La zi
Semnificația istorică a zile de 24 aprilie
IATĂ CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN ACEASTĂ ZI:
1184 i.Hr. – Grecii intră potrivit legendei în Troia, după ce au născocit un șiretlic – un gigantic cal de lemn, gol în interior (calul era animal sacru în Troia) și care avea inscripția următoare: Grecii dedică această ofrandă Atenei pentru întoarcerea lor acasă.
1434 – Prima atestare documentară a funcției de spătar la Curtea Moldovei – funcție de înalt demnitar, care purta, la festivități, sabia și buzduganul domnului. Această dregătorie a apărut în Țara Românească la 1415, în vremea lui Mircea cel Bătrân, când spătarul era, de obicei, al patrulea dregător din Sfatul domnesc.
1558 – Maria Stuart, regina Scoției se căsătorește in Catedrala Notre Dame din Paris cu Delfinul Franței, Francois.
1574 – Are loc Bataila de la Jilişte, unde Ioan-Vodă cel Cumplit al Moldovei (1572 –1574), zdrobește oastea turco-munteană, venita pentru a-l instala domn pe Petru Șchiopul.
1595 – Principele transilvănean Sigismund Bathory înlătură din domnia Moldovei pe Aron Tiranul și îl înscăunează pe Ștefan Răzvan.
1731 – A murit scriitorul englez Daniel Defoe.
1800 – Președintele american John Adams semnează un act prin care era alocată suma de 5000$ în vederea achiziționării de cărți „pentru uzul Congresului”. Astfel, s-au pus bazele Bibliotecii Congresului SUA.
1837 – Apare la București in Valahia, ziarul Cantor de avis şi comers, sub conducerea lui Zaharia Carcalechi. Ziarul a apărut până la 30 ianuarie 1857, iar din 13 februarie 1843 a purtat numele de Vestitorul românesc.
1870 – S-a pus piatra de temelie a Capelei Sf. Elisabeta, ale cărei picturi murale au fost executate în 1874 de Gheorghe Tătărescu.
1877 – A început Războiul Ruso–Turc (1877-1878), la care a luat parte și România, pentru a-și cuceri independența de stat deplină față de Turcia. Nereușind să rezolve disputele din Peninsula Balcanică de după revolta bulgară din 1876, Imperiul Rus a declarat război Imperiului Otoman, declanșând Războiul Ruso-Turc din 1877-1878.
1898 – SUA invadează Cuba, declanșând Războiul Hispano-American care se încheie prin Tratatul de pace de la Paris (10 decembrie 1898), prin care Cuba este proclamată independentă.
1911- S-a născut Eugen Jebeleanu, poet, traducător, publicist, membru al Academiei Române (“Surâsul Hiroşimei”, “Hanibal”)
1915 – În Imperiul Otoman, arestarea a 250 de intelectuali și lideri ai comunității armene din Istanbul marchează începutul Genocidului armenilor, soldat cu sute de mii de victime.
1916 – A început la Dublin in Irlanda, revolta de Paști, o mișcare care a avut un rol determinant în modificarea statutului Irlandei, care va deveni republică independentă.
1918 – A fost semnat Tratatul de pace de la București dintre România pe de o parte și Germania, Bulgaria, Austro-Ungaria, Turcia pe de altă parte. Pacea, înrobitoare pentru țara noastră, nu a fost niciodată ratificată de către regele Ferdinand, tratatul devenind nul.
1945 – Al Doilea Război Mondial – A început Bătălia de la Halbe în pădurea Spree, lângă orășelul Halbe, în sud-estul Berlinului și s-a terminat cu victoria sovieticilor.
1953 – A murit în închisoarea comunista de la Sighetul Marmației, Gheorghe I.Brătianu, istoric, om politic, membru al Academiei Române.
1967 – Cosmonautul sovietic Vladimir Komarov moare în naveta spatiala Soyuz 1, când parașuta nu se deschide. Este primul om care moare în timpul misiunilor spațiale.
1970 – Este lansat primul satelit chinez , „Dong Fang Hong I”.
1990 – Telescopul spațial Hubble a fost lansat la bordul navetei spațiale Discovery.
1998 – Sârbii aprobă prin referendum (94,73%) respingerea de către președintele Slobodan Milosevici a unei medieri a conflictului din Kosovo, propuse de comunitatea internațională.
