La zi
Semnificația istorică a zilei de 1 aprilie
IATĂ CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN ACEASTĂ ZI:
La 1 aprilie este comemorată Ziua națională de cinstire a memoriei românilor – victime ale masacrelor de la Fântâna Albă și alte zone, ale deportărilor, ale foametei și altor forme de represiune organizate de regimul totalitar sovietic în ținutul Herța, nordul Bucovinei și întreaga Basarabie, instituită prin Legea 68/2011.
1 Aprilie este ziua in care fiecare dintre noi încerca sa păcălească pe fiecare… Ziua farselor este cunoscuta, în cele mai multe țări europene, încă din secolul XVI. Una din numeroasele explicații a acestei tradiții este următoarea: în anul 1564 regele Carol al IX-lea al Franței a mutat serbarea Anului Nou de la data de 1 aprilie pe data de 1 ianuarie.
33 – Conform relatării unui istoric, a avut loc Cina cea de Taină a lui Isus Hristos.
457 – Majorian este proclamat împărat de armata romană.
1582 – Regele Carol al IX-lea al Franței ordonă schimbarea calendarului iulian cu cel gregorian si renunțarea socotirii Anului Nou de la 1 aprilie.
1784 – Horea este primit in audienta la împăratul Iosif al II-lea, căruia îi prezintă situația grea a țărănimii din Transilvania.
1815 – S-a născut Otto von Bismarck, cancelar al Reichului german.
1824 – Domnitorul muntean Grigore Ghica aprobă propunerea arhitectului Hartl și a inginerului Freiwald de pavare a străzilor bucureștene cu piatră cioplită.
1834 – Generalul rus Pavel Dmitrievici Kiseleff încetează a mai fi președinte plenipotențiar al Divanurilor Moldovei și Valahiei.
1859 – Dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al Munteniei și Moldovei a fost recunoscută de Franța, Marea Britanie, Rusia, Prusia și Regatul Sardiniei, în cadrul Conferinței reprezentanților puterilor garante de la Paris.
1866 – A fost înființata Societatea Literară Română, actuala Academie de Științe a României. Societatea Literară Română devine în 1867 Societatea Academică Română, iar în 1879 Academia Română.
1875 – S-a născut scriitorul si jurnalistul britanic Edgar Wallace (d. 1932), numele lui adevărat fiind „Richard Horatio Edgar”.
1878 – Mihail Kogălniceanu înaintează consulului general al Rusiei la București, D.F. Stuart, o notă de protest în legătură cu ocuparea de către trupele țariste care participaseră la războiul ruso-româno-turc, a unor localități din România.
1881 – În satul Rășinari, Sibiu, în Transilvania, se naște Octavian Goga, poet român ardelean de origine aromână, politician de extremă dreaptă și prim-ministrul României.
1891 – William Wrigley înființează compania producătoare de gumă de mestecat care-i poartă numele.
1894 – În România se înființează Banca Agricolă cu capital românesc (8 000 000 lei), având sucursale în toate județele țarii.
1904 – România aderă la Convenția internațională cu privire la unitatea tehnică a drumurilor de fier, încheiată la Berna, la 3 mai 1866.
1912 – Se înființează la Cotroceni in București, România, Școala militară de pilotaj, condusă de maiorul Ion Maori.
1918 – Este desființată vama de la Ungheni, granița de la Prut fiind mutată pe Nistru, eveniment petrecut în urma votări unirii Republicii Democratice Moldovenești cu patria mamă România, la 27 martie 1918.
1919 – România trece la Calendarul gregorian (calendarul pe stil nou), adoptat prin Decretul-lege din 5 martie 1919. Ziua de 1 aprilie (stil vechi) devenea 14 aprilie (stil nou).
1920 – La Chișinău, România, N.Dunăreanu și L.Marian scot primul număr al revistei “Renașterea Moldovei”, sub al cărei titlu era scris “Revistă literară și de propagandă națională“.
1921 – Se înființează Opera Româna din București.
1939 – În Spania ia sfârșit războiului civil spaniol și începe dictatura generalului Franco.
1941 – Armata sovietica masacrează circa 2500 de români la Fântâna Albă, în Bucovina de Nord ocupata de Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste în urma Pactului Ribbentrop – Molotov.
1945 – Al doilea război mondial: Bătălia Okinawei; trupele americane cuceresc insula de la japonezi după lupte violente, începând astfel ofensiva finală împotriva Japoniei.
