Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ 6°C | Anul XI Nr. 539

La zi

S-au impus noi condiții pentru eliberarea pașaportului simplu temporar. Anunțul făcut de MAI

Published

on

Începând de miercuri, 3 iulie, pașapoartele simple temporare vor fi eliberate doar în situații obiective și urgente.

Conform noilor modificări legislative în sistemul de pașapoarte, pașapoartele simple temporare nu vor mai fi eliberate pentru deplasări în alte țări care au motive exclusiv turistice.

„Situaţiile obiective şi urgente trebuie probate cu documente din care să rezulte necesitatea deplasării persoanei în străinătate. Totodată, atragem atenţia cu privire la faptul că există state care nu permit intrarea pe teritoriul lor naţional cu paşaportul simplu temporar, sens în care recomandăm accesarea site-ului Ministerului Afacerilor Externe, www.mae.ro , secţiunea condiţii de călătorie, înaintea efectuării călătoriei”, au transmis reprezentanții Ministerului Afacerilor Interne (MAI) într-un comunicat de presă, potrivit digi24.ro.

Pașapoartele declarate pierdute, distruse sau furate devin nule și nu mai pot fi utilizate, chiar dacă sunt găsite ulterior.

Advertisement

Persoanele care găsesc un document de călătorie declarat pierdut sau furat au obligația de a-l depune imediat la cel mai apropiat serviciu public comunitar de pașapoarte, la Direcția Generală de Pașapoarte sau la misiunile diplomatice ori oficiile consulare ale României.

MAI reamintește că pierderea sau distrugerea pașaportului simplu electronic/temporar trebuie declarată de către titular în țară, la orice serviciu public comunitar de pașapoarte sau la Direcția Generală de Pașapoarte, iar în străinătate, la misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României.

De asemenea, furtul documentelor de călătorie trebuie declarat imediat la cea mai apropiată unitate de poliție din țară sau, dacă este cazul, în statul unde s-a produs incidentul, solicitând eliberarea unei adeverințe care să confirme declararea evenimentului respectiv.

Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătate a fost modificată și completată, iar noile prevederi au fost promulgate acum o lună de președintele Klaus Iohannis.

În prezent, pașaportul simplu temporar se eliberează în termen de maximum trei zile lucrătoare de la depunerea cererii.

Advertisement

Noua variantă a legii prevede posibilitatea ca datele biometrice ale cetățenilor să fie preluate o singură dată de personalul consular la misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României, aceste date putând fi utilizate atât pentru eliberarea pașaportului simplu electronic, cât și pentru eliberarea titlului de călătorie sau a cărții electronice de identitate, conform solicitărilor cetățenilor români.

Actul normativ stipulează, de asemenea, anularea informatică a pașapoartelor eliberate anterior persoanelor care au pierdut cetățenia română, în cazul în care acestea nu au respectat obligația legală de a preda documentele de călătorie în termen de cinci zile de la pierderea cetățeniei. Conform legii, Direcția Generală de Pașapoarte este autoritatea care ține evidența cetățenilor români cu domiciliul în străinătate.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

La zi

A murit Artan (Adrian Pleșca), legendarul fondator al trupelor Timpuri Noi și Partizan, la doar 64 de ani

Published

on

Rockul românesc este în doliu: Adrian Pleșca, cunoscut de o țară întreagă drept Artan, a încetat din viață marți, 2 decembrie 2025, la vârsta de 64 de ani. Potrivit bucurestifm.ro, artistul ar fi suferit un accident vascular cerebral fulgerător.

Născut pe 31 martie 1961 la București, Artan a fost una dintre cele mai recognoscibile și iubite voci ale scenei rock autohtone. Încă din copilărie a studiat vioara, pianul și contrabasul, iar în 1982 a pus bazele trupei Timpuri Noi alături de Răzvan Moldovan – una dintre cele mai influente formații ale anilor ’80-’90. Ulterior a fondat Partizan, continuându-și traiectoria cu același stil rebel și versuri care au marcat generații.

Pe lângă activitatea din trupe, Artan a fost și membru al Corului Radio România, demonstrând o versatilitate muzicală rar întâlnită.

Vestea morții sale a fost anunțată în această seară pe Facebook de către prietenii și colegii săi, Ștefan Zaharescu și Gabi „Pipai” Andrieș, provocând un val de tristețe și mesaje de condoleanțe în întreaga comunitate rock.

Advertisement

Odihnește-te în pace, Artan! Rockul românesc nu va mai suna la fel fără vocea ta inconfundabilă.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

La zi

Palatul Prefecturii Călărași, iluminat oficial în culorile tricolorului de Ziua Națională. Iliuță și Dulce anunță finalizarea lucrărilor și transformarea clădirii în Palat Sociocultural

Published

on

Palatul Prefecturii din Călărași, cel mai important monument istoric al județului, a fost iluminat în această seară în culorile tricolorului, într-un moment simbolic dedicat Zilei Naționale a României. Evenimentul a reunit conducerea județului și a municipiului, marcând totodată apropierea finalizării lucrărilor de reabilitare a clădirii.

Președintele Consiliului Județean Călărași, Vasile Iliuță, a subliniat importanța acestui pas pentru comunitate:
Începând cu Ziua Națională, Prefectura Județului Călărași este luminată. Acest edificiu va rămâne astfel iluminat pentru a pune în valoare cel mai mare monument istoric al județului. Suntem la un moment important pentru Călărași. Cred că vom consemna finalizarea lucrărilor până la finalul lunii decembrie, așa cum am discutat cu domnul constructor. Palatul va reveni călărășenilor și va deveni un Palat Sociocultural dedicat viitoarelor activități ale județului.

La eveniment au participat primarul municipiului Călărași, Marius Dulce, cei doi vicepreședinți ai CJ Călărași și secretarul de stat Violeta Mușat.

Primarul Marius Dulce a vorbit despre semnificația momentului și despre colaborarea instituțiilor:
Este un eveniment inedit, când iluminăm în culorile tricolorului acest edificiu mult dorit, care după multe eforturi ajunge să fie finalizat la sfârșitul acestui an. Am demonstrat, așa cum am făcut-o și la Alba Iulia, că în echipă putem reuși. Nu ne oprim aici: zona va fi completată cu un parc nou, un spațiu modern care să pună în valoare clădirea. Călărașiul are nevoie de dezvoltare, iar această seară arată încă un pas înainte.”

Advertisement

Reprezentanți ai constructorului și ai conducerii CJ au subliniat la rândul lor importanța punerii în valoare a acestui edificiu emblematic, „care prinde viață după foarte mult timp în care nu a fost utilizat la adevăratul său potențial”.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

La zi

Scandal la Alba Iulia: Premierul Bolojan, asaltat cu huiduieli la Ziua Națională

Published

on

Ziua Națională a României, celebrată cu fast la Alba Iulia, orașul simbol al Marii Uniri, a început sub semnul tensiunilor politice intense. Peste o mie de militari au defilat pe Bulevardul 1 Decembrie 1918, însoțiți de tehnica de luptă și de zboruri deasupra cerului, dar atmosfera festivă a fost rapid umbrită de reacțiile vehemente ale unei părți a mulțimii. Premierul Ilie Bolojan, sosit puțin înainte de ora paisprezece, a fost huiduit copios de la primul moment al apariției sale publice. Fluierăturile și strigătele au răsunat puternic, transformând sosirea oficială într-un moment de confruntare.

Evenimentul a escaladat în timpul intonării imnului național, când vocile indignate ale protestatarilor au acoperit notele solemne ale orchestrei militare. „Demisia, demisia!”, au scandat oamenii, într-un cor prelungit care a durat minute întregi, vizibil deranjat de prezența șefului Guvernului. Mulțimea, formată în mare parte din susținători ai mișcărilor suveraniste și ai unor figuri controversate din opoziție, a venit pregătită cu steaguri și pancarte, transformând ceremonia într-un spațiu de exprimare a nemulțumirilor acumulate. Printre acuzații s-au numărat reproșuri legate de politicile guvernamentale, percepute ca fiind îndepărtate de valorile naționale tradiționale.

Autoritățile au menținut ordinea cu prezența forțelor de jandarmi, care au monitorizat atent mulțimea pentru a preveni orice incidente majore. Deși programul oficial – depuneri de coroane, defilări și onoruri militare – s-a desfășurat conform planului, ecoul huiduielilor a persistat pe tot parcursul paradei. Prezența altor oficialități, precum președintele Nicușor Dan, a stârnit de asemenea reacții similare, deși în absența sa fizică. În contrast, susținătorii extremiști au aplaudat figuri opuse, precum lideri ai partidelor naționaliste, amplificând diviziunile politice profunde care marchează societatea românească în acest moment.

Acest episod nu este izolat: Bolojan a mai fost contestat public în ultimele luni, la evenimente similare, reflectând o polarizare crescândă. Cu toate acestea, mesajul premierului transmis cu ocazia Zilei Naționale subliniază unitatea și încrederea în potențialul țării, invitând la depășirea greutăților colective. Alba Iulia, leagănul unirii din 1918, a devenit astfel nu doar un loc de comemorare istorică, ci și un barometru al actualelor frământări sociale, unde spiritul național se împletește cu dezbateri aprinse

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading