Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ -1°C | Anul XI Nr. 548

La zi

Semnificația istorică a zilei de 1 aprilie

Published

on

IATĂ CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN ACEASTĂ ZI:

La 1 aprilie este comemorată Ziua națională de cinstire a memoriei românilor – victime ale masacrelor de la Fântâna Albă și alte zone, ale deportărilor, ale foametei și altor forme de represiune organizate de regimul totalitar sovietic în ținutul Herța, nordul Bucovinei și întreaga Basarabie, instituită prin Legea 68/2011.

1 Aprilie este ziua in care fiecare dintre noi încerca sa păcălească pe fiecare… Ziua farselor este cunoscuta, în cele mai multe țări europene, încă din secolul XVI. Una din numeroasele explicații a acestei tradiții este următoarea: în anul 1564 regele Carol al IX-lea al Franței a mutat serbarea Anului Nou de la data de 1 aprilie pe data de 1 ianuarie.

33 – Conform relatării unui istoric, a avut loc Cina cea de Taină a lui Isus Hristos.

Advertisement

457 – Majorian este proclamat împărat de armata romană.

1582 – Regele Carol al IX-lea al Franței ordonă schimbarea calendarului iulian cu cel gregorian si renunțarea socotirii Anului Nou de la 1 aprilie.

1784 – Horea este primit in audienta la împăratul Iosif al II-lea, căruia îi prezintă situația grea a țărănimii din Transilvania.

1815 – S-a născut Otto von Bismarck, cancelar al Reichului german.

1824 – Domnitorul muntean Grigore Ghica aprobă propunerea arhitectului Hartl și a inginerului Freiwald de pavare a străzilor bucureștene cu piatră cioplită.

Advertisement

1834 – Generalul rus Pavel Dmitrievici Kiseleff încetează a mai fi președinte plenipotențiar al Divanurilor Moldovei și Valahiei.

1859 – Dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al Munteniei și Moldovei a fost recunoscută de Franța, Marea Britanie, Rusia, Prusia și Regatul Sardiniei, în cadrul Conferinței reprezentanților puterilor garante de la Paris.

1866 – A fost înființata Societatea Literară Română, actuala Academie de Științe a României. Societatea Literară Română devine în 1867 Societatea Academică Română, iar în 1879 Academia Română.

1875 – S-a născut scriitorul si jurnalistul britanic Edgar Wallace (d. 1932), numele lui adevărat fiind „Richard Horatio Edgar”.

1878 – Mihail Kogălniceanu înaintează consulului general al Rusiei la București, D.F. Stuart, o notă de protest în legătură cu ocuparea de către trupele țariste care participaseră la războiul ruso-româno-turc, a unor localități din România.

Advertisement

1881 – În satul Rășinari, Sibiu, în Transilvania, se naște Octavian Goga, poet român ardelean de origine aromână, politician de extremă dreaptă și prim-ministrul României.

1891 – William Wrigley înființează compania producătoare de gumă de mestecat care-i poartă numele.

1894 – În România se înființează Banca Agricolă cu capital românesc (8 000 000 lei), având sucursale în toate județele țarii.

1904 – România aderă la Convenția internațională cu privire la unitatea tehnică a drumurilor de fier, încheiată la Berna, la 3 mai 1866.

1912 – Se înființează la Cotroceni in București, România, Școala militară de pilotaj, condusă de maiorul Ion Maori.

Advertisement

1918 – Este desființată vama de la Ungheni, granița de la Prut fiind mutată pe Nistru, eveniment petrecut în urma votări unirii Republicii Democratice Moldovenești cu patria mamă România, la 27 martie 1918.

1919 – România trece la Calendarul gregorian (calendarul pe stil nou), adoptat prin Decretul-lege din 5 martie 1919. Ziua de 1 aprilie (stil vechi) devenea 14 aprilie (stil nou).

1920 – La Chișinău, România, N.Dunăreanu și L.Marian scot primul număr al revistei “Renașterea Moldovei”, sub al cărei titlu era scris “Revistă literară și de propagandă națională“.

1921 – Se înființează Opera Româna din București.

1939 – În Spania ia sfârșit războiului civil spaniol și începe dictatura generalului Franco.

Advertisement

1941 – Armata sovietica masacrează circa 2500 de români la Fântâna Albă, în Bucovina de Nord ocupata de Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste în urma Pactului Ribbentrop – Molotov.

1945 – Al doilea război mondial: Bătălia Okinawei; trupele americane cuceresc insula de la japonezi după lupte violente, începând astfel ofensiva finală împotriva Japoniei.

1948 – Forțele sovietice din Germania blochează căile de comunicație către sectoarele de ocupație american, britanic și francez din Berlin, declanșând astfel prima criză a Războiului Rece.

1960 – NASA lansează primul satelit meteorologic.

1960 – Satelitul TIROS-1 transmite prima imagine de televiziune din spațiu.

Advertisement

1962 – A murit pictorul român Camil Ressu, una din personalitățile marcante ale artei românești.

