La zi
Șeful Armatei avertizează că războiul din Ucraina poate escalada. România trebuie să se pregătească
Dată fiind imprevizibilitatea conflictului din Ucraina, România trebuie să rămână vigilentă. Este deja a doua oară când generalul Vlad Gheorghiță, șeful Statului Major, atrage atenția asupra necesității instruirii populației pentru a face față potențialelor amenințări provenite din zona conflictului de la graniță.
Astăzi, 22 mai, șeful Statului Major al Apărării, Gheorghiță Vlad, a declarat că Ministerul Apărării Naționale ia în considerare și scenariul în care situația din Ucraina se poate înrăutăți, motiv pentru care România trebuie să-și întărească capacitățile militare.
“Prognoza pe care o facem prevede și scenarii ca escaladarea conflictelor inclusiv cele de natură militară. Mizăm în continuare pe descurajare generată de o capacitate defensivă. Iată de ce apăsăm pedala întăririi instituției apărării naționale și a consolidării NATO de descurajare și apărare”, a declarat generalul Gheorghiţă Vlad, conform digi24.ro.
Avertismentul a fost emis în cadrul celui mai important eveniment regional dedicat apărării și securității. Timp de trei zile, la Romaero, producătorii de armament din întreaga lume își expun cele mai recente tehnologii și echipamente militare.
Pe data de 1 februarie, într-un interviu pentru Europa Liberă, Gheorghiță Vlad a abordat pentru prima dată pericolele care afectează România. „Federația Rusă a devenit o problemă pentru ordinea mondială, pentru democrație. În fapt, este un război al Rusiei cu lumea democrată. Nu este un război cu Ucraina. Da, populația României, la fel ca întreaga populație din Uniunea Europeană, din Europa, trebuie să se îngrijoreze și trebuie să adoptăm măsurile corespunzătoare pentru a fi pregătiți. Eu, personal, nu neapărat ca militar, consider că Federația Rusă nu se va opri aici. Dacă va câștiga în Ucraina, principala țintă va fi Republica Moldova. Vom asista la tensiuni în Balcanii de Vest. Sunt mai mult decât convins că politica președintelui Putin va escalada în perioada imediat următoare”, a transmis șeful Statului Major al Apărării, potrivit sursei menționate anterior.
România și-a propus să producă drone militare
Potrivit Monitorului Apărării și Securității, ministrul cercetării, inovării și digitalizării, Bogdan Ivan, a precizat că dronele ar urma să fie fabricate în România.
Conform declarațiilor sale, în cadrul Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării, există institute care au elaborat concepte pentru cel puțin 10 drone, unele dintre ele având o autonomie de până la șase ore. De asemenea, au fost elaborate concepte pentru drone cu autonomie variabilă, cuprinzând intervaluri de până la 24 de ore.
„Urmează să avem şi o întâlnire împreună cu cei doi miniştri de resort, cu cel al Economiei şi cu cel al Apărării, tocmai pentru a asigura o viziune integrată pe proiectul de drone al României. Instituţiile din coordonarea ministerului pe care-l conduc vor contribui cu expertiză pe partea de cercetare privitor la proiectul dronei româneşti. Noi, ca minister, venim cu tot ceea ce înseamnă expertiză în domeniul de cercetare, plus cercetarea aplicată”, a precizat ministrul Ivan, scrie forbes.ro.
În plus, există deja inițiative românești în producția de drone militare, care au fost implicate în operațiuni pe teren. Compania privată Oves Enterprise, cu sediul în Cluj, produce drone militare specializate în deminare, denumite Hyper Drone.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
În plină criză economică, când românii sunt îndemnați să strângă cureaua, o instituție din subordinea Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) a organizat deplasări de lux sub pretextul unor „sesiuni de training”. Destinațiile? Nisa, pe Coasta de Azur, și Larnaca, Cipru – stațiuni renumite pentru turismul de lux. Costul total al acestor escapade? Aproximativ 500.000 de lei (107.000 de euro), bani publici și europeni, cheltuiți pentru cazări la hoteluri de 4 și 5 stele.
Ministrul Dragoș Pîslaru a descoperit planul și a intervenit rapid, cerând anularea deplasărilor. Cu toate acestea, șapte angajați, inclusiv directorul instituției, Adrian Silviu Ancuța, au ignorat ordinul, luându-și concediu și plecând la Nisa. Ca răspuns, Pîslaru l-a demis pe director și a dispus investigații disciplinare pentru toți cei implicați, trimițând și Corpul de control pentru a verifica alte posibile nereguli. „Toleranța mea și a acestui guvern pentru risipa banului public este zero”, a declarat ministrul.
Acest caz ridică întrebări grave despre gestionarea fondurilor publice și subliniază nevoia de transparență și responsabilitate în administrația românească. În timp ce cetățenii sunt rugați să facă sacrificii, astfel de practici erodează încrederea în instituțiile statului.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
La zi
Sorin Grindeanu pledează pentru o bază de date clară și criterii transparente în reforma administrativă
Președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu (PSD), subliniază necesitatea unei baze de date unitare pentru toate administrațiile locale, care să fie utilizată de Guvern și liderii coaliției, alături de criterii clare și transparente pentru fiecare unitate administrativ-teritorială. Declarațiile au fost făcute miercuri, la Parlament, în contextul discuțiilor despre reforma administrativă.
Grindeanu a evidențiat discrepanțele în raportările privind numărul de posturi din administrație: „Marți, la Guvern, s-a raportat un total de aproximativ 170.000 de posturi. Vineri, numărul a crescut la 180.000, duminică, la coaliție, s-a vorbit de 184.000, iar ieri, la Cotroceni, s-a ajuns la 190.000 de posturi.” Acesta a explicat că variațiile se datorează actualizărilor transmise prin Prefecturi către Ministerul Dezvoltării, ceea ce întărește nevoia unei baze de date centralizate.
Referitor la reducerea posturilor, Grindeanu a negat existența unui acord pentru diminuarea a 10% din posturile ocupate, așa cum s-a speculat. „Nu s-a stabilit așa ceva. Am convenit, în schimb, formarea unei comisii de lucru cu reprezentanți ai fiecărui partid din coaliție, care să prezinte un proiect până pe 19-20 septembrie,” a precizat liderul PSD. El a menționat că, din totalul de aproape 190.000 de posturi, aproximativ 50.000 sunt vacante.
Grindeanu a propus o reducere de 25% a posturilor, dar bazată pe principii clare, care să susțină o reformă administrativă, nu concedieri colective: „Concedierile colective nu înseamnă reformă. Reforma presupune criterii transparente, aplicate unitar, fără diferențe între localități.”
În legătură cu afirmațiile premierului privind posibile date eronate furnizate de Ministerul Dezvoltării, Grindeanu a apărat ministrul Cseke Attila, spunând: „Sunt convins că a transmis datele disponibile, nu cred că vorbim despre date false.”
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Ceaiul de vânătă, obținut din frunzele sau fructele uscate ale plantei Solanum melongena, este o băutură mai puțin cunoscută, dar care câștigă popularitate datorită proprietăților sale terapeutice. Vânăta, cunoscută și sub denumirea de pătlăgea vinete, este o legumă utilizată în mod tradițional în bucătărie, însă ceaiul preparat din aceasta are beneficii surprinzătoare pentru sănătate, susținute de studii și practici tradiționale.
Beneficii terapeutice ale ceaiului de vânătă
-
Susținerea sănătății cardiovasculare
Ceaiul de vânătă este bogat în antioxidanți, în special antociani, care contribuie la reducerea inflamației și la protejarea vaselor de sânge. Consumul regulat poate ajuta la scăderea nivelului de colesterol rău (LDL) și la îmbunătățirea circulației sanguine, reducând astfel riscul de boli cardiovasculare. -
Reglarea glicemiei
Frunzele de vânătă conțin compuși care pot contribui la reglarea nivelului de zahăr din sânge. Studiile preliminare sugerează că ceaiul de vânătă poate fi benefic pentru persoanele cu diabet de tip 2, ajutând la controlul glicemiei prin îmbunătățirea sensibilității la insulină. -
Proprietăți detoxifiante
Datorită conținutului de fibre și compuși diuretice, ceaiul de vânătă poate sprijini procesul natural de detoxifiere al organismului. Acesta stimulează funcția renală și ajută la eliminarea toxinelor, fiind util în curele de slăbire sau detoxifiere. -
Efect antioxidant și antiinflamator
Antocianii și polifenolii din vânăta au un puternic efect antioxidant, protejând celulele împotriva stresului oxidativ și a îmbătrânirii premature. De asemenea, ceaiul poate reduce inflamațiile din organism, fiind benefic în afecțiuni precum artrita. -
Îmbunătățirea digestiei
Ceaiul de vânătă poate stimula digestia datorită conținutului de fibre și compuși care promovează secreția de sucuri gastrice. Este util pentru ameliorarea constipației și pentru menținerea sănătății tractului digestiv.
Cum se prepară ceaiul de vânătă?
Pentru a prepara ceaiul, se folosesc de obicei frunzele uscate sau cojile uscate ale vinetelor.
Iată o rețetă simplă:
-
Ingrediente: 1-2 lingurițe de frunze uscate de vânătă sau coji uscate; 250 ml apă fierbinte.
-
Mod de preparare:
-
Fierbe apa și adaugă frunzele sau cojile uscate.
-
Lasă la infuzat timp de 10-15 minute.
-
Strecoară și bea ceaiul cald sau rece, de 1-2 ori pe zi.
-
Notă: Este recomandat să consulți un medic înainte de a consuma ceai de vânătă, mai ales dacă urmezi tratamente pentru afecțiuni cronice sau ești însărcinată.
Contraindicații
Deși ceaiul de vânătă este în general sigur, consumul excesiv poate provoca disconfort gastric la unele persoane. Persoanele alergice la solanacee (cum ar fi roșiile sau cartofii) ar trebui să fie precaute. De asemenea, ceaiul nu este recomandat copiilor mici sau femeilor însărcinate fără acordul medicului.
Concluzie
Ceaiul de vânătă este o băutură naturală cu multiple beneficii pentru sănătate, de la susținerea inimii și reglarea glicemiei până la detoxifiere și combaterea inflamațiilor. Integrat cu moderație într-un stil de viață sănătos, acesta poate fi un aliat valoros pentru bunăstare.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Scandal pe Coasta de Azur: Excursii de lux pe bani publici la Nisa și Larnaca
Sorin Grindeanu pledează pentru o bază de date clară și criterii transparente în reforma administrativă
Portofel cu 1.400 de lei, returnat intact la Călărași datorită spiritului civic al unei femei
O fetiță de 4 ani, acroșată de o mașină a Poliției Locale pe o stradă din cartierul Fantoma
VIDEO. Copiii se joacă lângă șine. Parcul Constructorilor, vandalizat și nesigur