2001 – S–a desfășurat “Gala Hagi“, marcând retragerea lui Gică Hagi – „unul dintre cei mai buni fotbaliști români din toate timpurile”.
2002 – Bosnia–Herţegovina a devenit cel de-al 44-lea stat membru al Consiliului Europei.
2004 – S-a deschis, la Viena, un nou muzeu “Sisi” la palatul imperial Hofburg.
2005 – Papa Benedict al XVI-lea a primit Paliumul și Inelul Pescarului, cele două însemne ale funcției sale, prin care s-a marcat inaugurarea pontificatului sau.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
La zi
Masa de Crăciun, prea grea pentru unii călărășeni: peste 500 de intervenții ale Ambulanței în doar cinci zile
Sărbătorile de iarnă au adus bucurie în casele călărășenilor, dar pentru o parte dintre ei, excesele alimentare și consumul exagerat de alcool s-au încheiat pe patul de spital. Potrivit datelor obținute de Calarasipress.ro, în perioada 25–29 decembrie, Serviciul de Ambulanță Județean Călărași a înregistrat 511 solicitări, un număr în creștere față de aceeași perioadă a anului trecut.
Cele mai multe intervenții au fost legate de probleme digestive apărute după mesele copioase. 157 de persoane au avut colici abdominale, iar alte 83 de cazuri au fost asociate consumului excesiv de alcool, potrivit datelor centralizate de SAJ Călărași.
Comparativ cu sărbătorile din 2024, numărul total al solicitărilor a crescut cu aproximativ 5%, semn că mesele îmbelșugate și paharele în plus rămân, pentru unii, o practică a sărbătorilor.
Medicii și echipajele de ambulanță atrag atenția că astfel de situații pot fi evitate prin moderație la masă și un consum responsabil de alcool. Sărbătorile ar trebui să rămână un prilej de bucurie, nu un motiv de urgență medicală.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Județul Călărași continuă să se confrunte cu un declin demografic accentuat. Datele oficiale publicate de Direcția Regională de Statistică arată că, în luna octombrie 2025, balanța naturală a populației a rămas profund negativă, în contextul în care numărul deceselor îl depășește semnificativ pe cel al nașterilor.
Natalitate în scădere, mortalitate ridicată
În luna octombrie 2025 s-au născut 191 copii, cu 45 mai puțini decât în luna precedentă. În același interval, s-au înregistrat 321 de decese, cu 21 mai multe față de luna anterioară.
Diferența dintre cele două valori se reflectă direct în sporul natural al populației, care a ajuns la minus 130 de persoane, un indicator clar al declinului demografic. O veste ușor pozitivă vine din zona mortalității infantile: nu a fost înregistrat niciun deces sub un an, nivel similar cu cel din octombrie 2024.
Căsătorii și divorțuri: mai puține evenimente oficiale
Pe zona de stare civilă, luna octombrie 2025 a adus 128 de căsătorii, cu 56 mai puține decât în luna precedentă și cu 20 mai puține comparativ cu aceeași lună a anului trecut.
Și numărul divorțurilor a fost mai redus: 24 de divorțuri, în scădere atât față de luna anterioară (minus 5), cât și față de octombrie 2024 (minus 3).
Tendință îngrijorătoare
Analiza evoluției pe ultimele 12 luni confirmă o realitate greu de ignorat: județul Călărași pierde constant populație. Natalitatea rămâne la un nivel scăzut, în timp ce mortalitatea se menține ridicată, iar sporul natural negativ devine o constantă, nu o excepție.
Dincolo de cifrele reci, datele demografice din luna octombrie 2025 indică o direcție clară: județul Călărași intră într-o zonă de risc demografic, cu efecte care se vor resimți tot mai puternic în următorii ani.
1. Mai puțini copii înseamnă școli mai goale
Scăderea constantă a numărului de nașteri va duce, inevitabil, la reducerea numărului de elevi. În mediul rural, dar nu numai, acest lucru se traduce prin clase comasate, școli închise și pierderea locurilor de muncă din sistemul educațional. Fenomenul este deja vizibil în mai multe localități din județ.
2. Populație tot mai îmbătrânită
Când decesele depășesc constant nașterile, structura populației se schimbă rapid. Călărașiul riscă să devină un județ cu tot mai mulți vârstnici și tot mai puțini tineri activi, ceea ce pune presiune pe sistemul de sănătate și pe serviciile sociale.
