Primăria Municipiului Călărași le vorbește tinerilor despre consumul de droguri prin broșuri care spun că „etnobotanicele îți provoacă iluzii și deziluzii”. Cât de relevante sunt astfel de inițiative în 2024?

Primăria Municipiului Călărași a găzduit o acțiune pe tema consumului de droguri, denumită oficial „Prevenirea și combaterea consumului de droguri în rândul minorilor”. Evenimentul a avut loc ieri, 22 mai 2024, și au participat mai mulți invitați, printre care și Asociația Europeană pentru Siguranță și Antidrog București. Tinerii prezenți în sală au auzit despre „pericolul și consecințele consumului de droguri, cât și despre degradarea fizică și psihică a consumatorilor și tulburările grave mentale și de comportament care pot apărea”, potrivit unei postări postate pe pagina primăriei. Un expert antidrog spune însă că un „Nu vă mai drogați” rostit de autorități nu are niciun efect asupra problemei. 

Ieri, la Primăria Municipiului Călărași, a avut loc un eveniment de conștientizare în rândul tinerilor referitor la consumul de droguri și eventualele consecințe. Au fost prezenți General profesor universitar doctor Pavel Abraham, general profesor universitar emerit Tudor Amza, dar și Asociația Europeană pentru Siguranță și Antidrog București, alături de primar. 

Sursă imagine: Primăria Municipiului Călărași

„Combaterea și prevenirea consumului, precum și reducerea delicvenței legate de droguri sunt principalele misiuni ale celor implicați în această acțiune”, mai scrie primăria în postare. 

De asemenea, tinerii prezenți au avut oportunitatea de a completa la finalul discuției și un chestionar „pentru a putea identifica punctual problemele și provocările acestui flagel cu care se confruntă tinerii pe plan local”. 

Advertisement

Întrebările chestionarului arată așa: „Ce părere aveți despre: consumul de alcool, consumul de tutun, consumul de energizante, consumul de etnobotanice, consumul de droguri”. Mai mult decât atât, au fost împărțite flyere care menționează că „Etnobotanicele îți provoacă iluzii și deziluzii. Devastează umanitatea din tine” sau „Drumul către cancerul de plămâni este pavat cu cele mai fine țigări. Prima țigară în viață înseamnă drumul către un sfârșit cunoscut”. 

Sursă imagine: Primăria Municipiului Călărași

Sunt astfel de inițiative de ajuns? 

Cătălin Țone, expert antidrog, a spus la Radio România Actualități, citat de Edupedu, că „informarea și educarea tinerilor nu trebuie făcută cu degetul ridicat, spunând Nu vă mai drogați, pentru că nu are efect” și menționează că părinții ar trebui să aibă un rol mult mai activ în viața copiilor pentru a preveni un astfel de comportament. 

În aceeași emisiune a luat cuvântul și Ministrul Familiei, Natalia Intotero, care a precizat că e necesară o campanie diferită de prevenție, menționând că broșurile nu mai sunt relevante având în vedere că marea majoritate a tinerilor se informează de pe internet: „Lumea s-a schimbat, nu mai există același interes pentru a lectura un material de prevenție în formatul unei broșuri, de exemplu. (…) Este important să se adapteze și această parte a prevenției prin tutoriale de 20-30 de secunde realizate de studenți”. 

Ce spune legea?

Klaus Iohannis, președintele României, a promulgat la sfârșitul lunii martie legea „2 Mai”, care prevede că persoanele condamnate pentru trafic de droguri de mare risc merg obligatoriu la închisoare, fără a mai putea primi pedepse cu suspendare. Legea e numită după numele localității în care s-a produs accidentul comis de Vlad Pascu, un tânăr care a ucis doi tineri din cauză că era drogat la volan, scrie HotNews. 

Aceeași sursă citează inițiatorii proiectului (PNL), care spun că acesta ar fi „răspunsul pentru creșterea numărului de cauze penale care au ca obiect infracțiuni din sfera traficului ilicit de droguri”. 

Advertisement

Cu toate astea, mai multe organizații și experți în domeniul politicilor publice pe tema consumului de droguri cred că legile ce sunt menite în primul rând să pedepsească, în loc să ofere sprijin unei persoane care suferă de adicție, nu ar fi un răspuns viabil care ar reprezenta în vreun fel o soluție a problemei de bază. De exemplu, Legea „2 Mai” nu delimitează consumatorul de traficant, iar indiferent de cantitate „oamenii ăștia intră la pușcărie”, scrie PressOne. 

PressOne mai menționează, într-un alt articol în care vorbește despre cum „România luptă împotriva drogurilor cu strategii de acum un secol”, trei lecții primite de la alte țări din Europa care au avut mai mult succes în gestionarea problemei: reducerea daunelor asociate consumului de droguri, în loc de amenințări, dezincriminarea cantităților mici de droguri și concentrarea forțelor de ordine doar asupra marelui trafic de droguri, fără implicarea consumatorilor. 

Numere și procente 

Raportul pe anul 2023 al Observatorului European pentru Droguri și Toxicomanie (EMCDDA) citat de Panorama arată că Uniunea Europeană a capturat 303 tone de cocaină în țările membre, o cifră record din anul 2021. 

În 2023, la nivelul Uniunii Europene, același raport arată că, în medie, 15% dintre tinerii cu vârsta între 15 și 34 de ani au consumat canabis, 2,3% au consumat cocaină și 1,3% amfetamine. În România însă, 6% dintre tinerii cu vârsta între 15 și 34 de ani au declarat că au consumat canabis în ultimul an. 

Advertisement