Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ 6°C | Anul XI Nr. 540

Știri

Primăria Municipiului Călărași le vorbește tinerilor despre consumul de droguri prin broșuri care spun că „etnobotanicele îți provoacă iluzii și deziluzii”. Cât de relevante sunt astfel de inițiative în 2024?

Published

on

sursă foto: freepik

Primăria Municipiului Călărași a găzduit o acțiune pe tema consumului de droguri, denumită oficial „Prevenirea și combaterea consumului de droguri în rândul minorilor”. Evenimentul a avut loc ieri, 22 mai 2024, și au participat mai mulți invitați, printre care și Asociația Europeană pentru Siguranță și Antidrog București. Tinerii prezenți în sală au auzit despre „pericolul și consecințele consumului de droguri, cât și despre degradarea fizică și psihică a consumatorilor și tulburările grave mentale și de comportament care pot apărea”, potrivit unei postări postate pe pagina primăriei. Un expert antidrog spune însă că un „Nu vă mai drogați” rostit de autorități nu are niciun efect asupra problemei. 

Ieri, la Primăria Municipiului Călărași, a avut loc un eveniment de conștientizare în rândul tinerilor referitor la consumul de droguri și eventualele consecințe. Au fost prezenți General profesor universitar doctor Pavel Abraham, general profesor universitar emerit Tudor Amza, dar și Asociația Europeană pentru Siguranță și Antidrog București, alături de primar. 

Sursă imagine: Primăria Municipiului Călărași

„Combaterea și prevenirea consumului, precum și reducerea delicvenței legate de droguri sunt principalele misiuni ale celor implicați în această acțiune”, mai scrie primăria în postare. 

De asemenea, tinerii prezenți au avut oportunitatea de a completa la finalul discuției și un chestionar „pentru a putea identifica punctual problemele și provocările acestui flagel cu care se confruntă tinerii pe plan local”. 

Întrebările chestionarului arată așa: „Ce părere aveți despre: consumul de alcool, consumul de tutun, consumul de energizante, consumul de etnobotanice, consumul de droguri”. Mai mult decât atât, au fost împărțite flyere care menționează că „Etnobotanicele îți provoacă iluzii și deziluzii. Devastează umanitatea din tine” sau „Drumul către cancerul de plămâni este pavat cu cele mai fine țigări. Prima țigară în viață înseamnă drumul către un sfârșit cunoscut”. 

Advertisement

Sursă imagine: Primăria Municipiului Călărași

Sunt astfel de inițiative de ajuns? 

Cătălin Țone, expert antidrog, a spus la Radio România Actualități, citat de Edupedu, că „informarea și educarea tinerilor nu trebuie făcută cu degetul ridicat, spunând Nu vă mai drogați, pentru că nu are efect” și menționează că părinții ar trebui să aibă un rol mult mai activ în viața copiilor pentru a preveni un astfel de comportament. 

În aceeași emisiune a luat cuvântul și Ministrul Familiei, Natalia Intotero, care a precizat că e necesară o campanie diferită de prevenție, menționând că broșurile nu mai sunt relevante având în vedere că marea majoritate a tinerilor se informează de pe internet: „Lumea s-a schimbat, nu mai există același interes pentru a lectura un material de prevenție în formatul unei broșuri, de exemplu. (…) Este important să se adapteze și această parte a prevenției prin tutoriale de 20-30 de secunde realizate de studenți”. 

Ce spune legea?

Klaus Iohannis, președintele României, a promulgat la sfârșitul lunii martie legea „2 Mai”, care prevede că persoanele condamnate pentru trafic de droguri de mare risc merg obligatoriu la închisoare, fără a mai putea primi pedepse cu suspendare. Legea e numită după numele localității în care s-a produs accidentul comis de Vlad Pascu, un tânăr care a ucis doi tineri din cauză că era drogat la volan, scrie HotNews

Aceeași sursă citează inițiatorii proiectului (PNL), care spun că acesta ar fi „răspunsul pentru creșterea numărului de cauze penale care au ca obiect infracțiuni din sfera traficului ilicit de droguri”. 

Cu toate astea, mai multe organizații și experți în domeniul politicilor publice pe tema consumului de droguri cred că legile ce sunt menite în primul rând să pedepsească, în loc să ofere sprijin unei persoane care suferă de adicție, nu ar fi un răspuns viabil care ar reprezenta în vreun fel o soluție a problemei de bază. De exemplu, Legea „2 Mai” nu delimitează consumatorul de traficant, iar indiferent de cantitate „oamenii ăștia intră la pușcărie”, scrie PressOne

PressOne mai menționează, într-un alt articol în care vorbește despre cum „România luptă împotriva drogurilor cu strategii de acum un secol”, trei lecții primite de la alte țări din Europa care au avut mai mult succes în gestionarea problemei: reducerea daunelor asociate consumului de droguri, în loc de amenințări, dezincriminarea cantităților mici de droguri și concentrarea forțelor de ordine doar asupra marelui trafic de droguri, fără implicarea consumatorilor. 

Advertisement

Numere și procente 

Raportul pe anul 2023 al Observatorului European pentru Droguri și Toxicomanie (EMCDDA) citat de Panorama arată că Uniunea Europeană a capturat 303 tone de cocaină în țările membre, o cifră record din anul 2021. 

În 2023, la nivelul Uniunii Europene, același raport arată că, în medie, 15% dintre tinerii cu vârsta între 15 și 34 de ani au consumat canabis, 2,3% au consumat cocaină și 1,3% amfetamine. În România însă, 6% dintre tinerii cu vârsta între 15 și 34 de ani au declarat că au consumat canabis în ultimul an. 

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Știri

Primarul Mihăiță Beștea: „Din 2026, voi acorda mai mult timp mediului de afaceri. Investitorii trebuie ascultați direct”

Published

on

Primarul municipiului Oltenița, Mihăiță Beștea, a anunțat că, începând cu anul 2026, administrația locală va pune un accent mai mare pe colaborarea directă cu antreprenorii locali și investitorii externi. Măsura vine după evaluarea primului an de mandat, în care edilul a constatat nevoia de dialog constant cu mediul privat.

„Cred că începând cu 2026 va trebui să acord mai mult timp mediului de afaceri. Nu e suficient să le spun că ușa mea e deschisă. Trebuie să merg eu către ei, să discut personal cu fiecare”, a declarat primarul Mihăiță Beștea în cadrul conferinței de presă.

Edilul a explicat că interacțiunile individuale cu investitorii sunt mai productive decât întâlnirile generale.
„Am observat că oamenii de afaceri sunt mult mai deschiși când discut în particular cu fiecare. Au orgolii, sunt competitori, dar când se simt ascultați, vin cu soluții concrete”, a precizat Beștea.

Primarul a dat exemplul reabilitării șoselei Chirnogi, unde decizia de modernizare a fost influențată și de prezența unor companii locale importante în zonă.
„Am ținut cont și de faptul că acolo activează doi agenți economici importanți. Infrastructura bună înseamnă și sprijin pentru dezvoltarea lor”, a spus edilul.

Advertisement

Administrația locală pregătește, pentru 2026, un pachet de facilități fiscale pentru investitorii care derulează proiecte de minimum 500.000 de euro, măsură ce urmează să fie dezbătută în Consiliul Local.
Scopul este de a stimula investițiile în producție, logistică și servicii, dar și de a crea locuri de muncă stabile pentru locuitorii orașului.

„Oltenița are o poziție strategică, aproape de Dunăre și de Capitală. Putem deveni un pol economic, dar trebuie să fim mai activi în relația cu mediul de afaceri”, a concluzionat primarul Beștea.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

AJFP Călărași anunță încasări record: 1,741 miliarde lei la bugetul general consolidat în primele 11 luni ale anului 2025

Published

on

Administrația Județeană a Finanțelor Publice Călărași a raportat pentru perioada ianuarie–noiembrie 2025 venituri bugetare nete de 1.741,20 milioane lei, cu 221,30 milioane lei mai mult față de aceeași perioadă a anului trecut. Creșterea confirmă un ritm accelerat al colectării taxelor și impozitelor la nivelul județului.

Încasări mai mari la bugetul de stat

La bugetul de stat au fost colectate 722,05 milioane lei, cu 110,71 milioane lei peste nivelul înregistrat în perioada similară din 2024. Cele mai importante categorii de venituri au fost:

  • Impozit pe profit – 123,43 milioane lei

  • Impozit pe venit – 271,16 milioane lei

  • TVA – 161,19 milioane lei

  • Accize – 1,53 milioane lei

  • Alte venituri – 164,74 milioane lei

Salt semnificativ la bugetul asigurărilor sociale

Încasările la bugetul asigurărilor sociale de stat au ajuns la 1.019,15 milioane lei, marcând o creștere de 110,59 milioane lei față de 2024. Structura veniturilor este următoarea:

  • Bugetul asigurărilor sociale de stat – 661,48 milioane lei

  • Bugetul asigurărilor de șomaj – 12,52 milioane lei

  • Bugetul asigurărilor de sănătate – 345,15 milioane lei

Restituiri de TVA către contribuabili

În același interval, AJFP Călărași a rambursat TVA în valoare totală de 65,14 milioane lei.

Advertisement

Potrivit documentului semnat de șefa administrației, Ionica Păduraru, instituția își menține ritmul de colectare peste nivelurile estimate, contribuind astfel la consolidarea bugetului de stat și la stabilitatea finanțelor publice în județ.

Dacă vrei, pot genera și variante de titluri

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

Dunărea Călărași, făcută praf de FCSB II! 6–1 și încă o palmă dureroasă pentru echipa finanțată cu milioane din bani publici

Published

on

AFC Dunărea Călărași mai bifează o înfrângere usturătoare în Liga 3, Seria 3. De această dată, echipa călărășeană a fost spulberată de FCSB II, care s-a impus cu 6–1, într-un meci fără istoric și fără replică din partea Dunării.

În timp ce adversarii au defilat pe teren, Dunărea arăta din nou ca nu poate evolua — deși beneficiază de unele dintre cele mai consistente finanțări publice din România la nivelul Ligii a III-a.

Finanțări de milioane, rezultate rușinoase

În ultimii doi ani, Consiliul Județean Călărași a turnat în club aproximativ 8 milioane lei:

  • 4,4 milioane lei în 2024
  • 3,375 milioane lei pentru 2025

Cu aceste sume, Dunărea ar trebui să fie o forță în Liga 3, poate chiar o candidată serioasă la promovare.

În teren însă, realitatea este rușinoasă:

Advertisement

șase goluri primite de la o echipă de copii.

O întrebare simplă: Unde se duc banii?

Clubul postează sec: „Victorie categorică pentru gazde”. Da, categorică…

Mesajul oficial postat de AFC Dunărea Călărași pe Facebook este un model de minimalism și evitare a responsabilității:

„Victorie categorică pentru gazde în etapa de astăzi. Scor final: FCSB II – Dunărea Călărași (6–1).”

Advertisement

Atât. Nicio explicație. Nicio analiză. Nicio asumare.

În schimb, suporterii au reacționat: nemulțumiți, frustrați, ironic resemnați.

Reacții din mediul public: „Să te bată copiii de la FCSB… cine răspunde?”

Dezastru sportiv, lux financiar

Dunărea Călărași este, probabil, singura echipă de Liga 3 care:

Advertisement
  • primește milioane de lei anual
  • are salarii, mese, cazări, utilități și transport plătite din bani publici
  • afișează o Academie cu echipamente premium, sponsori noi și imagine lustruită
  • dar în teren… se prăbușește etapă de etapă

Înfrângerea cu 6–1 nu este un accident.

Este încă un episod într-un sezon care confirmă prăbușirea unei echipe cândva respectate.

Dunărea Călărași marchează încă o înfrângere — pe teren și în fața contribuabililor.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading