Connect with us

Cultură

Recomandare de carte – „O lume aproape perfectă” de Diane Cook

Published

on

O lume aproape perfectă” (titlul original The New Wilderness), romanul de debut al lui Diane Cook, este o poveste distopică profundă și provocatoare, care explorează relația fragilă dintre om și natură, supraviețuirea și costurile emoționale ale alegerilor extreme.

Publicat în 2020 și finalist al prestigiosului Booker Prize, romanul reușește să captiveze prin stilul său intens și prin întrebările incomode pe care le ridică despre umanitate, sacrificiu și viitorul planetei.

Acțiunea se desfășoară într-un viitor sumbru, în care schimbările climatice și suprapopularea au transformat Pământul într-un loc aproape nelocuibil. Orașul, o metropolă sufocată de smog și poluare, devine un mediu ostil, mai ales pentru Agnes, o fetiță de cinci ani a cărei sănătate se deteriorează rapid din cauza aerului toxic. Mama ei, Bea, disperată să-și salveze fiica, acceptă să participe la un experiment radical: să trăiască în Statul Sălbatic, ultima zonă naturală protejată, alături de un grup mic de voluntari numit Comunitatea. Scopul declarat al experimentului este de a testa dacă oamenii pot coexista cu natura fără a o distruge, dar realitatea se dovedește mult mai complexă și mai brutală.

Diane Cook construiește o lume neospitalieră, în care supraviețuirea devine o luptă zilnică împotriva foamei, a pericolelor naturale și a tensiunilor din interiorul grupului. Bea și Agnes, împreună cu ceilalți membri ai Comunității, sunt forțați să se adapteze unui stil de viață nomad, să vâneze, să-și construiască adăposturi și să respecte reguli stricte impuse de rangerii care supraveghează experimentul. Pe măsură ce timpul trece, relația mamă-fiică se transformă: Agnes, inițial fragilă, devine tot mai rezistentă și sălbatică, în timp ce Bea se confruntă cu propriile limite și cu dileme morale sfâșietoare.

Advertisement

Romanul impresionează prin capacitatea sa de a îmbina realismul dur al vieții în sălbăticie cu o analiză subtilă a psihologiei umane. Cook nu oferă răspunsuri simple, ci pune sub lupă contradicțiile naturii umane: dorința de a proteja ceea ce iubim versus instinctul de a supraviețui cu orice preț. Una dintre temele centrale este sacrificiul – cât de departe poate merge o mamă pentru a-și salva copilul și ce rămâne din ea după ce face aceste alegeri? De asemenea, romanul trage un semnal de alarmă asupra impactului devastator al omului asupra mediului, sugerând că, în loc să salveze natura, umanitatea ar putea sfârși prin a se autodistruge.

Stilul narativ al lui Cook este direct, dar încărcat de emoție, cu descrieri vii care te fac să simți praful, frigul și greutatea fiecărui pas al personajelor. Personajele sunt conturate cu grijă, fiecare purtând propriile vulnerabilități și speranțe, iar relația dintre Bea și Agnes este inima pulsantă a poveștii – uneori tandră, alteori tensionată, dar întotdeauna autentică.

„O lume aproape perfectă” nu este o lectură ușoară. Este o carte care te provoacă, te neliniștește și te face să reflectezi la propria ta relație cu natura și cu cei dragi. Nu este pentru cei care caută o evadare reconfortantă, ci pentru iubitorii de povești distopice care apreciază o narațiune bine scrisă, cu mize profunde. Într-o lume în care spațiul locuibil se micșorează, iar resursele devin tot mai rare, Diane Cook ne arată că adevărata sălbăticie nu se află doar în natură, ci și în noi înșine.

Advertisement
Advertisement