Cultură
Recomandare de carte – „Prieten imaginar” de Stephen Cbbosky
Prieten imaginar” de Stephen Chbosky este un roman horror ambițios și complex, care reușește să îmbine elemente de groază, basm și reinterpretări ale unor teme biblice într-o poveste captivantă și tulburătoare. Publicat la 20 de ani după succesul internațional „Jurnalul unui adolescent timid”, acest volum de peste 800 de pagini demonstrează măiestria autorului în a construi suspans și a ține cititorul prins într-o lume în care realitatea și imaginația se contopesc în moduri neașteptate.
Povestea începe cu Kate Reese, o mamă singură care fuge împreună cu fiul ei de șapte ani, Christopher, dintr-o relație abuzivă, stabilindu-se în Mill Grove, un orășel izolat din Pennsylvania. La prima vedere, locul pare un refugiu ideal, dar liniștea este spulberată atunci când Christopher dispare timp de șase zile în pădurea din apropiere. Când reapare, nevătămat fizic, dar profund schimbat, băiatul începe să audă o voce care îi cere să construiască o căsuță într-un copac – o sarcină aparent simplă, dar cu mize terifiante: dacă nu o îndeplinește până la Crăciun, mama lui și întregul oraș vor avea de suferit.
Chbosky creează o atmosferă densă și tensionată, populată de personaje și imagini care rămân în mintea cititorului: „domnul amabil”, o entitate misterioasă care îl ghidează pe Christopher, „doamna șuierătoare”, o prezență malefică ce amenință să distrugă totul, cerbi cu priviri sinistre sau oameni-căsuțe poștale. Aceste elemente supranaturale se împletesc cu o explorare profundă a luptei dintre bine și rău, atât în lumea reală, cât și într-o dimensiune imaginară care devine tot mai accesibilă pe măsură ce intriga avansează.
Unul dintre punctele forte ale romanului este ritmul alert și construcția impecabilă a suspansului, rezultatul celor nouă ani pe care Chbosky i-a dedicat scrierii. Descrierile sale sunt vii și cinematografice, transportând cititorul în mijlocul pădurii întunecate sau al haosului care începe să cuprindă orașul. În același timp, cartea surprinde prin empatia cu care sunt conturate personajele – de la curajul și sacrificiul lui Kate, la vulnerabilitatea și puterea lui Christopher.
Totuși, romanul nu este lipsit de critici. Unii cititori ar putea considera finalul prea lung sau excesiv de complicat, iar reinterpretările biblice – care includ referințe la concepte precum binele absolut, răul primordial sau sacrificiul – pot fi deranjante pentru cei care preferă o abordare mai laică a poveștii. De asemenea, repetițiile anumitor descrieri sau simboluri pot părea obositoare pe alocuri.
Cu toate acestea, „Prieten imaginar” rămâne o reușită remarcabilă, o poveste care te ține treaz noaptea, dar care, surprinzător, lasă și o urmă de optimism. Este un roman care îl face mândru pe Stephen King, așa cum au remarcat criticii, dar care poartă amprenta distinctă a lui Chbosky – un amestec de groază viscerală și sensibilitate umană. Recomandat iubitorilor de horror și celor care apreciază o lectură densă, plină de mister și întorsături de situație, este o carte care răsplătește curajul de a păși în umbrele sale.
Cultură
Recomandare de carte – „Întoarcerea în Tibet” de Heinrich Harrer
Întoarcerea în Tibet (1983), continuarea celebrei cărți Șapte ani în Tibet de Heinrich Harrer, este o poveste captivantă care îmbină aventura, reflecția culturală și melancolia. Scrisă cu o sensibilitate profundă, această lucrare documentează călătoria autorului înapoi în Tibetul anilor 1980, un loc radical schimbat față de cel pe care îl cunoscuse în anii 1940. Harrer, un alpinist austriac și fost prizonier de război, revine în Lhasa pentru a redescoperi un ținut care i-a marcat viața, dar găsește o regiune transformată de influențele politice și sociale ale vremii.
Cartea impresionează prin tonul său introspectiv și descrierile detaliate ale peisajelor tibetane, de la vârfurile înzăpezite ale Himalayei la străzile aglomerate ale Lhasei moderne. Harrer surprinde contrastul dureros dintre Tibetul tradițional, cu mănăstirile sale sacre și ritualurile budiste, și realitatea contemporană, marcată de modernizare și pierderea identității culturale. Stilul său narativ este simplu, dar evocator, reușind să transmită atât fascinația sa pentru cultura tibetană, cât și tristețea față de transformările suferite de aceasta.
Un punct forte al cărții este relația personală a autorului cu Dalai Lama, pe care l-a cunoscut în tinerețe. Întoarcerea sa în Tibet este, în mare parte, o căutare a reconectării cu această figură spirituală și cu valorile pe care le reprezintă. Harrer reflectă asupra impactului prieteniei lor și asupra modului în care aceasta i-a modelat perspectiva asupra vieții.
Cu toate acestea, unii cititori ar putea găsi ritmul cărții lent pe alocuri, mai ales în pasajele descriptive care se concentrează pe detalii geografice sau culturale. De asemenea, tonul nostalgic poate părea copleșitor, mai ales pentru cei care nu sunt familiarizați cu contextul istoric al Tibetului.
Întoarcerea în Tibet este o lectură esențială pentru cei interesați de istoria și cultura tibetană, dar și pentru cei care apreciază memoriile care explorează teme precum schimbarea, pierderea și căutarea identității. Harrer reușește să creeze o punte între trecut și prezent, oferind o meditație profundă asupra impactului timpului asupra locurilor și oamenilor dragi.
Evaluare: 4/5 stele – o carte emoționantă și bine scrisă, care invită la reflecție asupra valorilor culturale și a trecerii timpului.
Cultură
România, în prim-plan la festivalul internațional din Turcia! Ansamblul „Bărăganul” din Călărași a deschis parada oficială în straie tradiționale
Ansamblul Folcloric „Bărăganul” din Călărași a dat astăzi startul unei noi aventuri culturale peste hotare, fiind în centrul atenției la deschiderea oficială a festivalului internațional desfășurat în Turcia. Artiștii au reprezentat România cu mândrie, purtând costume tradiționale autentice și defilând într-o paradă spectaculoasă alături de delegații din mai multe țări.
În cadrul ceremoniei inaugurale, dansatorii călărășeni au purtat cu demnitate drapelul național, aducând în fața publicului o parte din sufletul românesc și farmecul folclorului din Bărăgan. Străzile orașului gazdă au fost inundate de aplauze și emoție, iar parada a transformat centrul urbei într-o explozie de culoare, tradiție și entuziasm.
Atmosfera a fost electrizantă, cu sute de localnici și turiști oprindu-se să admire rafinamentul costumelor românești și să fotografieze momentul. România a fost nu doar prezentă, ci vizibil apreciată și aplaudată, dovedind încă o dată că tradițiile noastre au puterea de a cuceri inimi oriunde în lume.
Ansamblul „Bărăganul” continuă să ducă mai departe moștenirea culturală a județului Călărași, reprezentând cu cinste România în marile evenimente internaționale. Urmează o săptămână plină de spectacole, interacțiuni culturale și emoții – iar totul poate fi urmărit în timp real pe canalele oficiale ale ansamblului.
Cultura unește. Tradiția ne definește. România dansează la Akșehir! 🇷🇴💃
Cultură
Recomandare de carte – „Brooklyn” de Colm Tóibín
Brooklyn (2009), scris de Colm Tóibín, este un roman sensibil și profund care explorează teme precum identitatea, apartenența și sacrificiul personal prin povestea lui Eilis Lacey, o tânără irlandeză care emigrează în America anilor 1950. Cu un stil narativ sobru, dar încărcat de emoție, Tóibín creează un portret autentic al experienței de imigrant, captând atât frumusețea, cât și greutățile adaptării la o lume nouă.
Eilis, o tânără din Enniscorthy, Irlanda, se confruntă cu lipsa oportunităților în orașul său natal. Prin intermediul unui preot binevoitor, i se oferă șansa de a pleca în Brooklyn, New York, pentru un viitor mai bun. Romanul urmărește călătoria ei – de la despărțirea dureroasă de familie, la adaptarea într-un mediu străin, până la descoperirea iubirii și a propriei identități. Însă, când o tragedie o cheamă înapoi în Irlanda, Eilis este nevoită să facă o alegere dificilă între două lumi care o definesc.
Tóibín excelează în construirea unei protagoniste complexe. Eilis este un personaj pasiv, dar nu lipsit de profunzime – deciziile ei, influențate de circumstanțe și de așteptările celor din jur, reflectă realismul luptei interioare a multor imigranți. Stilul autorului este minimalist, dar fiecare frază este încărcată de subtext, permițând cititorului să simtă greutatea emoțiilor nerostite. Descrierile vieții din Brooklyn – de la pensiunea plină de personaje pestrițe la dansurile comunității irlandeze – sunt vii și evocatoare, oferind o fereastră către o epocă dispărută.
Un alt aspect remarcabil este modul în care Tóibín abordează tema casei și a apartenenței. Eilis nu este doar sfâșiată între două țări, ci și între versiuni diferite ale propriei persoane. Romanul evită clișeele, oferind o poveste lipsită de melodramă, dar plină de adevăruri universale.
Unii cititori ar putea considera ritmul romanului lent, iar pasivitatea lui Eilis poate fi frustrantă pentru cei care preferă personaje mai decisive. De asemenea, finalul, deși realist, poate părea abrupt, lăsând câteva întrebări fără răspuns. Totuși, această ambiguitate reflectă fidel natura dilemelor existențiale ale protagonistei.
Brooklyn este o meditație subtilă asupra alegerilor care ne definesc și asupra costului plecării de acasă. Colm Tóibín reușește să transforme o poveste aparent simplă într-o experiență literară memorabilă, datorită observațiilor sale fine despre natura umană și a scriiturii sale elegante. Recomand acest roman celor care apreciază ficțiunea literară introspectivă și poveștile care lasă loc pentru reflecție.
Apă cu porția și presiune zero: Criza de apă lovește comuna Independența, iar oamenii se întorc la fântâni. Care este reacția primarului
Reacția firmei C&I Internațional în urma acuzațiilor privind transportul pe ruta București–Călărași
CRIMĂ ÎNFIORĂTOARE LA CURCANI: Un pensionar, ucis cu sânge rece în fața unui magazin, în toiul nopții!
O fetiță de 4 ani, acroșată de o mașină a Poliției Locale pe o stradă din cartierul Fantoma
VIDEO. Copiii se joacă lângă șine. Parcul Constructorilor, vandalizat și nesigur
