Cultură
Recomandare de carte – „Codul Rebecca ” de Ken Follett
Codul Rebecca (1980), scris de Ken Follett, este un roman de spionaj captivant, plasat în decorul vibrant și tensionat al Cairoului din 1942, în plin Război Mondial. Inspirat de o poveste reală descoperită de autor în timpul documentării pentru Ochiul acului, romanul împletește suspansul, intriga istorică și personaje complexe, oferind o experiență de lectură care te ține cu sufletul la gură.
Acțiunea se concentrează pe Alex Wolff, un spion nazist de origine germană și egipteană, cunoscut sub numele de cod „Sfinxul”. Acesta traversează deșertul Sahara pentru a ajunge în Cairo, având misiunea de a transmite informații cruciale armatei lui Rommel, care amenință să înfrângă forțele britanice din Africa de Nord. Wolff folosește un cod ingenios bazat pe romanul Rebecca al lui Daphne du Maurier, ceea ce dă titlul cărții și adaugă un strat de mister intrigii. În calea lui stă maiorul William Vandam, un ofițer britanic de informații tenace, dar subapreciat, care, ajutat de curtezana Elene Fontana, încearcă să-l oprească pe Wolff înainte ca britanicii să piardă controlul în regiune.
Follett construiește o poveste alertă, plină de răsturnări de situație, în care jocul de-a șoarecele și pisica dintre Wolff și Vandam domină narativa. De la urmăriri pe motocicletă prin Cairo până la confruntări dramatice în deșert, romanul excelează prin ritmul său trepidant și prin detaliile istorice care aduc la viață atmosfera tensionată a epocii.
Unul dintre atuurile majore ale romanului este abilitatea lui Follett de a crea personaje memorabile și nuanțate. Alex Wolff nu este doar un antagonist tipic; este inteligent, carismatic, dar și profund dedicat misiunii sale, cu o combinație de naționalism german și patriotism egiptean care îl face complex. De cealaltă parte, Vandam este un erou imperfect, prins între datorie și viața personală, ceea ce îl face relatable. Elene Fontana, cu motivațiile ei legate de o viață mai bună, adaugă o dimensiune emoțională poveștii, iar Sonja, dansatoarea exotică, surprinde prin latura sa ambiguă și provocatoare.
Detaliile istorice sunt un alt punct forte. Follett recreează Cairo din timpul războiului cu o precizie fascinantă, de la agitația străzilor până la tensiunile dintre britanici și naționaliștii egipteni. Subplotul care implică personaje precum Anwar Sadat adaugă autenticitate, deși exagerează uneori influența spionajului asupra campaniei din Africa de Nord.
Romanul strălucește și prin scenele de acțiune. De la traversarea deșertului la urmăriri și confruntări dramatice, Follett dozează suspansul cu măiestrie, culminând cu un final intens, care, deși previzibil în anumite momente, rămâne satisfăcător.
Deși Codul Rebecca este un roman excelent, nu este lipsit de mici defecte. Unele scene, în special cele romantice sau sexuale, pot părea exagerate sau gratuite, reflectând poate stilul epocii în care a fost scris. De asemenea, codul bazat pe romanul Rebecca este mai degrabă un pretext narativ decât un element profund explorat; cititorii care se așteaptă la o dezvăluire complexă a mecanismului codului ar putea fi dezamăgiți. În plus, intriga secundară, deși interesant, se simte uneori deconectat de intriga principală.
Unii critici moderni au notat că romanul nu a îmbătrânit perfect, anumite stereotipuri legate de personaje feminine sau de reprezentarea Orientului Mijlociu fiind mai evidente astăzi. Totuși, aceste aspecte nu diminuează semnificativ plăcerea lecturii.
