Știri
Reabilitarea Palatului Administrativ, o luptă între instituții. Prefectul Barbu susține că CJ nu are drept de administrare iar situația juridică a clădirii este incertă
Trecerea timpului și-a lăsat amprenta asupra clădirii în care își desfășoară activitatea Instituției Prefectului Județului Călărași, fapt pentru care încă din anul 2008 se tot fac demersuri pentru reabilitarea și consolidarea acestei clădiri cu un istoric important.
https://youtu.be/H6bkfUvqSYM
Președintele Consiliului Județean Vasile Iliuță și senatorul Nicușor Cionoiu au criticat, într-o conferință de presă desfășurată astăzi, 17.06.2021, adresa prefectului Valentin Barbu către Compania Națională de Investiții (CNI) în ceea ce privește proiectul „Centru Socio-Cultural Călărași (fost Palat Administrativ)”. Membrii PSD consideră că intenția prefectului este de a sabota dezvoltarea județului Călărași.
Adresa face referire la dreptul de administrare al clădirii și la situația juridică incertă în care aceasta se află. Conform documentului semnat de domnul prefect, proiectul ar trebui să fie preluat de CNI doar în momentul în care toate aspectele neclare sunt înlăturate.
Răspunsul președintelui Consiliului Județean: „Un punct destul de neplăcut pe care vreau să vi-l prezint în această conferință de presă este adresa pe care prefectul județului Călărași, domnul Barbu, o trimite Companiei Naționale de Investiții pentru investiția pe care Consiliul Județean (CJ) a depus-o și pentru care solicită finanțare. Din cauza bugetului foarte mic aprobat, cu 50% mai mic față de anii trecuți, noi încercăm să găsim resurse pentru a finanța Prefectura, deoarece am ajuns într-un stadiu destul de avansat – avem proiectul tehnic, am licitat prefectura, avem un constructor, urmează doar să găsim finanțare. Pentru această finanțare, domnul prefect trimite o adresă la CNI sub pretextul că situația juridică a fostului palat prefectoral e ambiguă și nu e în administrarea CJ. Avem un prefect care e împotriva dezvoltării județului Călărași, avem un prefect care se lăuda în campania electorală cu ce investiții face CJ, se lăuda cu investiția palatului prefectoral în campania electorală. Acum domnul prefect a devenit omul care sabotează și face rău CJ. CJ înseamnă dezvoltarea infrastructurii, dezvoltarea imobilelor pe care toți le dorim să le finalizăm. Dacă domnia sa consideră că nu suntem capabili să o gestionăm, să o finalizăm, i-o dau domniei sale la Prefectură să găsească soluții pentru finanțare chiar dânsul.”, a declarat Vasile Iliuță.
Nicușor Cionoiu subliniază nevoia de înțelegere între părțile politice în scopul cetățenilor și dezvoltării județului: „Dacă în campanie spunem ceva și după campanie spunem altceva, este o problemă care nu face altceva decât să ne oprească din dezvoltarea orașului. Nu avem nevoie acum de o dispută politică, avem nevoie ca oamenii să fie mulțumiți de noi și să vadă fiecare contribuție a noastră. În acest moment, avem nevoie de o înțelegere, orgoliile trebuie lăsate la o parte. Indiferent de ce spune domnul prefect, eu vreau să vă asigur de altceva – avem o echipă foarte puternică. Suntem oameni ai faptelor, nu a vorbelor fără conținut.”, a susținut senatorul în conferința de presă.
Prefectul județului Călărași, Valentin Barbu, susține că, din punct de vedere legal, Palatul Administrativ trebuie să aparțină administrației instituției prefectului, întrucât reprezintă un imobil de uz și interes public național, nu județean. În acest sens, Ministerul Afacerilor Interne trebuie să promoveze o hotărâre de guvern prin care este revocat dreptul de administrare temporală deținut de Consiliul Județean Călărași. Prefectul prezintă în detaliu istoricul încercărilor de reabilitare a clădirii.
Valentin Barbu, prefectul Județului Călărași: Aș vrea ca cetățenii să știe care e punctul meu de vedere și adevărul în legătură cu posibilitatea reabilitării acestei clădiri monumentale. Așa cum am spus-o și în urmă cu 5 ani la vestirea în funcție de vice-președinte al Consiliului Județean (CJ), reabilitarea acestei clădiri trebuie să rămână o prioritate a administrației publice locale și centrale. Cea mai importantă clădire a județului Călărași din punct de vedere arhitectonic trebuie să fie reabilitată și vă promit că acest lucru se va întâmpla. Eu nu am nicio dispută cu cei de la CJ, dar aș vrea să fim corecți unii cu ceilalți. Dacă eram convins că în acest moment CJ are atribuțiile, are fondurile necesare în așa fel încât clădirea să fie reabilitată în integralitatea ei, cu cea mai mare solicitudine eram de acord și nu aveam absolut nimic de obiectat. Din păcate, deși la CJ s-a derulat un proiect din bugetul propriu al CJ, începând din 2018, s-a încheiat și un contract, din câte am înțeles. În data de 23 septembrie, domnul președinte a venit cu dedicație pe acest contract și l-a semnat. S-a trezit între timp că nu mai are bani să plătească acest contract și probabil din acest motiv nici nu a dat ordinul de începere al lucrărilor. E o problemă. Eu nu știu cum a demarat proiectul știind că nu există fondurile necesare.
Mai e și e o altă problemă – inițial, la 32 de milioane de lei, în 5 luni s-a majorat devizul și a ajuns undeva pe la 57 de milioane de lei. Lăsând lucrul ăsta la o parte, din punctul nostru de vedere, CJ nu mai poate finanța această clădire și vă spun de ce. Prin hotărârea Guvernului 2376/2004 Palatul Administrativ a fost transmis în administrare temporală a CJ Călărași pe durata execuției lucrărilor de consolidare, lucrări care din punctul nostru de vedere sunt finalizate, și așa este – vorbim strict de lucrările de consolidare. Astăzi, când stăm de vorbă, rămân neexecutate lucrările de reabilitare, de restaurare, întrucât actualul administrator a lăsat să se înțeleagă că realizarea acestui obiectiv nu reprezintă o prioritate în strategia sa investițională. În contradicție cu dispoziția actului administrativ de mai sus, prin hotărârea de Guvern nr. 1705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, cu modificările și completările ulterioare, acest imobil se găsește înregistrat sub numărul MFP111448, fiind în administrarea Prefecturii Călărași, având ca ordonator principal Ministerul Afacerilor Interne.
CJ spune că s-a făcut o prelungire a procesului verbal de predare – primire.
Nu, se invocă un act adițional la un protocol expirat din 2013, act adițional încheiat în 2017, deci protocolul era expirat la momentul în care s-a încheiat acest act adițional de cel puțin 4 ani. Din punctul nostru de vedere și cerând părerea Ministerului Justiției, ni s-a spus că acest act adițional nu constituie just titlu, deci nu are nicio valoare din punct de vedere juridic.
În anul 2013, CJ a adoptat hotărârea nr. 111 prin care renunță la administrarea temporală a Palatului Administrativ și aprobă transmiterea acestuia în administrarea instituției prefectului județului Călărași. În argumentația acestei hotărâri, inițiatorul, președintele CJ, susține că din cauza lipsei fondurilor financiare de la nivelul bugetului propriu al județului Călărași lucrările de reabilitare au fost sistate. Atenție, vorbim de lucrările de reabilitare, nu de cele de consolidare deja efectuate. Există și documente în acest sens pe care, ulterior, o să facem un dosar și o să le transmitem domnului ministru de Interne, domnului Bode cu care am și discutat această problemă. Deci, lucrările de reabilitare au fost sistate, contractul de lucrări pierzându-și valabilitatea la 30 iunie 2013 impunându-se, astfel, preluarea din administrarea CJ Călărași a Palatului Administrativ în administrarea instituției prefectului, administrația județeană nu mai putând din punct de vedere legal să aloce sume pentru un imobil a cărui proprietate nu o deține. Mai mult, în urma unor informări referitoare la derularea contractului, contrat ce avea ca obiect consolidarea și reabilitarea palatului, deci două noțiuni distincte, consolidarea și reabilitarea, CJ precizează foarte clar faptul că obligațiile asumate de Banca Mondială care a finanțat parte din lucrările de consolidare și Guvernul României care a asigurat parte din lucrările de consolidare, în asigurarea resurselor financiare aferente sursei S1, așa cum a fost denumită în contractul de finanțare, sursă ce avea ca destinație realizarea lucrărilor de consolidare, repet – structura de rezistență a imobilului. Slavă Domnului că ele au fost finalizate în 2013, pentru că astfel dacă ele nu erau realizate cred că era la pământ. Lucrările de consolidare au fost realizate în totalitate, în timp ce sursele S2 și S3, surse ce finanțau lucrările de reabilitare, prezentau un risc de executat. Demn de remarcat următorul lucru – conform prevederilor contractuale, CJ Călărași trebuia să asigure sumele necesare următoarelor categorii de lucrări: arhitectură finisaj interior-exterior, refacere decorațiuni interioare, restaurare intrare principală, instalații electrice și de curent slab, instalații termice interioare și climatizare, instalații paratrăznet, instalații de telefonie, rețelele exterioare de alimentare cu apă, canalizare și termice.
Doi ani mai târziu, în 2015, a fost încheiată o minută între reprezentații CJ și reprezentații instituției prefectului la care au participat și din partea Ministerului de Interne, mai precis din parte Direcției Generale de Logistice în care se menționează: reprezentații CJ Călărași susțin în continuare că urmarea nefinalizării lucrărilor de la corpul A, lucrările de reabilitare de care pomeneam și încetării contractului de realizare a lucrărilor de consolidare, imobilul trebuie trimis în administrarea instituției prefectului Călărași. Cu aceeași ocazie s-a consemnat că pentru acest obiectiv, în perioada 2005-2013 a fost cheltuită suma de 4.268.230 de lei. Potrivit centralizatorului financiar, realizări și rest de executat, rezultă un necesar pentru activități rămase de executat la data încetării contractului de lucrări – 8 mai 2013, în valoare de 8.254.982 de lei inclusiv TVA. Chiar dacă noi indexăm această sumă din 2013 și ajungem în anul 2021, din punctul meu de vedere tot nu poți ajunge la suma de 57 de milioane de lei. Este imposibil să ajungi de la 8 milioane la 57, indiferent cum ai indexa.
În anul 2020, ministrul Finanțelor Publice, actualul Ministru al României, domnul Florin Cîțu, la o solicitare pe care eu personal am făcut-o către Ministerul de Finanțe, atunci fiind în calitate de vice-președinte al CJ, am cerut un punct de vedere de la ministrul de finanțare în ideea de știind că este un contract care urmează a fi semnat, dacă noi putem investi în această clădire și putem duce contractul mai departe. Adică, am cerut un punct de vedere nu cu rea credință, ci cu bună credință. Dacă ei dădeau ok-ul înseamnă că toată lumea era mulțumită și probabil începeau lucrările. Eu vă spun ce a răspuns domnul Cîțu – exprimă o opinie referitoare la situația juridică a acestei clădiri în sensul că, dacă imobilul în cauză este de interes și uz public național, trebuie promovată o hotărâre de guvern de către Ministerul Afacerilor Interne referitoare la revocarea dreptului de administrare temporală deținut de CJ Călărași. Din punctul nostru de vedere, așa cum se precizează în cadrul Art. 1 din hotărârea de guvern 706/94 privind trecerea palatelor administrative din municipiile reședință de județ în administrarea instituției prefectului cu modificările și completările ulterioare, acest imobil este de uz și interes public național și nu unul de uz și interes public județean.
Cum se poate rezolva această problemă?
Această problemă se poate rezolva foarte simplu. În urma promovării hotărârii de guvern de către Ministerul Afacerilor Interne, așa cum ne-a dat un punct de vedere și domnul Prim-Ministru, ea rămâne în administrarea instituției prefectului și prin Compania Națională de Investiții (CNI), printr-un program multianual de finanțare, se poate finanța în următorii 3 ani. Probabil că mai multe de la 8 milioane de lei să zicem că ajungem maxim la 25 de milioane de lei. Evident, vă dau părerea mea estimativă, proiectul tehnic va spune de fapt. Nu ai cum să ajungi la 57 de milioane. Prin CNI se poate finanța reabilitarea acestei clădiri în următorii 3 ani.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Ionatan, băiețelul din Călărași bolnav de lupus, a ajuns cu bine la Milano – datorită oamenilor buni care i-au fost alături
O poveste despre speranță, putere și oameni buni. Ionatan, băiețelul din Călărași care luptă cu lupusul, a fost transferat de urgență la Milano pentru tratament, cu ajutorul echipei minunate de la Asociația Blondie.
„De jumătate de oră am ajuns cu Ionatan la Milano. Ionatan suferă de lupus și miercuri era în terapie intensivă după ce boala i-a afectat rău inima. Venim acasă. Undeva după miezul nopții aterizăm în România. Mai putem. Mai putem”, au transmis vineri seara membrii Asociației Blondie, la finalul zborului medical 305.
Cazul lui Ionatan a fost făcut cunoscut opiniei publice pentru prima dată în anul 2025, printr-un apel umanitar publicat de ziarul Călărași Press, iar ulterior toate publicațiile locale s-au alăturat acestui demers, demonstrând că presa locală înseamnă mai mult decât știri — înseamnă comunitate.
Cu această ocazie, aducem mulțumiri tuturor colegilor din mass-media care au susținut cauza lui Ionatan: Ediția de Călărași, Actualitatea de Călărași, Televiziunea Călărași, Obiectiv de Călărași, Opinia de Călărași, Canal SUD, ArgumentPres.ro Informatia de Calarasi, precum și colegilor din județul Ialomița – Fresh FM și Ziarul Impact.
Totul a fost posibil datorită implicării oamenilor care au răspuns imediat apelului: Hidroelectrica, Proinstal, dar și oameni de bine care au știut, în liniște, să ajute. Printre cei care s-au implicat activ se numără și călărășeanul Rareș Ionescu, care a ajutat la organizarea transferului.
Asociația Blondie, coordonată de Adelina Toncean, continuă să ducă speranță acolo unde e cel mai greu. Fiecare zbor înseamnă o viață salvată, o familie întreagă care prinde din nou curaj. Ionatan este acum în siguranță. Revenim cu vești!
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Amelia Giurcan critică lipsa toaletelor publice din centrul Călărașiului: „Un oraș civilizat nu își ascunde mizeria după garduri”
Lipsa toaletelor publice din centrul Călărașiului, o „lecție de civilizație” eșuată. Amelia Giurcan critică dur administrația locală
În municipiul Călărași, problema toaletelor publice revine în atenția opiniei publice, după ce președinta USR Călărași, Amelia Giurcan, a semnalat într-o postare pe rețelele sociale situația „absurdă” din zona Piața Cuza Vodă, unde accesul la fostele grupuri sanitare este blocat, iar alternative decente lipsesc complet.
„În Călărași trăim paradoxul unei civilizații care funcționează cu program redus: toaletele publice se închid devreme, exact când orașul începe să se miște mai mult. În multe zone aglomerate nu există nicio toaletă publică, astfel că oamenii, neavând alternative decente, sunt împinși să caute soluții prin boscheți”, transmite Amelia Giurcan.
🚧 Toaleta din Piața Cuza Vodă, blocată de o construcție apărută „fix în fața ușii”
Potrivit acesteia, în zona centrală a orașului, lipsa grupurilor sanitare este accentuată de o situație bizară: vechea toaletă publică de lângă Primărie nu mai este accesibilă, pentru că în fața ușii a fost amplasată o construcție provizorie, ridicată pe un teren închiriat de administrație.
„Rezultă o combinație de batjocură urbanistică și dispreț față de oameni, care ridică semne serioase de întrebare privind legalitatea și logica deciziilor administrative din zonă”, a mai adăugat lidera USR Călărași.
🌳 Copaci tăiați, toalete blocate și lipsă de respect față de spațiul public
Giurcan a criticat și tăierea recentă a doi copaci mari și sănătoși din apropierea fostei toalete, considerând acțiunea „un semn clar al disprețului față de mediu și față de locuitori”.
Totodată, aceasta acuză administrația locală de „improvizații și favoruri post-electorale” și susține că problema igienei publice ar trebui tratată cu seriozitate, nu ignorată.
🏛️ Soluțiile propuse de USR
În finalul mesajului, Amelia Giurcan solicită Primăriei Călărași:
-
să deblocheze accesul la fosta toaletă publică din Piața Cuza Vodă;
-
să verifice legalitatea construcției amplasate în fața acesteia;
-
să replanteze copacii tăiați;
-
și să extindă programul de funcționare al toaletelor existente, inclusiv seara și în weekend.
„Fără aceste minime condiții nu putem vorbi nici despre civilizație, nici despre un oraș care se respectă pe sine și pe locuitorii lui”, a conchis Giurcan.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Ziua de 10 octombrie a fost martora unor momente cruciale în istoria globală, de la evenimente politice și militare până la descoperiri științifice și culturale. Această dată reflectă o diversitate de întâmplări care au influențat cursul istoriei.
IATĂ CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN ACEASTĂ ZI:
1465 – S-a născut sultanul turc Selim I (poreclit Viteazul, d. 22 septembrie 1520). A condus Imperiul Otoman intre anii 1512 -1520.
1636 – Bătălia de la Salonta turcii sunt înfrânți de principele transilvănean Gheorghe Rákóczi I.
1731 – S-a născut Henry Cavendish, fizician și chimist, descoperitorul hidrogenului. A anticipat legea lui Culon despre interacțiunea sarcinilor electrice.
1813 – S-a născut în localitatea Roncole, Giuseppe Fortunino Francesco Verdi, compozitor italian, unul dintre cei mai proeminenți reprezentanți ai teatrului liric.
1830 – S-a născut Regina Isabella a II-a Spaniei; (d. 9 aprilie 1904).
1841 – S-a născut Ion Câmpineanu, primul Guvernator al Băncii Naționale a României; (d. 1888).
1857 – A început construirea viitorului sediu al celei mai mari universități din România, Universitatea București, după planurile arhitectului Alexandru Orăscu, pe locul fostului colegiu Sfântu Sava, și a fost finalizată la 14 decembrie 1869. În amintirea acestui eveniment important a fost emisa o medalie comemorativă. Aceasta poate fi văzută astăzi în colecția numismatică a Academiei Române.
1859 – S-a născut la Vaida-Recea, Comitatul Făgăraș din fosta Austro-Ungaria, (azi Recea, județul Brașov), Ioan Boeriu, baron, feldmareșal în armata imperială austro-ungară (d. 1949 la Sibiu).
1865 – John Wesley Hyatt obține brevetul pentru inventarea celuloidului.
1870 – S-a născut Ivan Alexeievici Bunin, ( s.v 22 octombrie), scriitor rus, laureat al Premiului Nobel pe anul 1933; (d. 8 octombrie 1953).
1872 – Ion Creangă a fost exclus definitiv din rândurile clerului ortodox.
1896 – La București apare săptămânal revista literară “Povestea vorbei”, din 10 octombrie 1896 până în 4 mai 1897.
1901 – Primul traseu parcurs în circuit, în apropierea Parisului, de dirijabilul construit de inginerul și inventatorul brazilian Alberto Santo Dumont; (n. 1873– d. 1932).
1901 – S-a născut sculptorul elvețian Alberto Giacometti; (d. 11 ianuarie 1966).
1903 – Emmeline Pankhurst formează un grup de acțiune pentru dreptul la vot al femeilor engleze – Women’s Social and Political Union (WSPU); (n. 14 iulie 1858 – d. 14 iunie 1928).
1903 – Compania Bayer a pus în vânzare aspirina. Noul medicament a fost obținut de un chimist bavarez, Felix Hoffman, pentru a ameliora reumatismul tatălui său.
1913 – A fost deschis Canalul Panama.
1914 – A încetat din viată regele Carol I de Hohenzollern-Sigmaringen, încoronat rege al României la data de 10 mai 1881, unul dintre principalii făuritori ai Statului Roman independent ( n. 10.04.1839 la Sigmaringen).
1914 – Majestatea Sa Ferdinand I succede la tronul României.
1916 – Începe prima bătălie de la Târgu Jiu intre armata romana si trupele germano- austro-ungare. Intre 10-16 octombrie trupele române, comandate de generalul Ion Dragalina, resping o puternică ofensivă inamică. Se remarcă prin vitejia sa Ecaterina Teodoroiu – eroina de la Jiu.
1920 – În urma plebiscitului din Carinthia, cea mai mare parte a acestei regiuni rămâne in componenta Austriei. Plebiscitul a stabilit granița dintre Austria şi Regatul sârbilor, croaților şi slovenilor. In Tratatul de la Saint-Germain din 10 Sept.1919, un teritoriu de 331 km 2 din Carinthia de sud împreună cu orașul Dravograd, au fost atașate la Regatul sârbilor, croaților și slovenilor (cunoscut mai târziu ca Regatul Iugoslaviei).
1924 – S-a născut scriitorul britanic James Clavell; (d.7 septembrie 1994). A crescut în Australia de la o vârstă fragedă și a fost botezat Charles Edmund DuMaresq de Clavelle. A fost prizonier de război în al doilea razboi mondial si a devenit celebru prin romanele Shogun și Tai-Pan, respectiv prin scenariile unor filme ca Marea Evadare sau Domnului profesor cu dragoste.
1924 – S-a născut scriitorul britanic James Clavell; (d.7 septembrie 1994). A crescut în Australia de la o vârstă fragedă și a fost botezat Charles Edmund DuMaresq de Clavelle. A fost prizonier de război in al doilea război mondial si a devenit celebru prin romanele Shogun și Tai-Pan, respectiv prin scenariile unor filme ca Marea Evadare sau Domnului profesor cu dragoste.
1926 – A fost înființat Partidul Național Țărănesc (PNŢ) din România, prin fuziunea Partidului Țărănesc, condus de Ion Mihalache, cu Partidul Național Român din Transilvania, condus de Iuliu Maniu.
1928 – Chiang Kai-Shi devine președinte al Republicii China.
1930 – S-a născut Harold Pinter, dramaturg, poet, prozator, regizor, scenarist englez, laureat al Premiului Nobel pe anul 2005; (d. 24.12.2008).
1930 – Demisia guvernului național-țărănesc, prezidat de Iuliu Maniu are loc la 10 octombrie 1930. Se formează un guvern național-țărănesc în frunte cu G.G.Mironescu.
1931 – S-a constituit Federația Româna de Handbal.
1933 – Un avion Boeing 247 este distrus în urma exploziei unei bombe, în apropierea orașului Chesterton, Indiana, SUA. Toți cei șapte oameni prezenți la bord au murit în urma incidentului, considerat primul sabotaj din istoria aviației comerciale.
1933 – Waldo L. Semon a inventat vinilul.
1938 – În urma Acordului de la Munchen, Cehoslovacia este silita sa cedeze regiunea sudetă Germaniei naziste.
1942 – S-a născut politicianul Radu Vasile, fost prim-ministru.
1946 – Conferința de Pace de la Paris a aprobat proiectul de Tratat de Pace cu România.
1954 – A început procesul torționarilor de la Pitești în frunte cu Eugen Țurcanu.
1957 – Incendiul de la Windscale – una dintre cele mai grave accidente nucleare înainte de dezastrul de la Cernobîl; sunt eliberate cantități mari de materiale radioactive.
1963 – A murit populara cântăreața franceza Édith Piaf; (n.19 decembrie 1915).
1964 – La cea de-a XVIII-a ediție a Jocurilor Olimpice de Vară de la Tokio, Iolanda Balaș și Mihaela Peneş cuceresc medaliile de aur. În total România a obținut 11 medalii (2 aur, 4 argint, 5 bronz).
1967 – A intrat în vigoare Tratatul privind utilizarea pașnică a spațiului cosmic pentru următorii 60 de ani, semnat de către URSS, SUA și Marea Britanie la 27 ianuarie 1967.
1970 – Fiji a obținut independența față de Regatul Unit.
1973 – Vicepreședintele american Spiro Agnew a demisionat din funcție după ce a fost implicat într-un scandal financiar, fiind acuzat de evaziune fiscala. A fost al doilea vicepreședinte SUA care a renunțat la post, însa primul care a fost forțat de împrejurări sa plece din post. A făcut echipa cu președintele Richard Nixon.
1980 – Un cutremur de 7,7 pe scara Richter distruge Chlef, Algeria, omorând în jur de 20.000 de oameni.
1989 – Dan Petrescu a contactat postul de radio „Europa Liberă“, căruia i-a oferit un interviu ad-hoc despre situația dezastruoasă din România. Dan Petrescu și Liviu Cangeopol scriseseră o carte intitulată „Ce-ar mai fi de spus” – virulentă critică a regimului comunisto-ceaușist.
1992 – A fost constituită in România, Liga Profesională din Divizia Națională de Fotbal.
2001 – Președintele american George W. Bush a prezentat lista a 22 celor mai căutați teroriști. Organizația Al–Qaeda, i-a chemat pe „toți musulmanii” la Jihad împotriva Statelor Unite și le-a cerut să atace „interesele americane din lume”.
2008 – A apărut noul canal TVR 3.
2010 – Antilele Olandeze nu mai există ca țară, după ce insulele și-au schimbat statutul constituțional. Cele mai mici 3 insule – Bonaire, Sint Eustatius și Saba – au devenit municipii în structura administrativă a Olandei. Insulele mai mari ale Sint Maarten și Curaçao s-au alăturat Olandei și Arubei ca țări constituente, formând Regatul Țărilor de Jos.
2019 – Guvernul Viorica Dăncilă a fost demis de Parlamentul României în urma unei moțiuni de cenzură pentru care au votat 238 de parlamentari, pragul minim fiind de 233 de voturi.
2019 – Premiul Nobel pentru Literatură pentru anul 2018 a fost decernat scriitoarei Olga Tokarczuk, „pentru imaginația narativă care, cu pasiune enciclopedică, reprezintă încrucișarea unor limite ca forme de viață”,
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
COD GALBEN de furtuni în județul Călărași: ploi torențiale, vânt puternic și descărcări electrice
Șoc în showbiz: Marinela Chelaru a murit la 66 de ani după patru AVC-uri
Dunărea Călărași, în deplasare la Popești-Leordeni. Echipa caută cele trei puncte în etapa a 7-a din Liga 3
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
VIDEO. PRIMELE DECLARAȚII ALE VICTIMELOR CONFLICTULUI VIOLENT DIN UNIREA: „AM FOST PUȘI LA PĂMÂNT, LOVIȚI ȘI AMENINȚAȚI CU PISTOLUL”
