La zi
Semnificația istorică a zilei de 1 aprilie
IATĂ CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN ACEASTĂ ZI:
La 1 aprilie este comemorată Ziua națională de cinstire a memoriei românilor – victime ale masacrelor de la Fântâna Albă și alte zone, ale deportărilor, ale foametei și altor forme de represiune organizate de regimul totalitar sovietic în ținutul Herța, nordul Bucovinei și întreaga Basarabie, instituită prin Legea 68/2011.
1 Aprilie este ziua in care fiecare dintre noi încerca sa păcălească pe fiecare… Ziua farselor este cunoscuta, în cele mai multe țări europene, încă din secolul XVI. Una din numeroasele explicații a acestei tradiții este următoarea: în anul 1564 regele Carol al IX-lea al Franței a mutat serbarea Anului Nou de la data de 1 aprilie pe data de 1 ianuarie.
33 – Conform relatării unui istoric, a avut loc Cina cea de Taină a lui Isus Hristos.
457 – Majorian este proclamat împărat de armata romană.
1582 – Regele Carol al IX-lea al Franței ordonă schimbarea calendarului iulian cu cel gregorian si renunțarea socotirii Anului Nou de la 1 aprilie.
1784 – Horea este primit in audienta la împăratul Iosif al II-lea, căruia îi prezintă situația grea a țărănimii din Transilvania.
1815 – S-a născut Otto von Bismarck, cancelar al Reichului german.
1824 – Domnitorul muntean Grigore Ghica aprobă propunerea arhitectului Hartl și a inginerului Freiwald de pavare a străzilor bucureștene cu piatră cioplită.
1834 – Generalul rus Pavel Dmitrievici Kiseleff încetează a mai fi președinte plenipotențiar al Divanurilor Moldovei și Valahiei.
1859 – Dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al Munteniei și Moldovei a fost recunoscută de Franța, Marea Britanie, Rusia, Prusia și Regatul Sardiniei, în cadrul Conferinței reprezentanților puterilor garante de la Paris.
1866 – A fost înființata Societatea Literară Română, actuala Academie de Științe a României. Societatea Literară Română devine în 1867 Societatea Academică Română, iar în 1879 Academia Română.
1875 – S-a născut scriitorul si jurnalistul britanic Edgar Wallace (d. 1932), numele lui adevărat fiind „Richard Horatio Edgar”.
1878 – Mihail Kogălniceanu înaintează consulului general al Rusiei la București, D.F. Stuart, o notă de protest în legătură cu ocuparea de către trupele țariste care participaseră la războiul ruso-româno-turc, a unor localități din România.
1881 – În satul Rășinari, Sibiu, în Transilvania, se naște Octavian Goga, poet român ardelean de origine aromână, politician de extremă dreaptă și prim-ministrul României.
1891 – William Wrigley înființează compania producătoare de gumă de mestecat care-i poartă numele.
1894 – În România se înființează Banca Agricolă cu capital românesc (8 000 000 lei), având sucursale în toate județele țarii.
1904 – România aderă la Convenția internațională cu privire la unitatea tehnică a drumurilor de fier, încheiată la Berna, la 3 mai 1866.
1912 – Se înființează la Cotroceni in București, România, Școala militară de pilotaj, condusă de maiorul Ion Maori.
1918 – Este desființată vama de la Ungheni, granița de la Prut fiind mutată pe Nistru, eveniment petrecut în urma votări unirii Republicii Democratice Moldovenești cu patria mamă România, la 27 martie 1918.
1919 – România trece la Calendarul gregorian (calendarul pe stil nou), adoptat prin Decretul-lege din 5 martie 1919. Ziua de 1 aprilie (stil vechi) devenea 14 aprilie (stil nou).
1920 – La Chișinău, România, N.Dunăreanu și L.Marian scot primul număr al revistei “Renașterea Moldovei”, sub al cărei titlu era scris “Revistă literară și de propagandă națională“.
1921 – Se înființează Opera Româna din București.
1939 – În Spania ia sfârșit războiului civil spaniol și începe dictatura generalului Franco.
1941 – Armata sovietica masacrează circa 2500 de români la Fântâna Albă, în Bucovina de Nord ocupata de Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste în urma Pactului Ribbentrop – Molotov.
1945 – Al doilea război mondial: Bătălia Okinawei; trupele americane cuceresc insula de la japonezi după lupte violente, începând astfel ofensiva finală împotriva Japoniei.
1948 – Forțele sovietice din Germania blochează căile de comunicație către sectoarele de ocupație american, britanic și francez din Berlin, declanșând astfel prima criză a Războiului Rece.
1960 – NASA lansează primul satelit meteorologic.
1960 – Satelitul TIROS-1 transmite prima imagine de televiziune din spațiu.
1962 – A murit pictorul român Camil Ressu, una din personalitățile marcante ale artei românești.
1976 – Fondarea companiei Apple Computers, de către Steve Jobs și Steve Wozniak, care va lansa în anii ’80 computerul personal Macintosh.
1979 – Iran devine republică islamică în urma răsturnării șahului printr-un vot de 99%.
1997 – Cometa Hale-Bopp clasată printre primele opt ale secolului ca mărime și luminozitate, s-a aflat cel mai aproape de Soare, la 138 milioane de km și a atins un maxim de luminozitate.
1998 – Austria, Germania și Italia au decis ridicarea controalelor de frontieră pentru comunicațiile terestre dintre cele trei țări.
2001 – Fostul președinte iugoslav Slobodan Miloșevici este predat de autoritățile sârbe, pentru a fi trimis în fața Tribunalului internațional pentru crime de război de la Haga.
2001 – Olanda a devenit prima țară din lume care a legalizat căsătoriile între persoane de același sex.
2002 – Olanda a devenit prima țară din lume unde eutanasia a fost legalizată în anumite condiții.
2003 – Orașul Constanța a devenit port liber.
2004 – Google Inc. a lansat serviciul Gmail.
2009 – Albania și Croația devin membre NATO.
2020 – Turneul de tenis de la Wimbledon ediția 2020 a fost anulat pentru prima dată după cel de-Al Doilea Război Mondial, din cauza răspândirii COVID-19 în Regatul Unit.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
La zi
Incendiu uriaș la depozit de materiale plastice pe Iuliu Maniu – fum dens vizibil din tot sectorul 6!
Foto: ISU București
Un incendiu violent a cuprins duminică un depozit plin cu materiale sanitare, mase plastice și alte substanțe ușor inflamabile, situat pe bulevardul Iuliu Maniu, în Sectorul 6 al Bucureștiului.
Pompierii intervin masiv cu 16 autospeciale de stingere și cu o autospecială dotată cu roboți de intervenție. Focul se manifestă violent în interiorul unui spațiu de depozitare cu suprafața de aproximativ 800 mp, producând degajări masive de fum negru, vizibile de la mare distanță.
Depozitul aparține firmei Black Sea Suppliers, specializată în comercializarea echipamentelor și materialelor pentru instalații de încălzire, climatizare și gaze naturale. Construcția are o înălțime de 11 metri, iar materialele sunt depozitate în stive ce ajung până la 10 metri.
În exteriorul clădirii se află alte materiale combustibile, ceea ce creează un risc real de extindere rapidă a incendiului. Pentru combaterea flăcărilor a fost organizat un dispozitiv circular complex de intervenție.
Autoritățile au emis un mesaj RO-Alert prin care cetățenii sunt rugați să ocolească zona, să evite deplasările în apropiere și să închidă geamurile locuințelor pentru a nu inhala fumul toxic.
Coloanele impresionante de fum se observă chiar și din cartierul Drumul Taberei, unde mirosul puternic de ars este resimțit în multe zone. Intervenția pompierilor continuă pentru limitarea și lichidarea incendiului.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
La zi
CCR decide soarta pensiilor speciale ale magistraților – deliberări tensionate și cerere de amânare!
Curtea Constituțională a României se află duminică în ședință pentru a analiza sesizarea formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție referitoare la noul proiect legislativ al Guvernului privind reforma pensiilor de serviciu ale magistraților.
Ședința a început la ora 13:00, cu toți cei nouă judecători prezenți. Judecătorul raportor desemnat este Simina Tănăsescu. După o scurtă deliberare, magistrații CCR au luat o pauză și au supus la vot o cerere de amânare a pronunțării deciziei, urmând ca aceasta să fie luată într-o dată din luna ianuarie.
Înalta Curte a decis în unanimitate, la începutul lunii decembrie, să sesizeze Curtea Constituțională. Cei 102 judecători prezenți la Secțiile Unite, convocați de președintele Lia Savonea, au votat în bloc în favoarea acestei sesizări.
Potrivit argumentelor prezentate de ÎCCJ, proiectul legislativ ar crea discriminări față de alte categorii profesionale care beneficiază de pensii de serviciu, ar afecta grav independența justiției și ar elimina practic pensia de serviciu pentru magistrați. Judecătorii invocă standardele internaționale stabilite de Curtea de Justiție a Uniunii Europene și Curtea Europeană a Drepturilor Omului, precum și decizii anterioare ale CCR care ar fi încălcate.