1976 – Fondarea companiei Apple Computers, de către Steve Jobs și Steve Wozniak, care va lansa în anii ’80 computerul personal Macintosh.

1979 – Iran devine republică islamică în urma răsturnării șahului printr-un vot de 99%.

1997 – Cometa Hale-Bopp clasată printre primele opt ale secolului ca mărime și luminozitate, s-a aflat cel mai aproape de Soare, la 138 milioane de km și a atins un maxim de luminozitate.

1998 – Austria, Germania și Italia au decis ridicarea controalelor de frontieră pentru comunicațiile terestre dintre cele trei țări.

Advertisement

2001 – Fostul președinte iugoslav Slobodan Miloșevici este predat de autoritățile sârbe, pentru a fi trimis în fața Tribunalului internațional pentru crime de război de la Haga.

2001 – Olanda a devenit prima țară din lume care a legalizat căsătoriile între persoane de același sex.

2002 – Olanda a devenit prima țară din lume unde eutanasia a fost legalizată în anumite condiții.

2003 – Orașul Constanța a devenit port liber.

2004 – Google Inc. a lansat serviciul Gmail.

Advertisement

2009 – Albania și Croația devin membre NATO.

2020 – Turneul de tenis de la Wimbledon ediția 2020 a fost anulat pentru prima dată după cel de-Al Doilea Război Mondial, din cauza răspândirii COVID-19 în Regatul Unit.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

La zi

Raed Arafat propune ca România să adopte o măsură îndrăzneață, similară cu cele luate de alte națiuni, subliniind că demersul nu vizează cenzura.

Published

on

Șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, Raed Arafat, consideră că platformele de socializare reprezintă “produse cu risc semnificativ pentru copii și adolescenți” și sugerează că România ar trebui să reglementeze legal accesul acestora la astfel de platforme.

Într-o postare pe Facebook de sâmbătă dimineață, șeful DSU a reflectat: “După recentele evenimente de gravitate majoră în care au fost implicați majoritar copii și adolescenți, nu ar fi acum prilejul oportun ca și România să adopte o măsură curajoasă și responsabilă, alăturându-se statelor care analizează sau au implementat deja restricționarea accesului minorilor la rețelele de socializare?”

În acest context, Arafat menționează acțiunile întreprinse de alte state.

“Țări precum Franța, Australia, Regatul Unit sau Norvegia abordează deja acest subiect ca fiind ceea ce este în realitate: o problemă de sănătate publică și de protecție a copilului și adolescentului, nu o polemică ideologică”, afirmă Arafat.

Advertisement

Acesta subliniază că “nu este vorba despre cenzură”, ci despre “ocrotirea sănătății mintale a copiilor și adolescenților”.

Arafat adaugă că, așa cum minorilor le este interzis legal accesul la alcool, tutun sau jocuri de noroc, statul ar trebui să intervină și în privința rețelelor sociale.

Șeful DSU argumentează că “rețelele de socializare sunt servicii cu potențial periculos pentru copii și adolescenți. Aceste platforme utilizează tactici complexe de influențare, create pentru a capta interesul și a induce dependență. Un copil sau un adolescent nu posedă încă dezvoltarea cognitivă și afectivă suficientă pentru a se proteja de algoritmi proiectați intenționat să exploateze vulnerabilități.”

„Nu este exclusiv sarcina părinților”

A spune că „este doar responsabilitatea părinților” nu mai este suficient într-un context global marcat de platforme extinse și interese comerciale masive. Când pericolul este generalizat, soluția trebuie să provină din sfera politicilor publice”, mai spune șeful DSU.

Advertisement

Având în vedere aceste aspecte, Arafat propune o reglementare legislativă care să limiteze accesul la rețelele sociale pentru copiii sub 15 – 16 ani.

“De aceea, este momentul ca parlamentarii României să își asume această îndatorire și să elaboreze un set de reglementări legislative bine definite care să restricționeze accesul copiilor și adolescenților sub 15–16 ani la rețelele de socializare”, a mai transmis Arafat.

**Exemple de acțiuni întreprinse de alte națiuni**
Australia a promulgat o lege care impune platformelor să prevină persoanele sub 16 ani să-și deschidă sau să-și mențină conturi.

Franța a adoptat un proiect legislativ care interzice accesul la rețelele sociale pentru copiii sub 15 ani și impune verificarea vârstei utilizatorilor, cu aplicare din septembrie 2026. Norvegia intenționează să majoreze vârsta minimă la care minorii pot acorda consimțământul pentru procesarea datelor pe rețele sociale, de la 13 la 15 ani, și dezvoltă un mecanism de verificare a vârstei.

În Regatul Unit, Guvernul examinează opțiunea unor limitări asemănătoare cu cele australiene, deși nu s-a instituit încă o interdicție totală pentru minori.

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

La zi

Veste excelentă pentru pensionari! 1.300 de lei în plus din martie 2026 prin biletele de tratament balnear – iată toate detaliile

Published

on

Deși pensiile nu vor fi indexate cu rata inflației în 2026, așa cum prevedea legea, Guvernul Bolojan vine cu o măsură de sprijin pentru seniori. Casa Națională de Pensii Publice (CNPP) anunță că, începând din luna martie 2026, anumite categorii de pensionari vor beneficia de un ajutor financiar suplimentar echivalent cu aproximativ 1.300 de lei, prin programul tradițional de acordare a biletelor de tratament balnear.

Programul vizează îmbunătățirea stării de sănătate a pensionarilor prin sejururi de recuperare în stațiuni balneare. Reprezentanții CNPP au precizat că detaliile complete ale sesiunii 2026 – inclusiv calendarul exact, stațiunile disponibile și tarifele finale – vor fi comunicate oficial la începutul lunii februarie, odată cu finalizarea contractelor cu unitățile de turism balnear.

Deja, casele teritoriale de pensii din mai multe județe au început să primească cereri de la pensionari. În unele județe înscrierile sunt deschise, iar în altele vor începe în primele zile din februarie. Pentru a putea pleca în tratament în luna martie, cererile trebuie depuse cu minimum 30 de zile înainte de data dorită.

Sejururile de tratament balnear au o durată standard de 16 zile (din care 12 zile efective de tratament), iar pensionarii beneficiază de reduceri substanțiale. De regulă, statul suportă între 30% și 45% din costul total al biletului, în funcție de categorie. Anul trecut, în stațiuni precum Sovata, Băile Herculane, Olănești sau Felix, pensionarii au plătit aproximativ jumătate din tariful integral.

Advertisement

Contribuția proprie a pensionarilor se calculează astfel:

  • Pentru cei cu pensie netă mai mică sau egală cu salariul minim brut pe economie (2.574 lei în 2026) – se plătește 55% din cuantumul pensiei aferent lunii precedente.
  • Pentru cei cu pensie netă mai mare decât salariul minim – se plătește 70% din pensia netă.

Astfel, diferența acoperită de CNPP poate ajunge la circa 1.300 de lei per bilet, în funcție de tariful stațiunii și de nivelul pensiei.

Documentele obligatorii pentru înscriere sunt:

  • Cerere-tip de acordare a biletului de tratament balnear (disponibilă la casele de pensii sau online);
  • Copie după actul de identitate;
  • Talonul de pensie din luna curentă sau precedentă;
  • Bilet de trimitere pentru servicii medicale de recuperare-reabilitare (formular special), eliberat de medicul de familie sau de medicul specialist aflat în contract cu casa de asigurări de sănătate (copie + originalul pentru verificare).

Pensiile medii din România se situează în jurul valorii de 2.818 lei, iar acest program reprezintă un real sprijin pentru pensionarii cu probleme de sănătate care necesită tratament balnear. CNPP recomandă pensionarilor să depună cererile cât mai devreme pentru a prinde locurile disponibile în stațiunile preferate.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

La zi

Demisii în lanț la PSD București: șefii sectoarelor 2, 4 și 6 pleacă după eșecul lui Băluță la Primărie

Published

on

Organizațiile PSD din sectoarele 2, 4 și 6 ale Capitalei au rămas fără președinți după demisiile în bloc ale liderilor lor, decizie luată ca urmare a rezultatului foarte slab obținut de Daniel Băluță, actualul președinte al PSD București, la alegerile pentru Primăria Generală din 2025.

Demisionarii sunt:

  • Rodica Nassar – președinta PSD Sector 2
  • Andrei Trocan – președintele PSD Sector 4
  • Gabriel Mutu – președintele PSD Sector 6

Gabriel Mutu a transmis un mesaj public pe Facebook în care explică demisia: după aproape 14 ani de conducere a organizației Sector 6 (în care a fost și primar, și senator pe trei mandate), consideră că este momentul pentru o nouă etapă de organizare și consolidare. Lasă în urmă o filială matură și funcțională și rămâne membru activ, disponibil să ajute cu experiența sa.

Pentru a asigura continuitatea până la organizarea noilor alegeri interne, președintele PSD București, Daniel Băluță, a făcut următoarele propuneri interimare, aprobate în unanimitate în ședința de conducere:

  • Sector 2 – Rareș Hopincă, actualul primar al Sectorului 2
  • Sector 4 – Alexandru Hazem Kansou, secretar general al PSD București
  • Sector 6 – Adrian Vigheciu, viceprimar general al Municipiului București

Aceste nominalizări pentru conducerea interimară vor fi supuse validării sâmbătă, 1 februarie 2026, în cadrul Consiliului Național al PSD.

Daniel Băluță a declarat: „Organizația PSD București are nevoie de o nouă abordare. Trebuie să redresăm Bucureștiul, să identificăm resurse pentru dezvoltare, dar mai ales să fim alături de oamenii care o duc greu din cauza costului ridicat al vieții. Suntem aici să facem dreptate și să transformăm promisiunile în realitate concretă.”

Advertisement

El a mulțumit foștilor președinți pentru munca depusă și a exprimat încrederea că, împreună cu noii coordonatori interimari și cu liderii din sectoarele 1, 3 și 5, vor reuși să readucă partidul pe traiectoria dorită de bucureșteni.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading