Știri
Reparaţie morală, în amintirea evreilor aduşi la Călăraşi cu trenurile morţii în 1941, după pogromul de la Iaşi
În memoria evreilor deportaţi la Călăraşi, după pogromul de la Iaşi din 29 iunie 1941, autorităţile locale vor dezveli o placă comemorativă în gara din oraş şi un monument refăcut din cimitir. Manifestările au loc joi, 26 septembrie, la 78 de ani de tragedie.
Pe 6 iulie 1941, în gara Călăraşi a ajuns primul tren al morţii cu evrei deportaţi din Iaşi, după pogromul din 29 iunie. Înghesuiţi în vagoane de marfă, din ordinul lui Ion Antonescu, peste 1.500 de oameni, tineri, femei, copii şi bătrâni, au murit pe drum sufocaţi şi însetaţi. Supravieţuitorii au fost închişi, în regim de lagăr, în mai multe clădiri din oraş. Mulţi dintre ei au murit din cauza condiţiilor inumane de detenţie. Soarta evreilor din primul tren, plecat din Iaşi după pogromul din 29 iunie şi ajuns la Călăraşi, este mai putin cunoscută. Istoricul Adrian Cioflâncă, cercetător, membru al Colegiului la Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS) şi Director la Centrul pentru Studiul Istoriei Evreilor din România (CSIER), a venit la Călăraşi, în urmă cu câteva luni, pentru a vedea cu ochii săi gropile comune şi locurile unde au fost deţinuţi evreii supravieţuitori din unul dintre cele două „trenuri ale morţii“ din 1941.
„Am mers pe teren să văd cu ochii mei gropile comune şi locurile unde au fost detinuţi evreii supravieţuitori în vara anului 1941. Speram să putem pune o placă în Gara Călăraşi, în amintirea celor care au pierit în primul tren al morţii. Am discutat deja la Consiliul Judeţean (CJ)“, povestea istoricul. Cioflâncă a vizitat fosta cazarmă de pe strada Independenţei din Călăraşi, locul unde au fost închişi mulţi evrei din Iaşi care au supravieţuit primului tren al morţii. Conform istoricului, din cei 1.100 de evrei care au ajuns la Călăraşi la sfârşitul lunii august 1941, aproximativ 150-200 din ei au pierit din cauza condiţiilor grele.
Cei care au murit au fost înhumaţi în gropi comune. Într-o operaţiune de la sfârşitul anilor ‘70, au fost exhumate şi înmormântate în Israel 25 de trupuri. Conform istoricului, evreii au fost ţinuţi doar câteva luni la Călăraşi, deoarece nu existau spaţii adecvate şi nici nu se putea asigura hrana necesară. Pe lângă fosta cazarmă, evreii au mai fost închişi şi în două sinagogi din oraş, dar şi într-un depozit de cereale, în locul căruia se află astăzi Sala Polivalentă a oraşului. Pogromul din Iaşi şi „trenurile morţii“ Pogromul de la Iaşi, spune istoricul Adrian Cioflâncă, a fost cel mai mare masacru din România modernă: „Tragedia din Iaşi a schimbat brutal profilul demografic, social, economic şi cultural al Iaşiului, un oraş în care evreii reprezentau până atunci jumătate din populaţie“. Pe 30 iunie 1941, din gara Iaşi au plecat două trenuri. Unul a ajuns la Podul Iloaiei, după nouă ore, iar cel de-al doilea la Călăraşi, după şapte zile de călătorie infernală.
Trenul ar fi trebuit să ajungă în Târgu Frumos, dar unitatea germană de acolo nu a fost de acord, întrucât exista pericolul unui nou pogrom. Pe de altă parte, zona era foarte aproape de linia frontului şi s-ar fi prelungit haosul. Aşa a ajuns trenul în Călăraşi. Evreii care au ajuns la Podul Iloaiei au fost cazaţi în comunitate, iar cei de la Călăraşi au stat în lagăr. În cimitir nu mai există nici plăci, nimic care să amintească de aceste orori. Totul a fost devastat“, spune istoricul. Ţinuţi sub pază Din cei 5.000 de evrei îmbarcaţi în tren, doar 1.100 au mai ajuns la Călăraşi.
Nicolae Ţiripan, istoric, fostul şef al Arhivelor călărăşene, în urma cercetării făcute pe acest subiect, spune că oamenii au fost ţinuţi doar câteva luni la Călăraşi. „Cei mai curajoşi dintre localnici, de mila lor, se duceau şi le aruncau fructe cu praştia, peste gard, ca să nu moară de foame. Nu au fost scoşi de acolo în oraş. Mulţi dintre ei au murit pentru că se îmbolnăviseră în tren“, povesteşte Ţiripan.
sursa: adevărul.ro
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
IATĂ CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN ACEASTĂ ZI:
642 – Arabii musulmani ocupă Alexandria și incendiază celebra sa bibliotecă.
1462 – S-a desfășurat Bătălia de la Świecino, între trupele cavalerilor teutoni si cele ale Regatului Poloniei in timpul războiului de treizeci de ani. Bătălia s-a încheiat cu victoria polonezilor, Danzigul și Pomerania fiind eliberate.
1577 – A fost ratificată prin Edictul de la Poitiers, Pacea de la Bergerac încheiată la 14 septembrie între regele Franței, Henric al III-lea si protestanții hughenoți.
1620 – Bătălia de la Țuțora (1620) – Parte din Războaiele Moldoveano-Polone și
Războaiele magnaților polonezi în Moldova (1593-1621)
1630 – A fost fondat de coloniștii puritani emigrați din Anglia, orașul Boston, din actualul stat nord-american Massachussets.
1665 – A murit regele Filip al IV-lea al Spaniei; (n. 8 aprilie 1605). A urcat pe tron în 1621 și a domnit în Spania până la moartea sa și în Portugalia până în 1640.
1775 – Războiul de Independență al Statelor Unite ale Americii: Invazia Canadei începe cu Asediul de la Siege of Fort St. Jean.
1787 – A fost adoptată in Convenția Constituțională din Philadelphia forma finală a Constituției SUA.
1812 – Începutul celei de-a treia domnii a lui Scarlat Callimachi în Moldova.
1823 – A încetat din viață Gheorghe Lazăr, întemeietorul învățământului modern românesc.
1854 – S-a născut inventatorul David Buick, fondatorul “Buick Motor Car Company”; (m. 5 martie 1929).
1881 – S-a născut la Bacău George Bacovia, poet român format la școala simbolismului literar francez; (d.22.05.1957, București).
1900 – S-a născut omul de afaceri John Willard Marriott, fondatorul lanțului de hoteluri Marriott ; (d.13 august 1985).
1916 – Asul aviației de vânătoare germane din primul război mondial, Manfred von Richtofen (supranumit “Baronul Roșu”), câștigă prima sa luptă aeriană lângă Cambrai, în Franța, în timpul primului război mondial.
1919 – A fost înființat la Cluj Conservatorul de Muzică și Artă Dramatică (în prezent Academia de Muzică “Gheorghe Dima”).
1935 – S-a născut Ken Kesey, scriitor american, autor al romanului “Zbor deasupra unui cuib de cuci”; regizorul Milos Forman a ecranizat romanul, în 1975, câștigând cinci premii Oscar; (d.10.11.2001).
1939: Al Doilea Război Mondial: Armata sovietică a invadat Polonia dinspre est, la șaisprezece zile după ce Germania Nazistă a atacat-o dinspre vest. Invazia sovietică a Poloniei din 1939 a fost o operațiune militară sovietică, care a fost declanșată fără nicio declarație oficială de război la 17 septembrie 1939, în timpul primelor etape al celui de-Al Doilea Război Mondial.
1939 – Al Doilea Război Mondial – Submarinul german U-boot U 29 scufundă portavionul britanic HMS Courageous cu două lovituri de torpile; la bord erau peste 500 de oameni.
1939 – Finlandezul Taisto Mäki devine primul om care a alergat 10.000 de metri în mai puțin de 30 de minute, mai exact: 29:52.6
1940 – Plănuita invadare a Angliei (nume de cod Operațiunea Sealion) de către trupele germane se va amâna pe termen nelimitat din cauza rezistenței înverșunate a Royal Air Force britanice.
1944 – Masacrul de la Sărmașu – În 17 septembrie 1944, trupe de jandarmi maghiari sprijinite de localnici membrii ai gărzii civile maghiare au torturat și masacrat 126 de evrei din localitatea Sărmașu. Cadavrele celor uciși (31 de bărbați adulți, 52 de femei adulte și 43 de copii până la vârsta de 15 ani) au fost deshumate din două gropi comune, în februarie 1945.
1944 – Al doilea război mondial: Armata a IV-a Română poartă lupte grele pentru forțarea Mureșului în centrul Transilvaniei, în zona Oarba de Mureș – Dealul Sângiorgiu – Iernut, zdrobind rezistentă înverșunată și bine organizată a armatelor germano-ungare.
1944 – Trupe aeropurtate americane, engleze si poloneze sunt parașutate în spatele liniilor de apărare germane din Olanda, in cadrul Operațiunii „Market”, parte a operațiunii cu nume de cod ” Market Garden”.
1944 – Al Doilea Război Mondial – Trupele sovietice lansează a ofensiva asupra orașului împotriva armatei germane și a unităților estoniene.
1944 – Al Doilea Război Mondial – Forțele germane sunt atacate de către aliați în bătălia de la San Marino.
1963 – Premiera primei coproducţii franco-române, filmul “Codin”, ecranizare a romanului lui Panait Istrati, in regia francezului Henri Colpi.
1978 – Președintele Egiptului Anwar Al-Sadat și prim-ministrul cel al Israelului Menachem Begin au semnat Acordurile de la Camp David.
1988 – Se deschide la Seul a XXIV-a ediție a Jocurilor Olimpice de vară.
1991 – În timpul celei de-a 46-a sesiuni a Adunării Generale a ONU, fostele state sovietice Lituania, Letonia si Estonia sunt admise ca membri cu drepturi depline ai ONU.
1991 – Parlamentul R.Moldova adoptă „Legea privind partidele și alte organizații social-politice”.
2002 – Pentru prima dată de la încheierea celui de-al doilea război mondial, între Tokyo și si regimul comunist de la Phenian, au avut loc discuții diplomatice în cadrul unui summit istoric, la care au participat premierul Japoniei, Junichuio Koizumi și liderul Coreei de Nord, Kim Jong II. Japonia a cerut oficial scuze Coreei de Nord, pentru ocuparea peninsulei în perioada 1910-1945.
2002 – Pentru prima dată în ultimii 20 de ani, au avut loc, în Tibet, negocieri între oficiali chinezi de nivel înalt și un emisar al liderului spiritual al Tibetului, Dalai Lama.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Odată cu înaintarea în vârstă și din cauza unui stil de viață nesănătos, cum ar fi alimentația necontrolată, consumul excesiv de zahăr, fumatul, stresul, sedentarismul și alcoolul, nivelul colesterolului poate crește, ducând la blocarea arterelor inimii.
Dacă suferiți de o afecțiune cardiacă sau vi s-a recomandat o angiografie ori un bypass, încercați mai întâi acest remediu naturist care vă poate ajuta să vă îmbunătățiți sănătatea.
Ingrediente necesare:
-
1 ceașcă suc de lămâie
-
1 ceașcă suc de ghimbir
-
1 ceașcă suc de usturoi
-
1 ceașcă oțet de mere
Mod de preparare:
-
Amestecați toate ingredientele într-un vas.
-
Fierbeți amestecul la foc mic timp de aproximativ o oră, până când volumul se reduce la 3 cești.
-
Luați vasul de pe foc și lăsați amestecul să se răcească.
-
Adăugați 3 cești de miere naturală și amestecați bine.
-
Transferați remediul într-un borcan curat și păstrați-l la frigider.
Mod de consum:
-
Luați câte o lingură din acest remediu în fiecare dimineață, înainte de micul dejun.
-
În multe cazuri, acest remediu poate contribui la reducerea blocajelor venoase și la îmbunătățirea sănătății cardiovasculare.
Notă: Consultați un medic înainte de a începe orice remediu naturist, mai ales dacă aveți afecțiuni cardiace sau urmați un tratament medical.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Primăria Municipiului Călărași continuă programul de modernizare a infrastructurii rutiere, iar o nouă lucrare a intrat în execuție. Strada Locomotivei este în plin proces de asfaltare, a anunțat primarul Marius Dulce pe pagina sa de socializare.
„Încă o promisiune onorată pe care o adaug la lista obiectivelor din oraș ce urmează a fi modernizate sau reabilitate. Reamintesc, ori de câte ori am ocazia, că avem, ca autoritate locală, harta punctelor nevralgice din toate zonele Călărașiului, acolo unde trebuie intervenit. Și ajungem peste tot!”, a transmis edilul.
Lucrările fac parte dintr-un amplu plan de reabilitare a străzilor din municipiu, în funcție de priorități și de gradul de deteriorare a carosabilului.
Primarul a subliniat că modernizarea străzilor se face etapizat, cu răbdare și „prioritizare eficientă”, astfel încât zonele cu trafic intens și probleme majore de infrastructură să fie rezolvate cu prioritate.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Călărași: Bărbat de 39 de ani, reținut pentru conducere fără permis
ROADPOL Safety Days 2025: Polițiștii călărășeni, alături de Europa pentru o zi fără victime pe șosele
Trei posturi de grefier scoase la concurs la Judecătoria Călărași
O fetiță de 4 ani, acroșată de o mașină a Poliției Locale pe o stradă din cartierul Fantoma
VIDEO. Copiii se joacă lângă șine. Parcul Constructorilor, vandalizat și nesigur