1948 – Forțele sovietice din Germania blochează căile de comunicație către sectoarele de ocupație american, britanic și francez din Berlin, declanșând astfel prima criză a Războiului Rece.
1960 – NASA lansează primul satelit meteorologic.
1960 – Satelitul TIROS-1 transmite prima imagine de televiziune din spațiu.
1962 – A murit pictorul român Camil Ressu, una din personalitățile marcante ale artei românești.
1976 – Fondarea companiei Apple Computers, de către Steve Jobs și Steve Wozniak, care va lansa în anii ’80 computerul personal Macintosh.
1979 – Iran devine republică islamică în urma răsturnării șahului printr-un vot de 99%.
1997 – Cometa Hale-Bopp clasată printre primele opt ale secolului ca mărime și luminozitate, s-a aflat cel mai aproape de Soare, la 138 milioane de km și a atins un maxim de luminozitate.
1998 – Austria, Germania și Italia au decis ridicarea controalelor de frontieră pentru comunicațiile terestre dintre cele trei țări.
2001 – Fostul președinte iugoslav Slobodan Miloșevici este predat de autoritățile sârbe, pentru a fi trimis în fața Tribunalului internațional pentru crime de război de la Haga.
2001 – Olanda a devenit prima țară din lume care a legalizat căsătoriile între persoane de același sex.
2002 – Olanda a devenit prima țară din lume unde eutanasia a fost legalizată în anumite condiții.
2003 – Orașul Constanța a devenit port liber.
2004 – Google Inc. a lansat serviciul Gmail.
2009 – Albania și Croația devin membre NATO.
2020 – Turneul de tenis de la Wimbledon ediția 2020 a fost anulat pentru prima dată după cel de-Al Doilea Război Mondial, din cauza răspândirii COVID-19 în Regatul Unit.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
La zi
Amenzi de până la 1 milion de lei pentru munca la negru. Reguli mult mai dure pentru angajatori, din decembrie 2025
Regimul sancțiunilor pentru munca la negru se schimbă radical în România. Începând cu 18 decembrie 2025, angajatorii care folosesc persoane fără contract individual de muncă riscă amenzi uriașe, cuprinse între 40.000 și 1.000.000 de lei, potrivit noilor reglementări anunțate în contextul întăririi controalelor pe piața muncii.
Noua legislație elimină plafonul anterior de 200.000 de lei, aplicabil până acum în cazul sancțiunilor cumulate. Astfel, chiar și un singur angajat depistat fără forme legale poate genera o amendă dublă, fără a mai exista o limită maximă care să protejeze angajatorul.
O altă noutate majoră vizează activitatea inspectorilor de muncă. Aceștia vor fi dotați cu body-cam-uri, având dreptul de a înregistra controalele fără consimțământul angajatorului sau al persoanelor verificate. Înregistrările vor fi stocate pentru o perioadă de minimum șase luni, putând fi folosite ca probe în eventuale litigii sau anchete.
Mesajul autorităților este unul ferm: toleranța față de munca la negru devine zero, iar riscurile financiare și legale pentru angajatori cresc semnificativ. Într-un context în care controalele sunt anunțate ca fiind mai frecvente și mai stricte, specialiștii avertizează că prevenția și informarea nu mai sunt opționale, ci esențiale pentru supraviețuirea oricărui business.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
La zi
Gripa lovește crunt România: primul deces confirmat chiar de Crăciun – o femeie de 88 de ani din Cluj
În ajunul Crăciunului 2025, România primește o veste dureroasă din partea autorităților sanitare: primul deces cauzat de gripă în acest sezon rece a fost confirmat oficial. Victima este o femeie în vârstă de 88 de ani din județul Cluj, nevaccinată antigripal și cu afecțiuni medicale preexistente. Virusul identificat – tip A, subtip H3 – este cel care domină în acest moment atât la noi, cât și în mare parte din Europa.
Anunțul vine în contextul unei creșteri explozive a cazurilor: în doar o săptămână (15–21 decembrie), numărul îmbolnăvirilor de gripă clinică s-a dublat, ajungând la 11.174 de cazuri raportate la nivel național. Cele mai afectate zone rămân Bucureștiul și județele Cluj, Iași, Bihor, Botoșani și Neamț. În total, peste 102.000 de infecții respiratorii acute (gripă, IACRS și pneumonii) au fost înregistrate în ultima săptămână raportată, cu o intensitate declarată „crescută” de Ministerul Sănătății și chiar o alertă epidemiologică emisă de INSP.
