La zi
Semnificația istorică a zile de 24 aprilie
IATĂ CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN ACEASTĂ ZI:
1184 i.Hr. – Grecii intră potrivit legendei în Troia, după ce au născocit un șiretlic – un gigantic cal de lemn, gol în interior (calul era animal sacru în Troia) și care avea inscripția următoare: Grecii dedică această ofrandă Atenei pentru întoarcerea lor acasă.
1434 – Prima atestare documentară a funcției de spătar la Curtea Moldovei – funcție de înalt demnitar, care purta, la festivități, sabia și buzduganul domnului. Această dregătorie a apărut în Țara Românească la 1415, în vremea lui Mircea cel Bătrân, când spătarul era, de obicei, al patrulea dregător din Sfatul domnesc.
1558 – Maria Stuart, regina Scoției se căsătorește in Catedrala Notre Dame din Paris cu Delfinul Franței, Francois.
1574 – Are loc Bataila de la Jilişte, unde Ioan-Vodă cel Cumplit al Moldovei (1572 –1574), zdrobește oastea turco-munteană, venita pentru a-l instala domn pe Petru Șchiopul.
1595 – Principele transilvănean Sigismund Bathory înlătură din domnia Moldovei pe Aron Tiranul și îl înscăunează pe Ștefan Răzvan.
1731 – A murit scriitorul englez Daniel Defoe.
1800 – Președintele american John Adams semnează un act prin care era alocată suma de 5000$ în vederea achiziționării de cărți „pentru uzul Congresului”. Astfel, s-au pus bazele Bibliotecii Congresului SUA.
1837 – Apare la București in Valahia, ziarul Cantor de avis şi comers, sub conducerea lui Zaharia Carcalechi. Ziarul a apărut până la 30 ianuarie 1857, iar din 13 februarie 1843 a purtat numele de Vestitorul românesc.
1870 – S-a pus piatra de temelie a Capelei Sf. Elisabeta, ale cărei picturi murale au fost executate în 1874 de Gheorghe Tătărescu.
1877 – A început Războiul Ruso–Turc (1877-1878), la care a luat parte și România, pentru a-și cuceri independența de stat deplină față de Turcia. Nereușind să rezolve disputele din Peninsula Balcanică de după revolta bulgară din 1876, Imperiul Rus a declarat război Imperiului Otoman, declanșând Războiul Ruso-Turc din 1877-1878.
1898 – SUA invadează Cuba, declanșând Războiul Hispano-American care se încheie prin Tratatul de pace de la Paris (10 decembrie 1898), prin care Cuba este proclamată independentă.
1911- S-a născut Eugen Jebeleanu, poet, traducător, publicist, membru al Academiei Române (“Surâsul Hiroşimei”, “Hanibal”)
1915 – În Imperiul Otoman, arestarea a 250 de intelectuali și lideri ai comunității armene din Istanbul marchează începutul Genocidului armenilor, soldat cu sute de mii de victime.
1916 – A început la Dublin in Irlanda, revolta de Paști, o mișcare care a avut un rol determinant în modificarea statutului Irlandei, care va deveni republică independentă.
1918 – A fost semnat Tratatul de pace de la București dintre România pe de o parte și Germania, Bulgaria, Austro-Ungaria, Turcia pe de altă parte. Pacea, înrobitoare pentru țara noastră, nu a fost niciodată ratificată de către regele Ferdinand, tratatul devenind nul.
1945 – Al Doilea Război Mondial – A început Bătălia de la Halbe în pădurea Spree, lângă orășelul Halbe, în sud-estul Berlinului și s-a terminat cu victoria sovieticilor.
1953 – A murit în închisoarea comunista de la Sighetul Marmației, Gheorghe I.Brătianu, istoric, om politic, membru al Academiei Române.
1967 – Cosmonautul sovietic Vladimir Komarov moare în naveta spatiala Soyuz 1, când parașuta nu se deschide. Este primul om care moare în timpul misiunilor spațiale.
1970 – Este lansat primul satelit chinez , „Dong Fang Hong I”.
1990 – Telescopul spațial Hubble a fost lansat la bordul navetei spațiale Discovery.
1998 – Sârbii aprobă prin referendum (94,73%) respingerea de către președintele Slobodan Milosevici a unei medieri a conflictului din Kosovo, propuse de comunitatea internațională.
2001 – S–a desfășurat “Gala Hagi“, marcând retragerea lui Gică Hagi – „unul dintre cei mai buni fotbaliști români din toate timpurile”.
2002 – Bosnia–Herţegovina a devenit cel de-al 44-lea stat membru al Consiliului Europei.
2004 – S-a deschis, la Viena, un nou muzeu “Sisi” la palatul imperial Hofburg.
2005 – Papa Benedict al XVI-lea a primit Paliumul și Inelul Pescarului, cele două însemne ale funcției sale, prin care s-a marcat inaugurarea pontificatului sau.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
La zi
Scandalul pașapoartelor românești: Cum au pătruns mii de ruși în UE cu acte false, furând inclusiv identitatea soldaților ucraineni căzuți la datorie
O amplă rețea infracțională destructurată în 2025 a permis sute, posibil mii de cetățeni ruși să obțină fraudulos cetățenia română și, implicit, acces liber în Uniunea Europeană. Scopul principal: ocolirea sancțiunilor occidentale impuse după invazia Ucrainei și protejarea averilor în spațiul european.
Ancheta publicată de Le Monde (și confirmată de surse judiciare românești) dezvăluie o schemă sofisticată, coordonată de un grup infracțional format în 2022 din șapte cetățeni ucraineni (majoritatea rezidenți în România), care colabora cu avocați, notari, traducători și funcționari corupți din servicii de stare civilă.
Cum funcționa schema?
Rețeaua exploata programul legal de redobândire a cetățeniei române pentru descendenții foștilor cetățeni români din teritoriile interbelice (inclusiv părți din actuala Ucraină și Republica Moldova). În lipsa arhivelor distruse în Al Doilea Război Mondial, membrii grupării inventau rude fictive sau falsificau documente care atestau originea românească.
Cel mai șocant aspect: în unele cazuri documentate de anchetatori și confirmate de surse din poliție și justiție, solicitanții ruși au folosit identitatea unor soldați ucraineni uciși pe front sau dați dispăruți. Aceștia se prezentau drept etnici ucraineni cu origini românești, beneficiind astfel de procedura simplificată.
Numai în 2025, gruparea a depus peste 900 de cereri de naturalizare cu acte falsificate, majoritatea pentru cetățeni ruși. Autoritățile estimează că peste 18.700 de persoane din fostul spațiu sovietic figurau cu reședințe fictive în România, iar mii au obținut deja pașapoarte românești.
Prețuri și beneficiari
Serviciile rețelei erau promovate deschis pe rețele sociale în limba rusă: un pașaport european costa între 4.000 și 75.000 de euro, în funcție de complexitatea cazului și de profilul clientului. Printre beneficiari se numără oligarhi, oameni de afaceri apropiați de Kremlin și chiar persoane aflate pe liste internaționale de sancțiuni sau urmărite penal.
Un mic oraș din nordul României, Vârful Câmpului (lângă granița cu Ucraina), a devenit epicentrul fraudei: mii de străini au fost înregistrați la aceleași adrese fictive, uneori fără acordul proprietarilor.
Consecințe și reacții
Procurorii români au efectuat zeci de percheziții în 2024 și 2025, anulând deja zeci de documente (68 doar în Sectorul 6 București, cu alte sute în verificare). Experții avertizează că acest scandal reprezintă o gravă breșă de securitate națională și europeană, permițând accesul în Schengen unor persoane care pot reprezenta riscuri reale.
Avocatul Denis Buruian, implicat în anularea unor astfel de cetățenii, declară că fenomenul subminează încrederea în sistemul european. Mulți beneficiari s-au mutat ulterior în țări precum Franța sau Dubai, pentru a-și proteja averile.
Pe măsură ce anchetele avansează, amploarea escrocheriei conturează un eșec sistemic al instituțiilor românești: vulnerabilități legislative, lipsa verificărilor încrucișate și corupție la nivel local au transformat un mecanism legal menit să repare nedreptăți istorice într-o portiță periculoasă pentru interese ostile.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
România se confruntă cu o creștere explozivă a cazurilor de gripă. Potrivit datelor oficiale ale Institutului Național de Sănătate Publică (INSP), în săptămâna 15–21 decembrie 2025 au fost înregistrate 11.174 de cazuri de gripă clinică la nivel național – aproape dublu față de săptămâna precedentă (când s-au raportat 5.701 cazuri). Comparativ cu aceeași perioadă a sezonului trecut, numărul este de aproximativ cinci ori mai mare, iar față de media ultimilor cinci ani este de aproape șapte ori peste nivelul obișnuit.
Autoritățile au declarat oficial stare de alertă epidemiologică, după trei săptămâni consecutive de activitate gripală intensă și răspândire geografică extinsă în toate județele țării. Cele mai afectate zone rămân Bucureștiul (peste 1.600 cazuri), Cluj, Botoșani, Bihor, Iași și Neamț.
Trist, a fost confirmat și primul deces cauzat de gripă în acest sezon: o femeie de 88 de ani din județul Cluj, nevaccinată antigripal, care suferea și de alte afecțiuni medicale grave. Virusul implicat a fost de tip A, subtip H3.
Spitalele, în special secțiile de boli infecțioase și ATI, sunt din ce în ce mai aglomerate. Pacienții cu simptome severe (tuse intensă, febră mare, dificultăți de respirație) sunt internați prioritar, în timp ce multe cazuri ușoare sunt tratate la domiciliu. Medicii avertizează că greul abia acum începe: estimările epidemiologice indică faptul că vârful sezonului gripal va fi atins în următoarele două săptămâni (sfârșit de decembrie – început de ianuarie). Dacă trendul ascendent continuă, nu este exclusă chiar declararea unei epidemii de gripă.
Recomandări urgente: Vaccinarea rămâne cea mai eficientă metodă de protecție. Până la 21 decembrie fuseseră administrate peste 1,25 milioane de doze de vaccin antigripal. Autoritățile îndeamnă în continuare populația – în special persoanele vulnerabile (vârstnici, cei cu boli cronice, gravide, copii) – să se vaccineze cât mai repede și să respecte măsurile de prevenție: igiena mâinilor, evitarea spațiilor aglomerate, purtarea măștii în situații de risc.
Starea de fapt este îngrijorătoare, dar încă este timp să ne protejăm. Atenție sporită în următoarele săptămâni!
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Sute de români au umplut secțiile de Urgențe în prima zi de Crăciun, victime ale meselor copioase și ale exceselor de alcool. Unii – bolnavi cronici care au cedat ispitei sarmalelor, cozonacilor și cârnaților, alții – persoane perfect sănătoase ajunse la limita comei etilice sau aduse chiar de poliție.
Un pacient a recunoscut, rușinat, că „doar trei sarmale și-o zeamă” s-au transformat rapid în cârnați, chec și mult mai mult – episod urmat de o criză cardiacă gravă. Medicii avertizează: risc major de stop cardiac, pacienți decompensați cardiac și sufocați umplu secțiile.
În București, doar în prima zi de Crăciun, au fost înregistrate circa 200 de apeluri la 112 din partea diabeticilor care nu s-au putut abține de la dulciuri, a bolnavilor cu afecțiuni gastrice și hepatice care au mâncat tot ce era pe masă, dar și a celor ajunși în stare gravă din cauza alcoolului.
Atenție la alcool: nu există „doză sigură” universal valabilă. Efectul este imprevizibil și depinde de sex, greutate, obișnuință, stare emoțională și dacă s-a mâncat înainte. Moderația recomandată: maximum 1–2 pahare de vin roșu sec.
Sfaturi de la medici pentru următoarele zile:
- Mănâncă proteine și grăsimi înainte și în timpul consumului de alcool – încetinesc absorbția
- Evită combinațiile periculoase: alcool + cafea, energizante, dulciuri
- Amintește-ți că ficatul elimină alcoolul în ritmul lui – o unitate alcoolică (un shot, un pahar vin, o halbă bere) dispare complet din sânge abia după aproximativ 24 de ore
Rămâneți cumpătați – sărbătorile continuă cu Sfântul Ștefan, Revelionul și Sfântul Vasile!
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Ceaiul de măceșe – comoara roșie a sănătății
Corabia faraonului Keops, reasamblată în Marele Muzeu Egiptean. Vizitatorii pot vedea procesul în plină desfășurare
Tangara de munte cu aripi albastre – comoara ascunsă a Anzilor
Ședința Consiliului Județean Călărași, plină de emoție și bucurie. Zeci de colindători au creat o atmosferă de sărbătoare
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
