și radierea firmelor, cererile necontencioase privind ONG‑urile, înlocuirea amenzii cu muncă în folosul comunității, precum și divorțul prin acord sunt propuse pentru a fi soluționate în afara instanțelor. De asemenea, se renunță la procedura actuală de încuviințare a executării silite pentru hotărârile judecătorești, iar o parte dintre atribuțiile privind tutela și curatela sunt transferate către autoritatea tutelară.

Reforma include și ajustări ale competenței teritoriale în diverse materii, lărgirea atribuțiilor judecătorilor stagiari și clarificarea rolului judecătorului de supraveghere a privării de libertate. În paralel, se propune actualizarea taxelor judiciare de timbru, în acord cu costurile reale ale procedurilor și cu evoluția economică.

Un capitol important îl reprezintă digitalizarea: implementarea unei baze de date comune pentru comunicarea soluțiilor, dezvoltarea programului REJUST pentru generarea automată a unor hotărâri simple, transmiterea electronică a cererilor de executare silită și acces extins la bazele de date ale instituțiilor publice. Toate acestea urmăresc reducerea timpilor de soluționare și eliminarea întârzierilor cauzate de proceduri administrative.

Advertisement

Propunerile sunt analizate în cadrul proiectului „EFICIENȚĂ”, iar până la finalul lunii februarie urmează consultări cu UNBR și alte profesii juridice pentru identificarea eventualelor dificultăți practice și ajustarea legislației secundare.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

La zi

Campionul sinecurilor: Andrei Gabriel Benghea Mălăieș și cele 11 surse de venit

Published

on

Andrei Gabriel Benghea Mălăieș, funcționar public și consultant în vârstă de 45 de ani, a devenit simbolul cumulului excesiv de funcții în România. În ultimii ani a strâns simultan 11 surse de venit oficiale, majoritatea plătite din bani publici sau din contracte cu instituții de stat.

A ocupat sau ocupă poziții precum: consilier personal la un minister, expert în cadrul mai multor autorități publice centrale, membru în consilii de administrație la companii de stat, consultant pe proiecte europene, lector universitar plătit cu ora, director interimar la o instituție publică, membru în comisii de licitație, evaluator de proiecte naționale și europene, consilier local într-o localitate mică, președinte sau membru în asociații finanțate public și alte activități de consultanță contractuală.

Veniturile lunare cumulate au depășit de mai multe ori salariul mediu net pe economie, iar unele funcții se suprapuneau temporal, ridicând semne de întrebare privind compatibilitatea și timpul efectiv dedicat fiecăreia. Cazul său a fost intens mediatizat ca exemplu clasic de cumul aberant de sinecuri, în care un singur om poate încasa bani de la stat pe mai multe canale în același timp.

Deși a fost criticat public și semnalat în rapoarte de integritate, Benghea Mălăieș a continuat să dețină majoritatea acestor poziții ani la rând, profitând de lacunele legislative și de lipsa controalor stricte privind conflictul de interese și cumulul funcțiilor publice.

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

La zi

Moarte sub tăcere la Poliția din Corabia

Published

on

Un bărbat de 69 de ani, posesor al dublei cetățenii română și americană, a fost oprit în trafic de polițiștii din Corabia. Avea doar permisul de conducere valabil în Statele Unite, nu și pe cel românesc. A fost legitimat și condus la sediul Poliției Municipiului Corabia pentru verificări suplimentare.

Câteva minute mai târziu, în interiorul clădirii, omul s-a prăbușit. A lovit violent capul de pardoseală, a suferit un traumatism cranio-cerebral grav. Polițiștii au încercat resuscitarea, au chemat ambulanța, dar bărbatul a murit pe loc. Autopsia a indicat infarct miocardic acut urmat de stop cardio-respirator, combinat cu leziunile de la cădere.

IPJ Olt a transmis un comunicat extrem de laconic: „persoana s-a dezechilibrat și a căzut”. Nicio explicație clară despre ce s-a întâmplat exact în acele minute din sediu, nicio mențiune despre eventuale lovituri prealabile, despre starea sănătății lui înainte de eveniment sau despre martori. Niciun detaliu despre comportamentul polițiștilor în momentul în care cetățeanul a intrat în clădire.

Procurorii au deschis dosar penal pentru ucidere din culpă și continuă cercetările. Totuși, lipsa comunicării oficiale detaliate alimentează speculații și nemulțumire publică. Oamenii se întreabă: cum moare cineva în custodia poliției într-un interval atât de scurt? De ce autoritățile refuză să ofere informații concrete și transparente?

Advertisement

Cazul rămâne învăluit în tăcere oficială. Familia așteaptă răspunsuri. Societatea așteaptă adevărul. Până atunci, un om a intrat viu într-o secție de poliție și a ieșit mort – iar explicațiile lipsesc cu desăvârșire.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading