La zi
Semnificația istorică a zilei de 1 aprilie
IATĂ CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN ACEASTĂ ZI:
La 1 aprilie este comemorată Ziua națională de cinstire a memoriei românilor – victime ale masacrelor de la Fântâna Albă și alte zone, ale deportărilor, ale foametei și altor forme de represiune organizate de regimul totalitar sovietic în ținutul Herța, nordul Bucovinei și întreaga Basarabie, instituită prin Legea 68/2011.
1 Aprilie este ziua in care fiecare dintre noi încerca sa păcălească pe fiecare… Ziua farselor este cunoscuta, în cele mai multe țări europene, încă din secolul XVI. Una din numeroasele explicații a acestei tradiții este următoarea: în anul 1564 regele Carol al IX-lea al Franței a mutat serbarea Anului Nou de la data de 1 aprilie pe data de 1 ianuarie.
33 – Conform relatării unui istoric, a avut loc Cina cea de Taină a lui Isus Hristos.
457 – Majorian este proclamat împărat de armata romană.
1582 – Regele Carol al IX-lea al Franței ordonă schimbarea calendarului iulian cu cel gregorian si renunțarea socotirii Anului Nou de la 1 aprilie.
1784 – Horea este primit in audienta la împăratul Iosif al II-lea, căruia îi prezintă situația grea a țărănimii din Transilvania.
1815 – S-a născut Otto von Bismarck, cancelar al Reichului german.
1824 – Domnitorul muntean Grigore Ghica aprobă propunerea arhitectului Hartl și a inginerului Freiwald de pavare a străzilor bucureștene cu piatră cioplită.
1834 – Generalul rus Pavel Dmitrievici Kiseleff încetează a mai fi președinte plenipotențiar al Divanurilor Moldovei și Valahiei.
1859 – Dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al Munteniei și Moldovei a fost recunoscută de Franța, Marea Britanie, Rusia, Prusia și Regatul Sardiniei, în cadrul Conferinței reprezentanților puterilor garante de la Paris.
1866 – A fost înființata Societatea Literară Română, actuala Academie de Științe a României. Societatea Literară Română devine în 1867 Societatea Academică Română, iar în 1879 Academia Română.
1875 – S-a născut scriitorul si jurnalistul britanic Edgar Wallace (d. 1932), numele lui adevărat fiind „Richard Horatio Edgar”.
1878 – Mihail Kogălniceanu înaintează consulului general al Rusiei la București, D.F. Stuart, o notă de protest în legătură cu ocuparea de către trupele țariste care participaseră la războiul ruso-româno-turc, a unor localități din România.
1881 – În satul Rășinari, Sibiu, în Transilvania, se naște Octavian Goga, poet român ardelean de origine aromână, politician de extremă dreaptă și prim-ministrul României.
1891 – William Wrigley înființează compania producătoare de gumă de mestecat care-i poartă numele.
1894 – În România se înființează Banca Agricolă cu capital românesc (8 000 000 lei), având sucursale în toate județele țarii.
1904 – România aderă la Convenția internațională cu privire la unitatea tehnică a drumurilor de fier, încheiată la Berna, la 3 mai 1866.
1912 – Se înființează la Cotroceni in București, România, Școala militară de pilotaj, condusă de maiorul Ion Maori.
1918 – Este desființată vama de la Ungheni, granița de la Prut fiind mutată pe Nistru, eveniment petrecut în urma votări unirii Republicii Democratice Moldovenești cu patria mamă România, la 27 martie 1918.
1919 – România trece la Calendarul gregorian (calendarul pe stil nou), adoptat prin Decretul-lege din 5 martie 1919. Ziua de 1 aprilie (stil vechi) devenea 14 aprilie (stil nou).
1920 – La Chișinău, România, N.Dunăreanu și L.Marian scot primul număr al revistei “Renașterea Moldovei”, sub al cărei titlu era scris “Revistă literară și de propagandă națională“.
1921 – Se înființează Opera Româna din București.
1939 – În Spania ia sfârșit războiului civil spaniol și începe dictatura generalului Franco.
1941 – Armata sovietica masacrează circa 2500 de români la Fântâna Albă, în Bucovina de Nord ocupata de Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste în urma Pactului Ribbentrop – Molotov.
1945 – Al doilea război mondial: Bătălia Okinawei; trupele americane cuceresc insula de la japonezi după lupte violente, începând astfel ofensiva finală împotriva Japoniei.
1948 – Forțele sovietice din Germania blochează căile de comunicație către sectoarele de ocupație american, britanic și francez din Berlin, declanșând astfel prima criză a Războiului Rece.
1960 – NASA lansează primul satelit meteorologic.
1960 – Satelitul TIROS-1 transmite prima imagine de televiziune din spațiu.
1962 – A murit pictorul român Camil Ressu, una din personalitățile marcante ale artei românești.
1976 – Fondarea companiei Apple Computers, de către Steve Jobs și Steve Wozniak, care va lansa în anii ’80 computerul personal Macintosh.
1979 – Iran devine republică islamică în urma răsturnării șahului printr-un vot de 99%.
1997 – Cometa Hale-Bopp clasată printre primele opt ale secolului ca mărime și luminozitate, s-a aflat cel mai aproape de Soare, la 138 milioane de km și a atins un maxim de luminozitate.
1998 – Austria, Germania și Italia au decis ridicarea controalelor de frontieră pentru comunicațiile terestre dintre cele trei țări.
2001 – Fostul președinte iugoslav Slobodan Miloșevici este predat de autoritățile sârbe, pentru a fi trimis în fața Tribunalului internațional pentru crime de război de la Haga.
2001 – Olanda a devenit prima țară din lume care a legalizat căsătoriile între persoane de același sex.
2002 – Olanda a devenit prima țară din lume unde eutanasia a fost legalizată în anumite condiții.
2003 – Orașul Constanța a devenit port liber.
2004 – Google Inc. a lansat serviciul Gmail.
2009 – Albania și Croația devin membre NATO.
2020 – Turneul de tenis de la Wimbledon ediția 2020 a fost anulat pentru prima dată după cel de-Al Doilea Război Mondial, din cauza răspândirii COVID-19 în Regatul Unit.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
La zi
Palatul Prefecturii Călărași, iluminat oficial în culorile tricolorului de Ziua Națională. Iliuță și Dulce anunță finalizarea lucrărilor și transformarea clădirii în Palat Sociocultural
Palatul Prefecturii din Călărași, cel mai important monument istoric al județului, a fost iluminat în această seară în culorile tricolorului, într-un moment simbolic dedicat Zilei Naționale a României. Evenimentul a reunit conducerea județului și a municipiului, marcând totodată apropierea finalizării lucrărilor de reabilitare a clădirii.
Președintele Consiliului Județean Călărași, Vasile Iliuță, a subliniat importanța acestui pas pentru comunitate:
„Începând cu Ziua Națională, Prefectura Județului Călărași este luminată. Acest edificiu va rămâne astfel iluminat pentru a pune în valoare cel mai mare monument istoric al județului. Suntem la un moment important pentru Călărași. Cred că vom consemna finalizarea lucrărilor până la finalul lunii decembrie, așa cum am discutat cu domnul constructor. Palatul va reveni călărășenilor și va deveni un Palat Sociocultural dedicat viitoarelor activități ale județului.”
La eveniment au participat primarul municipiului Călărași, Marius Dulce, cei doi vicepreședinți ai CJ Călărași și secretarul de stat Violeta Mușat.
Primarul Marius Dulce a vorbit despre semnificația momentului și despre colaborarea instituțiilor:
„Este un eveniment inedit, când iluminăm în culorile tricolorului acest edificiu mult dorit, care după multe eforturi ajunge să fie finalizat la sfârșitul acestui an. Am demonstrat, așa cum am făcut-o și la Alba Iulia, că în echipă putem reuși. Nu ne oprim aici: zona va fi completată cu un parc nou, un spațiu modern care să pună în valoare clădirea. Călărașiul are nevoie de dezvoltare, iar această seară arată încă un pas înainte.”
Reprezentanți ai constructorului și ai conducerii CJ au subliniat la rândul lor importanța punerii în valoare a acestui edificiu emblematic, „care prinde viață după foarte mult timp în care nu a fost utilizat la adevăratul său potențial”.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Ziua Națională a României, celebrată cu fast la Alba Iulia, orașul simbol al Marii Uniri, a început sub semnul tensiunilor politice intense. Peste o mie de militari au defilat pe Bulevardul 1 Decembrie 1918, însoțiți de tehnica de luptă și de zboruri deasupra cerului, dar atmosfera festivă a fost rapid umbrită de reacțiile vehemente ale unei părți a mulțimii. Premierul Ilie Bolojan, sosit puțin înainte de ora paisprezece, a fost huiduit copios de la primul moment al apariției sale publice. Fluierăturile și strigătele au răsunat puternic, transformând sosirea oficială într-un moment de confruntare.
Evenimentul a escaladat în timpul intonării imnului național, când vocile indignate ale protestatarilor au acoperit notele solemne ale orchestrei militare. „Demisia, demisia!”, au scandat oamenii, într-un cor prelungit care a durat minute întregi, vizibil deranjat de prezența șefului Guvernului. Mulțimea, formată în mare parte din susținători ai mișcărilor suveraniste și ai unor figuri controversate din opoziție, a venit pregătită cu steaguri și pancarte, transformând ceremonia într-un spațiu de exprimare a nemulțumirilor acumulate. Printre acuzații s-au numărat reproșuri legate de politicile guvernamentale, percepute ca fiind îndepărtate de valorile naționale tradiționale.
Autoritățile au menținut ordinea cu prezența forțelor de jandarmi, care au monitorizat atent mulțimea pentru a preveni orice incidente majore. Deși programul oficial – depuneri de coroane, defilări și onoruri militare – s-a desfășurat conform planului, ecoul huiduielilor a persistat pe tot parcursul paradei. Prezența altor oficialități, precum președintele Nicușor Dan, a stârnit de asemenea reacții similare, deși în absența sa fizică. În contrast, susținătorii extremiști au aplaudat figuri opuse, precum lideri ai partidelor naționaliste, amplificând diviziunile politice profunde care marchează societatea românească în acest moment.
Acest episod nu este izolat: Bolojan a mai fost contestat public în ultimele luni, la evenimente similare, reflectând o polarizare crescândă. Cu toate acestea, mesajul premierului transmis cu ocazia Zilei Naționale subliniază unitatea și încrederea în potențialul țării, invitând la depășirea greutăților colective. Alba Iulia, leagănul unirii din 1918, a devenit astfel nu doar un loc de comemorare istorică, ci și un barometru al actualelor frământări sociale, unde spiritul național se împletește cu dezbateri aprinse
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Porțiile pregătite după parada de 1 Decembrie la Călărași s-au dovedit insuficiente
La Călărași, Ziua Națională a României a fost marcată printr-o ceremonie oficială cu depuneri de coroane, paradă militară și momente solemne dedicate memoriei eroilor. Sute de cetățeni au participat la evenimentul desfășurat în zona Orizont, fluturând tricolorul și intonând Imnul Național alături de autorități și forțele de ordine.
Ceremonia a debutat cu prezentarea onorului militar și intonarea Imnului Național, urmate de oficierea serviciului religios și depunerea de coroane la monumentul eroilor. Parada structurilor MAI a fost momentul cel mai așteptat, fiind aplaudată de cei prezenți, în special de copii, mulți dintre ei purtând stegulețe tricolore.
Tradiția fasolei, continuată imediat după ceremonie
Servirea mesei tradiționale a avut loc după încheierea ceremoniei oficiale, când participanții s-au deplasat către zona amenajată pentru distribuirea porțiilor. Pentru această ocazie, organizatorii au pregătit aproximativ 2.000 de porții de fasole cu cârnați și Kaiser, oferite gratuit.
Totuși, numărul mare de persoane prezente la eveniment a făcut ca porțiile să se epuizeze rapid. În doar câteva minute, zona de servire a devenit aglomerată, iar potrivit martorilor, în anumite momente oamenii „aproape s-au înghesuit pentru a prinde o porție de fasole”.
„Ceremonia a fost impecabilă, dar la fasole trebuia să fie pentru toată lumea”, a declarat unul dintre participanți.
„La defilare am stat în rând, la fasole… aproape că ne-am călcat în picioare”, a glumit un alt călărășean.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Palatul Prefecturii Călărași, iluminat oficial în culorile tricolorului de Ziua Națională. Iliuță și Dulce anunță finalizarea lucrărilor și transformarea clădirii în Palat Sociocultural
Senatorul Cristian Rusu, prezent la ceremoniile de 1 Decembrie din Călărași
Scandal la Alba Iulia: Premierul Bolojan, asaltat cu huiduieli la Ziua Națională
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
VIDEO. PRIMELE DECLARAȚII ALE VICTIMELOR CONFLICTULUI VIOLENT DIN UNIREA: „AM FOST PUȘI LA PĂMÂNT, LOVIȚI ȘI AMENINȚAȚI CU PISTOLUL”