În plus, se susține că noua reglementare ar reduce semnificativ sau chiar ar anula caracterul de pensie de serviciu pentru actualii magistrați care nu îndeplinesc condițiile de pensionare la momentul intrării în vigoare a legii, iar pentru generațiile viitoare pensia ar deveni inferioară celei din sistemul public obișnuit. Totodată, se critică lipsa de claritate legislativă și absența unei fundamentări financiare reale în expunerea de motive.
ÎCCJ subliniază și diferențele financiare majore: din totalul beneficiarilor de pensii de serviciu, peste 90% aparțin sistemului de apărare și ordine publică (aproximativ 190.000 de persoane), în timp ce magistrații și celelalte categorii profesionale reprezintă doar circa 10.000 de beneficiari. Bugetul necesar pentru plata pensiilor magistraților și ale celorlalte categorii mici a fost de 2,2 miliarde de lei, comparativ cu peste 14 miliarde de lei alocați doar pensiilor militare în 2024.
Proiectul Guvernului prevede creșterea treptată a vârstei standard de pensionare la 65 de ani și plafonarea pensiei la maximum 70% din indemnizația netă din ultima lună de activitate. Propunerea a primit aviz negativ din partea Consiliului Superior al Magistraturii, iar primul proiect similar a fost declarat neconstituțional în octombrie, tot după o sesizare a ÎCCJ.
Decizia CCR rămâne așteptată și va influența decisiv viitorul sistemului de pensii al magistraților.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
La zi
Brigitte Bardot, legendara muză a anilor ’60 și neobosita apărătoare a animalelor, a murit la 91 de ani
Brigitte Bardot, una dintre cele mai iconice figuri ale cinematografiei franceze și simbol mondial al libertății și senzualității anilor 1950-1960, a încetat din viață duminică, 28 decembrie 2025, la vârsta de 91 de ani. Anunțul a fost făcut oficial de Fundația Brigitte Bardot printr-un comunicat transmis agenției France Presse.
Născută pe 28 septembrie 1934 la Paris, „BB” a intrat în istoria filmului cu roluri memorabile, în special cel din Și Dumnezeu… a creat femeia (1956), regizat de Roger Vadim, peliculă care i-a propulsat cariera internațională și a provocat o adevărată revoluție în moravuri. Prezența ei magnetică, stilul natural, părul ciufulit și atitudinea rebelă au fascinat generații întregi. De la dansurile incendiare din Saint-Tropez până la colaborările cu marii regizori ai epocii (Godard, Clouzot, Autant-Lara), Brigitte Bardot a întruchipat femeia modernă, emancipată și provocatoare.
După ce a jucat în aproape 50 de filme, în 1973, la doar 39 de ani, a decis să se retragă definitiv din cinematografie, ultimul său film fiind Istoria foarte bună și foarte veselă a lui Colinot. De atunci, întreaga ei existență a fost dedicată luptei pentru drepturile animalelor. În 1986 a înființat Fundația Brigitte Bardot, care a devenit una dintre cele mai importante organizații din lume în domeniul protecției animalelor, militând activ împotriva vânătorii focii, a coridei, a crescătoriilor industriale și a oricărei forme de cruzime față de viețuitoare.
În ultimii ani, Brigitte Bardot a trăit retrasă la proprietatea sa din La Madrague, Saint-Tropez, înconjurată de numeroasele animale pe care le-a salvat și îngrijit. Deși sănătatea i s-a deteriorat considerabil în 2025 – fiind spitalizată de mai multe ori, inclusiv pentru o intervenție chirurgicală majoră în noiembrie – în mai 2025 a apărut rar la televizor, la BFMTV, unde a apărat cu patimă cauza abolirii vânătorii cu gonaci.
Franța și întreaga lume își iau astăzi adio de la o personalitate complexă: pentru unii, eterna seducătoare și muză a unei epoci, pentru alții, o militantă pasionată, uneori controversată, dar întotdeauna profund liberă. Brigitte Bardot lasă în urmă o moștenire uriașă în cinema, modă și în lupta neobosită pentru apărarea animalelor.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Film de neratat, în această seară, la Cinema Oltenița. „Nuremberg”, proiecție specială de la ora 20:00
Avatar 3, sold-out la Călărași. Cinematograful introduce o proiecție suplimentară
Agricola Borcea, an de top și investiții majore în baza sportivă: obiectiv clar-play-off și atacarea promovării
Ședința Consiliului Județean Călărași, plină de emoție și bucurie. Zeci de colindători au creat o atmosferă de sărbătoare
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