3. Forță de muncă mai puțină, economie mai fragilă
Un număr mai mic de tineri înseamnă mai puțini angajați disponibili pentru firmele locale. Investitorii evită zonele în care nu există resursă umană, iar acest lucru poate frâna dezvoltarea economică și poate accentua migrația către alte județe sau în străinătate.
4. Bugete locale sub presiune
Mai puțini locuitori activi înseamnă mai puține taxe și impozite colectate, în timp ce cheltuielile cu sănătatea și asistența socială cresc. Pentru administrațiile locale, acest dezechilibru se poate traduce în investiții mai puține și servicii publice tot mai greu de susținut.
5. Un cerc vicios greu de oprit
Fără politici locale și naționale coerente – sprijin real pentru familii, locuri de muncă stabile, servicii medicale accesibile și infrastructură modernă – declinul demografic riscă să devină ireversibil. Tinerii pleacă, natalitatea scade, iar județul intră într-un cerc vicios din care iese tot mai greu.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
La zi
Taxa de 25 lei pe coletele Shein, Temu și AliExpress: cine plătește cu adevărat de la 1 ianuarie 2026?
De la 1 ianuarie 2026, România introduce o taxă logistică fixă de 25 de lei pentru fiecare colet cu valoare comercială sub 150 de euro provenit din afara Uniunii Europene (în special din China sau Turcia). Măsura vizează în mod direct comenzile de pe platforme populare precum Shein, Temu, AliExpress sau Trendyol și a generat valuri de confuzie și dezbateri pe rețelele sociale – mulți români cred că vor plăti ei suplimentar la livrare.
Cine suportă oficial taxa?
Conform legii (parte din pachetul 2 de măsuri fiscale), obligația de plată revine expeditorului – adică furnizorului de bunuri, persoanei care expediază coletul sau platformei digitale care facilitează vânzarea (cum ar fi Shein, Temu etc.). Nu cumpărătorul final!
Poșta Română și companiile de curierat sunt responsabile doar de colectarea, declararea și virarea taxei către ANAF lunar. În practică, furnizorii de servicii poștale colectează taxa de la expeditor/platformă și o predau statului.
Ce se va întâmpla în realitate cu prețurile?
Deși taxa este impusă formal expeditorului, este foarte probabil ca platformele să transferă (parțial sau total) acest cost către consumatori prin:
- creșterea prețurilor produselor
- adăugarea unei taxe suplimentare la checkout
- modificarea politicilor de livrare
Astfel, comenzile mici și ieftine (haine, gadgeturi etc.) vor deveni ceva mai scumpe pentru români. Platformele ar putea absorbi o parte din costuri pentru a rămâne competitive, dar diferența de preț față de cumpărăturile din UE se va reduce.
De ce apare această taxă acum?
Volumul uriaș de colete low-value (aprox. 78 milioane estimate în 2025 în România) provenite mai ales din China a creat presiune pe sistemele vamale și logistice. Măsura este temporară, până la modernizarea Uniunii Vamale la nivel european (unde se va aplica o taxă mai mică de ~3 euro/colet din iulie 2026).
Scopul declarat: combaterea concurenței neloiale, subevaluarea comenzilor, frauda, siguranța produselor și impactul de mediu al transporturilor aeriene masive.
Cine beneficiază?
- Comercianții și producătorii din UE – produsele livrate din depozite europene nu vor fi afectate de taxa de 25 lei, devenind mai atractive ca preț.
- Companiile de logistică din UE – dacă platformele ca Shein sau Temu mută stocuri în Europa, cererea de depozite și distribuție locală va crește.
Pe scurt: deși legea spune clar că nu tu, cumpărătorul, plătești direct taxa, realitatea comerțului online înseamnă că prețurile finale vor crește probabil pentru comenzile extracomunitare mici. Recomandarea: verifică opțiunile de livrare din UE sau comandă mai multe produse odată pentru a dilua impactul taxei per colet!
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Masa de Crăciun, prea grea pentru unii călărășeni: peste 500 de intervenții ale Ambulanței în doar cinci zile
Biblioteca Județeană „Alexandru Odobescu” Călărași încheie anul cu un mesaj pentru comunitate: „Deschidem un nou capitol, plin de promisiuni”
Tot mai puțini copii se nasc în județul Călărași. Unde duc aceste statistici
Ședința Consiliului Județean Călărași, plină de emoție și bucurie. Zeci de colindători au creat o atmosferă de sărbătoare
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
