Interviuri și Opinii
Scandal în transportul public din Călărași: Amelia Giurcan (USR) acuză o prelungire „pe sub mână” a contractului cu Ali Trans

Interviuri și Opinii
„Semafoare peste tot, logică nicăieri!” – Consilierul USR, Costin Mirescu, acuză haos în trafic și risipă de bani la Călărași

Semaforizăm orașul, dar fără sens! – a scris consilierul local USR, Costin Mirescu, într-o postare pe rețelele de socializare, în care acuză Primăria Călărași de un experiment absurd pe nervii șoferilor și banii contribuabililor.
În loc să fluidizeze traficul, administrația locală ar fi pus pe picioare un plan care, spune Mirescu, pare desprins dintr-un film de comedie urbană. Semafor lângă semafor, intersecții blocate și sensuri giratorii desființate pentru a fi înlocuite cu… stai și așteaptă pe roșu!

costin mirescu
Potrivit consilierului, iată câteva dintre „ciudățeniile” proiectului:
- Reapare semaforul abia scos de la Școala 1 (la Stop);
- Pe Grivița, două semafoare la 70 de metri distanță;
- Școala Carol I: semafoare pe ambele colțuri, ca la VIP-uri;
- Sensurile giratorii de la 5 Călărași și Liceul Agricol, eliminate, deși funcționau perfect;
- Încă două semafoare „strategice” între Cuțit și Orizont, pe Panduri și Zăvoiului;
- Intersecții obscure și neaglomerate, cum e cea de la Dobrogei, primesc și ele „cadou” câte un semafor;
- Inclusiv intersecția de la Bălan, unde rar e aglomerație, urmează să fie semaforizată.
„Bani aruncați, trafic îngreunat și zero consultare cu cetățenii”, mai spune consilierul, care cere explicații clare și dezbateri reale înainte ca orașul să se transforme într-un labirint de lumini roșii.
Singurele puncte pozitive? Semaforizarea intersecțiilor de la Școala 5 și Agneza, plus câteva treceri de pietoni cu buton între Agricol și Orizont.
Mirescu încheie cu un apel dur: „Călărașiul nu are nevoie de semafoare puse doar ca să dăm bine în proiectele europene. Are nevoie de logică urbană și de respect pentru oameni!”
În timp ce semafoarele se înmulțesc, nervii șoferilor se întind la maximum. Călărașiul se pregătește pentru o toamnă… pe roșu!
Interviuri și Opinii
„Cultura taxată ca un lux!” – Deputat AUR: TVA-ul explodează la cărți și ziare

Dragoș Coman, deputat AUR, atrage atenția asupra impactului profund negativ al amendamentelor respinse în cadrul PL‑x nr. 230/2025, proiectul de lege privind măsurile fiscal‑bugetare. Acesta consideră că, sub pretextul „responsabilității bugetare”, se sacrifică domenii-cheie ale societății și se pun presiune asupra categoriilor vulnerabile.
Amendamente respinse:
TVA la cărți, manuale și ziare
Unul dintre amendamentele propunea excluderea cărților, manualelor școlare și publicațiilor tipărite de reducerea TVA de 5%, menținându‑se, astfel, impozitul complet de 21%. Potrivit lui Dragoș Coman, această modificare transformă cultura într-un lux, aducând costuri mai mari pentru tineri, pensionari și micii editori.
Sprijin social vital
Proiectul vizează eliminarea unor prestații sociale prevăzute în Art. 154 alin. (1) lit. c) și d). Deputatul avertizează că aceste măsuri anulează ajutoare esențiale pentru persoanele marginalizate.
Plata drepturilor salariale câștigate în instanță
Amendamentul propunea ca plata acestor drepturi să nu fie fragmentată progresiv (5 % într‑al doilea an, 10 % al treilea etc.), și că executarea silită a statului să nu fie suspendată în mod automat pe durata curgerii termenelor (Art. XXIII alin. (4)). În viziunea lui Coman, statul trebuie să-și respecte obligațiile fără întârziere.
Rezultatul: respingere completă
Toate amendamentele AUR – inclusiv cele fundamentale pentru echilibru fiscal și social – nu au fost dezbătute în detaliu, parlamentul optând pentru o abordare considerată de Coman un „pilot automat spre prăpastie”.
Exemple istorice contra austerității:
- În anii ’30, SUA au înăsprit fiscalitatea în plină recesiune, prelungind efectele Marii Crize.
- În Grecia (2010–2012), austeritatea a condus la o contracție a PIB-ului cu peste 25%, fără reducerea semnificativă a datoriei publice.
- Economiști celebri, precum Milton Friedman și Paul Krugman, au avertizat că austeritatea în perioade de criză slăbește și mai mult economia.
Context și interpretare
- Postarea subliniază o viziune clară opusă majorării taxelor în perioade de criză.
- Deputatul AUR promovează ideea că statul trebuie să protejeze drepturile cetățenilor, nu să reducă serviciile esențiale.
- Proiectul PL‑x 230/2025 reflectă o orientare spre consolidare fiscală, dar Coman avertizează că soluția propusă are consecințe sociale grave.
Interviuri și Opinii
De ce rămânem fără apă vara? Câtă apă consumă, de fapt, un român pe lună?