Tulpina A(H3N2) din acest sezon nu este una obișnuită. Circulă de ceva timp în Europa sub o variantă mai agresivă (subclada K), produce debut brusc, febră foarte mare, dureri musculare intense și complicații respiratorii severe mai ales la vârstnici și persoanele cu boli cronice. Din păcate, tocmai aceste categorii sunt și cele mai puțin vaccinate: până la finalul lunii decembrie, doar puțin peste 1,25 milioane de doze antigripale au fost administrate în toată țara, majoritatea în cadrul campaniilor compensate.
Medicii trag un semnal de alarmă: valul abia începe să se contureze, iar perioada sărbătorilor – cu reuniuni familiale, călătorii și spații aglomerate – riscă să accelereze și mai mult răspândirea. Primul deces nu este doar o statistică tristă, ci un avertisment clar: gripa nu iartă atunci când sistemul imunitar este deja slăbit și când protecția prin vaccin lipsește.
Ce putem face concret în următoarele zile?
- Dacă ești în grupa de risc (peste 65 ani, boli cronice, obezitate severă) → mergi de urgență să te vaccinezi, chiar dacă protecția maximă se instalează după 10–14 zile
- Poartă mască în spații închise aglomerate (magazine, transport în comun, biserici)
- Spală-te frecvent pe mâini și evită să-ți atingi fața
- Izolează-te imediat ce apar febră, frisoane, dureri de cap și musculare puternice
- Solicită ajutor medical precoce – antiviralul poate schimba radical evoluția bolii dacă este administrat în primele 48 de ore
Crăciunul acesta vine cu o umbră serioasă peste sănătatea noastră colectivă. Primul deces din sezon ne amintește că, uneori, „doar o gripă” poate fi mult mai mult decât atât.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
La zi
Rețetele și documentele medicale dispar de pe hârtie! Din august 2026 intră în vigoare super-platforma digitală a sănătății din România
Începând cu august 2026, sistemul medical românesc face un salt uriaș în era digitală. Rețeta electronică, biletul de trimitere, scrisoarea medicală și toate celelalte documente clasice vor dispărea treptat de pe hârtie și vor fi integrate într-o nouă platformă informatică unică, mult mai sigură și modernă.
Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a anunțat la Digi 24 că actuala Platformă Informatică a Asigurărilor Sociale de Sănătate (PIAS), veche de 15 ani și nementenată de aproape un deceniu, va fi înlocuită complet cu un sistem finanțat prin PNRR, aflat deja în execuție tehnică la peste 65%.
Cum va funcționa în practică? Mergi la farmacie doar cu CNP-ul, cardul de sănătate sau noua carte de identitate electronică (toate trei vor fi acceptate în perioada de tranziție). Farmacistul accesează instant prescripția direct în platformă și îți eliberează medicamentele – fără hârtie, fără cerere suplimentară.
Noua platformă va centraliza:
- rețetele electronice
- biletele de trimitere
- scrisorile medicale
- dosarul electronic al pacientului
- istoricul complet al serviciilor medicale
Astfel, peste 95% din birocrația dintre pacienți, medici, farmacii și spitale va fi eliminată.
Autoritățile subliniază că vechiul sistem nu mai face față volumului uriaș de utilizatori și solicitări, motiv pentru care această transformare digitală reprezintă cel mai mare proiect de modernizare din istoria sistemului de sănătate românesc. Tranziția va fi graduală, pentru a permite tuturor să se adapteze fără probleme.
Începând din vara lui 2026, interacțiunea cu sistemul medical devine, în sfârșit, simplă, rapidă și… fără hârtii!
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Amenzi de până la 1 milion de lei pentru munca la negru. Reguli mult mai dure pentru angajatori, din decembrie 2025
Gripa lovește crunt România: primul deces confirmat chiar de Crăciun – o femeie de 88 de ani din Cluj
Poliția, în stradă de Crăciun: măsuri speciale dispuse de IPJ Călărași pentru minivacanța de iarnă
Ședința Consiliului Județean Călărași, plină de emoție și bucurie. Zeci de colindători au creat o atmosferă de sărbătoare
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