Codul Rebecca este o combinație perfectă de thriller de spionaj și ficțiune istorică, ideală pentru cei care iubesc poveștile cu mize mari, personaje complexe și decoruri exotice. Ken Follett demonstrează aici de ce este unul dintre cei mai apreciați autori de gen, oferind o poveste care te prinde de la prima pagină și nu te lasă până la final. Dacă îți plac romanele care te țin treaz până târziu sau ești fan al altor lucrări ale lui Follett, precum Ochiul acului sau Stâlpii pământului, acest roman merită un loc pe lista ta de lectură. Un thriller captivant, care, deși nu atinge perfecțiunea, rămâne o lectură palpitantă și o dovadă a talentului lui Follett de a spune povești care rezistă testului timpului.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
„Detaliile”, romanul suedez al autoarei Ia Genberg, publicat în 2022 sub titlul original Detaljerna (tradus în română în ediția Polirom din 2025), este o meditație profundă și febrilă asupra memoriei, identității și relațiilor umane, construită prin prisma unor portrete intime și fragmentare. Născută în 1967 la Stockholm, Genberg a debutat în literatură după o carieră jurnalistică, iar acest al treilea roman al său a devenit un bestseller internațional, vândut în peste 30 de țări. A câștigat Premiul August 2022 și Premiul Aftonbladet 2022 în Suedia, fiind finalist la The International Booker Prize 2024 și nominalizat la The International Dublin Literary Award 2025, ceea ce subliniază impactul său global asupra cititorilor de ficțiune contemporană.
Acțiunea se învârte în jurul unei femei neidentificate explicit, care, imobilizată la pat de un acces de febră, este copleșită de o urgență inexplicabilă: să găsească un anumit roman din biblioteca sa. Între paginile cărții, descoperă un bilet vechi de la o fostă iubită, care declanșează un torent de amintiri. Romanul se structurează în jurul a patru portrete vii – ale fostelor iubite, dar și ale unor figuri artistice sau personale – care dezvăluie fragmente de viață, experiențe senzoriale și emoții reprimate. Fiecare portret explorează nu doar subiectul reprezentat, ci și artistul din spatele „penelului”, punând sub semnul întrebării cine este cu adevărat centrul unei istorii: cel observat sau observatorul? Genberg țese o narativă care estompează granițele dintre realitate și ficțiune, trecut și prezent, sine și celălalt, evocând febra ca metaforă pentru haosul interior al amintirilor.
Stilul autoarei este hipnotic și arzător, asemănat de critici cu un acces de febră care hipnotizează și arde la atingere (The New York Times Book Review). Proza sa este captivantă, provocatoare, presărată cu detalii senzoriale vii – mirosuri, texturi, sunete – care transformă abstractul în tangibil. Spre deosebire de romanele nordice mai reci și analitice, „Detaliile” pulsează cu o intensitate emoțională, celebrând umanitatea prin vulnerabilitățile sale. Personajele nu sunt eroi perfecți, ci mosaice de momente efemere: iubiri pierdute, ambiții artistice neîmplinite, confruntări cu identitatea de gen și sexuală. Romanul ridică întrebări profunde despre cum detaliile mărunte – un bilet, un gest, o carte – modelează o viață, și despre pericolele uitării selective.
Cu aproximativ 200 de pagini, „Detaliile” se citește ca un vis febril, pe nerăsuflate, dar lasă în urmă o reflecție durabilă asupra efemerității relațiilor. Nota mea: 4.8/5. Este o lectură esențială pentru iubitorii de literatură introspectivă, care răscolește amintiri personale și invită la o reevaluare a propriei biografii. Recomandată cu entuziasm, mai ales în contextul premiilor recente care o validează ca o capodoperă modernă.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Cultură
Eveniment „secret” la șantierul arheologic Măriuța! Muzeul Dunării de Jos a bifat Ziua Porților Deschise fără… porți deschise
Ziua Porților Deschise la șantierul arheologic Măriuța – La Movilă s-a transformat într-o bătaie de joc la adresa comunității. Muzeul Dunării de Jos Călărași, în parteneriat cu Primăria Belciugatele, a „organizat” marți, 16 septembrie 2025, un eveniment despre care aproape nimeni nu a știut.
Anunțul? Nu înainte, ci după! O postare seacă pe rețelele de socializare, ca să dea bine la raport, în care oamenii erau informați că evenimentul a avut deja loc. Cu alte cuvinte, Ziua Porților Deschise a fost ținută cu porțile ferecate pentru publicul larg.
În timp ce elevii și câțiva localnici invitați au fost duși pe câmp, la soare, unde au băut apă ca să nu leșine de căldură, restul celor interesați de patrimoniul arheologic al județului au rămas pe dinafară, fără să aibă șansa să participe.
Muzeul vorbește în postare despre „descoperiri arheologice fascinante” și „explicații accesibile pentru toate vârstele”. În realitate, totul pare mai degrabă o bifă birocratică, fără niciun respect față de comunitatea căreia i se adresează.
Întrebarea e simplă: dacă tot se laudă că vor să aducă patrimoniul mai aproape de oameni, de ce nu anunță public, transparent și din timp, aceste evenimente? Sau adevăratul scop este doar să dea bine pe hârtie și în poze pe Facebook?
Contactat de presă, directorul Muzeului Dunării de Jos a recunoscut că evenimentul nu a fost promovat public:
👉 „Nu a fost anunțat, a fost o circumstanță de moment”, a spus acesta.
Mai mult, el a precizat că totul a fost gândit doar pentru un grup restrâns: „Evenimentul a fost organizat pentru cei ce și-au exprimat dorința să viziteze situl, atât”.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
„Origini” (2017) îl readuce pe profesorul de simbologie Robert Langdon într-o aventură care combină suspansul caracteristic lui Dan Brown cu întrebări profunde despre existența umană. De această dată, Langdon este invitat în Bilbao, Spania, la Muzeul Guggenheim, pentru a asista la o prezentare revoluționară a fostului său student, Edmond Kirsch, un miliardar și futurist. Kirsch promite să dezvăluie răspunsuri la două întrebări fundamentale: „De unde venim?” și „Încotro ne îndreptăm?”. Însă evenimentul ia o turnură dramatică, iar Langdon, împreună cu Ambra Vidal, directoarea muzeului, pornește într-o cursă contracronometru pentru a descifra secretele lui Kirsch.
Romanul impresionează prin documentarea detaliată, de la arhitectura lui Gaudí din Barcelona până la inteligența artificială și teoriile științifice moderne. Brown abordează teme controversate, precum tensiunea dintre știință și religie, fără a oferi răspunsuri definitive, ci invitând cititorul să reflecteze. Ritmul alert și capitolele scurte mențin suspansul, deși uneori dialogurile pot părea didactice, iar personajele secundare mai puțin dezvoltate.
Punctele forte ale cărții includ decorul spaniol vibrant și integrarea tehnologiei moderne, în special rolul inteligenței artificiale, personificată de Winston, asistentul virtual al lui Kirsch. Criticii au apreciat ambiția tematică, dar unii consideră că romanul nu atinge profunzimea „Codului lui Da Vinci”. Totuși, „Origini” rămâne o lectură captivantă pentru fanii thrillerelor intelectuale.„Origini” este un roman care stimulează gândirea, oferind o combinație de mister, artă și știință, perfect pentru cei care apreciază stilul lui Dan Brown. Deși nu reinventează formula seriei, reușește să surprindă și să provoace prin întrebările existențiale ridicate.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Condamnare pe viață pentru ucigașul unei românce și al fiicei sale
Oltenița găzduiește expoziția „Repere Dunărene” – un eveniment dedicat artei și identității locale
Lupa pe societate – România de azi
O fetiță de 4 ani, acroșată de o mașină a Poliției Locale pe o stradă din cartierul Fantoma
VIDEO. Copiii se joacă lângă șine. Parcul Constructorilor, vandalizat și nesigur