- Vara, tot mai multe localități rămân fără apă.
- Rețelele sunt suprasolicitate din cauza consumului excesiv.
- Oamenii folosesc apa potabilă pentru udat grădini și umplut piscine.
- Sistemul public nu a fost gândit pentru a susține astfel de activități.
- Consumăm de trei ori mai mult decât este normal.
În plin sezon de caniculă, în fiecare vară, aceleași plângeri apar din ce în ce mai des, mai ales în comunitățile rurale: „Nu mai curge apă la robinet”, „Presiunea e prea mică”, „Se oprește apa când avem mai mare nevoie de ea”. Fenomenul nu este nici nou și nici surprinzător pentru cei care cunosc infrastructura rețelelor de alimentare cu apă. Problema e simplă: consumăm mai mult decât poate duce sistemul.
Sistemele publice de alimentare cu apă sunt dimensionate pentru un consum mediu de aproximativ 5 metri cubi pe persoană, adică 15.000 de litri de apă pentru trei persoane/locuință pe zi. În condiții normale – adică pentru gătit, igienă personală, spălat haine – acest consum este suficient și sustenabil. Dar vara, în foarte multe localități din județul Călărași (și nu numai), consumul crește spectaculos.
Oamenii folosesc apa potabilă din rețea pentru udarea grădinilor, umplerea piscinelor, spălarea mașinilor, curților și trotuarelor, adică pentru activități care nu au nimic de-a face cu scopul real al rețelei. Asta înseamnă că în loc de 5.000 de litri, unele gospodării ajung să consume și 10.000, chiar 15.000 de litri zilnic. E ca și cum rețeaua ar trebui să alimenteze dintr-o dată de două sau trei ori mai multe case decât este pregătită.
Rezultatul? Presiune scăzută, țevi suprasolicitate, avarii și pene repetate în alimentarea cu apă. Zone întregi rămân fără apă în orele de vârf. Cei care suferă nu sunt doar cei care folosesc apa în exces, ci și vecinii lor – bătrâni, copii, oameni care respectă regulile, dar care ajung să sufere din cauza unui comportament iresponsabil generalizat.
Nu este de mirare că în tot mai multe localități, operatorii de apă trag semnale de alarmă. Unii impun restricții temporare de consum sau avertizează că vor aplica sancțiuni. Dar și mai grav este că, în lipsa unei schimbări de mentalitate, aceste probleme se vor agrava odată cu creșterea temperaturilor și scăderea resurselor de apă.
Trebuie să înțelegem un adevăr simplu: apa de la robinet nu este infinită. Nu vine direct din cer și nu este produsă de rețea. Ea este captată, tratată, filtrată și distribuită cu costuri mari, iar infrastructura care o aduce în casele noastre are limite. Când abuzăm de ea, ne sabotăm singuri.