La zi
Protest AUR în fața Prefecturii Călărași: Susținătorii lui Călin Georgescu au cerut “dreptate pentru președintele votat”

La zi
Semnificația istorică a zilei de 9 august

IATĂ CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN ACEASTĂ ZI:
48 i.Hr. – Bătălia de la Pharsalos – Iulius Cezar, în fruntea Populares, l-a învins pe Pompei și pe Optimates în bătălia de la Pharsalus, întărindu-și controlul asupra Republicii Romane.
681 – A fost fondat pe malul sudic al Dunării, Hanatul Bulgar, după ce au fost înfrânte armatele bizantine ale împăratului Constantin al IV-lea.
1173 – La Pisa a început construcția Catedralei si a clopotniței care avea să devină turnul înclinat din Pisa.
1483 – A fost deschisă Capela Sixtina de la Vatican la Roma, după celebrarea unei Messe divine.
1601 – Mihai Viteazul, primul domn al celor trei țări române (1593-1601), a fost ucis pe Câmpia Turzii, din ordinul generalului austriac Gheorghe Basta, fostul sau aliat.
1792 – Francisc al II-lea a fost încoronat rege al Boemiei.
1803 – Inventatorul american Robert Fulton a testat o barcă bazată pe aburi experimental, pe fluviul Sena, la Paris. Barca, cu o lungime de 20,1 m, lățime de 2,4 m și o viteză între 4,8 și 6,4 km/h, s-a scufundat. Napoleon Bonaparte nu crede că motorul cu aburi are un viitor.
1810 – Împăratul francez Napoleon a anexat Westfalia ca parte a Primului Imperiu Francez.
1842 – S-a semnat Tratatul Webster–Ashburton, care stabilește granița dintre Statele Unite și Canada la est de Munții Stâncoși.
1896 – Pionierul aviației Otto Lilienthal se prăbușește în timpul unui zbor la Stölln am Gollenberg din Havelland și moare a doua zi din cauza rănilor sale.
1910 – Nava polară Fram părăsește capitala norvegiană Kristiania în direcția Golfului Balenelor, Roald Amundsen își începe expediția la Polul Sud, care este încă ținută secretă pentru public.
1941 – Întâlnirea Roosevelt – Churchill din Insulele Newfoundland. A fost adoptată Carta Atlanticului.
1942 – Liderul indian Mahatma Gandhi a fost arestat în Bombay de forțele britanice.
1945 – Orașul japonez Nagasaki ea fost devastat atunci când bomba atomică, Fat Man, a fost aruncată din bombardierul forțelor aeriene americane, Bockscar B-29. 39.000 de persoane au fost ucise.
1962 – A încetat din viață scriitorul Herman Hesse, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură pe anul 1946: “Jocul cu mărgelele de sticlă”, “Lupul de stepă”, “Narcis și Gură de aur” (n. 2 iulie1877).
1969 – A murit medicul Constantin I. Parhon, întemeietorul școlii romanești de endocrinologie , membru al Academiei Romane (1948-1969); (n. 28.10.1874).
1970 – Zborul LANSA 502 se prăbușește după decolare de pe Aeroportul Internațional Alejandro Velasco Astete din Cusco, Peru, ucigând 99 din cele 100 de persoane aflate la bord, precum și două persoane de la sol.
1974 – În urma scandalului Watergate, Richard Nixon a demisionat din funcția de președinte al Statelor Unite. Vicepreședintele Gerald Ford a devenit președinte.
1976 – A început vizita de prietenie a lui Nicolae Ceaușescu în RSS Gruzină (9 – 11 august 1976).
1991 – Procurorul italian Antonino Scopelliti este ucis de ‘Ndrangheta în numele mafiei siciliene, în timp ce pregătește cazul guvernului în apelul final al procesului contra mafiei siciliene.
1999 – Președintele Rusiei, Boris Elțîn îl numește pe șeful Serviciului Federal de Securitate, Vladimir Putin în funcția de prim ministru.
2020 – Aleksandr Lukașenko câștigă al șaselea mandat de președinte al Belarusului cu un scor de 79,7%.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
La zi
Avertizare meteo: caniculă puternică și nopți fierbinți în Călărași

Pregătiți-vă pentru un weekend torid! ISU Călărași avertizează că, între 9 august, ora 12:00, și 11 august 2025, ora 10:00, județul va fi sub COD GALBEN de caniculă și disconfort termic accentuat. Temperaturile vor urca la 35–37°C, iar indicele temperatură–umezeală va atinge sau depăși pragul critic de 80 de unități.
Nopțile nu ne vor răcori prea mult – vor fi tropicale, cu minime între 18 și 22°C. 🌡
Recomandarea autorităților: hidratați-vă, evitați expunerea directă la soare la orele de vârf și găsiți momente de relaxare la umbră sau în spații răcoroase.
Se anunță un weekend perfect pentru apă rece, pălărie și… multă răbdare cu termometrul!
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
La zi
Sindicatele din educație luptă pentru viitorul școlii românești: Campanie de semnături împotriva legii austerității

Federațiile sindicale din educație din România, reprezentând peste 250.000 de salariați, au demarat o campanie de strângere a 100.000 de semnături pentru a susține o inițiativă legislativă cetățenească menită să elimine măsurile considerate dăunătoare din Legea nr. 141/2025, cunoscută drept „Legea austerității” sau „Legea Bolojan”. Această lege, adoptată fără un studiu de impact, a stârnit proteste zilnice în fața Ministerului Educației, sindicaliștii avertizând că măsurile introduse aruncă sistemul educațional într-o criză profundă.
Contextul și nemulțumirile sindicaliștilor
Legea nr. 141/2025, publicată în Monitorul Oficial și intrată în vigoare, include măsuri fiscal-bugetare care afectează direct condițiile de muncă ale cadrelor didactice și calitatea educației. Principalele prevederi contestate sunt:
-
Creșterea efectivelor de elevi, preșcolari și antepreșcolari în clase, care duce la scăderea calității actului educațional, dificultăți în gestionarea claselor și limitarea metodelor interactive de predare.
-
Mărirea normei didactice de predare cu două ore, o măsură care suprasolicită profesorii, crește presiunea psihică și riscă să lase mulți profesori titulari și suplinitori fără locuri de muncă.
-
Reducerea tarifului pentru plata cu ora cu peste 50%, ajungând la un nivel comparabil cu salariul unui muncitor necalificat, ceea ce descurajează ocuparea orelor suplimentare sau vacante.
-
Modificarea degrevărilor pentru personalul didactic de conducere, îndrumare și control, ceea ce face practic imposibilă îndeplinirea responsabilităților administrative și de supraveghere.
-
Eliminarea reducerii normei didactice pentru profesorii cu gradul I și peste 25 de ani vechime, o practică recunoscută în sistemele educaționale europene, dar anulată în România.
Sindicaliștii subliniază că aceste măsuri, adoptate fără consultarea specialiștilor din educație, agravează subfinanțarea cronică a sistemului și pun în pericol viitorul educației românești. „Nu se mai poate face învățământ european cu costuri dâmbovițene,” avertizează liderii sindicali, criticând lipsa de viziune și date științifice care să justifice aceste reforme.
Inițiativa legislativă cetățenească
Pentru a contracara efectele Legii nr. 141/2025, Federația Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI), Federația Sindicatelor din Educație „Spiru Haret” și Federația Națională Sindicală „Alma Mater” au constituit un comitet de inițiativă legislativă. Obiectivul este strângerea a minimum 100.000 de semnături de la cetățeni cu drept de vot din cel puțin un sfert din județele țării, conform articolului 74 din Constituția României. Proiectul de lege propus vizează:
-
Abrogarea măsurilor problematice din Legea nr. 141/2025, inclusiv cele legate de efectivele de elevi, norma didactică, plata cu ora și degrevările personalului de conducere.
-
Majorarea primei de instalare la echivalentul a trei salarii de bază, începând cu anul școlar 2026-2027, pentru cadrele didactice titularizate în zone rurale, defavorizate sau izolate, ca un stimulent pentru atragerea profesorilor în aceste regiuni.
După obținerea avizului Consiliului Legislativ și publicarea în Monitorul Oficial, federațiile vor avea la dispoziție maximum șase luni pentru a colecta semnăturile necesare și a depune proiectul la Camera Deputaților. Sindicaliștii consideră această inițiativă un test pentru clasa politică, care declară educația drept „prioritate națională”, dar nu a susținut-o corespunzător.
Sindicatele fac apel la societatea civilă, părinți, elevi majori și studenți să se alăture demersului prin semnarea petiției. Aceștia avertizează că măsurile de austeritate riscă să ducă la concedieri masive, comasarea unităților de învățământ și o scădere drastică a calității educației. „Școala românească a fost tratată ca o cenușăreasă a bugetului, iar profesorii sacrificați de fiecare dată când s-au tăiat bani la stat,” declară liderii sindicali.
Protestele zilnice în fața Ministerului Educației continuă, iar sindicaliștii cer demisia ministrului Daniel David, acuzat că a susținut măsurile fără a evalua impactul asupra sistemului. În paralel, federațiile au solicitat președintelui Nicușor Dan să intervină pentru blocarea acestor prevederi, însă legea a fost deja promulgată.
Conform sindicaliștilor, măsurile din Legea nr. 141/2025 ar putea duce la dispariția a cel puțin 15.000 de posturi didactice, afectând atât cadrele didactice, cât și personalul auxiliar și administrativ. Comasarea școlilor, creșterea numărului de elevi pe clasă și mărirea normei didactice vor reduce timpul alocat fiecărui elev, limitând posibilitățile de individualizare a educației și crescând stresul profesorilor.
Fostul ministru al Educației, Mircea Miclea, a criticat lipsa de fundamentare științifică a măsurilor, avertizând că România se confruntă deja cu un deficit de profesori tineri, doar 9% dintre cadrele didactice având sub 30 de ani. Sindicaliștii subliniază că noile reglementări vor descuraja și mai mult tinerii să urmeze o carieră în educație.
Inițiativa legislativă cetățenească lansată de sindicatele din educație reprezintă un răspuns ferm la măsurile de austeritate care amenință stabilitatea sistemului educațional românesc. Prin strângerea de semnături și implicarea societății civile, sindicaliștii speră să oblige clasa politică să reconsidere aceste prevederi și să prioritizeze investițiile în educație. „Ieșirea României din criză nu se poate realiza prin sacrificarea personalului din învățământ,” afirmă aceștia, lansând o provocare pentru un viitor mai bun al educației românești.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.