Situația fiscală a României este mult mai sumbră decât sugerează cifrele oficiale, analiștii avertizând că deficitul bugetar real ar putea ajunge la 11% din PIB în 2025, din cauza a peste 45 de miliarde de lei în cheltuieli ascunse și facturi necontabilizate din timpul guvernelor Ciolacu 1 și Ciolacu 2. Actualul guvern, condus de premierul Ilie Bolojan, se confruntă acum cu provocarea uriașă de a gestiona această povară financiară neraportată.

Un buget construit pe iluzii

Bugetul guvernului Ciolacu 2, care prevedea un deficit de 7% din PIB, s-a bazat pe o prognoză excesiv de optimistă de creștere economică de 2,5%. Însă datele de la jumătatea anului arată o creștere de doar 0,3%, eforturile concentrându-se acum pe evitarea recesiunii, nu pe atingerea țintelor inițiale. Analiștii susțin că bugetul a fost construit intenționat pentru a părea favorabil, ascunzând amploarea reală a problemelor fiscale. „Deficitul nu a fost calculat corect – a fost făcut din pix pentru a da bine în poză”, explică experții.

Facturi uitate și costuri ascunse

Printre cheltuielile omise din buget se numără 5 miliarde de lei pentru rambursări restante de TVA, alte 5 miliarde pentru licitații și lucrări aprobate de CNI, 12 miliarde de lei din supracontractarea programelor de investiții, 10 miliarde de lei pentru cofinanțarea PNRR și 13 miliarde de lei cheltuieli suplimentare cu dobânzile, care vor ajunge la 55 de miliarde de lei în 2025, față de 42 de miliarde prevăzute inițial. În total, aceste facturi „uitate” adaugă 45 de miliarde de lei la nota de plată, schimbând complet punctul de plecare pentru reducerea deficitului.

„Ascunderea situației reale nu ajută pe nimeni”

„Reducerea deficitului începe de la un nivel real de 11% din PIB, dacă luăm în calcul toate cheltuielile și facturile ascunse care ies acum la iveală”, subliniază analistul economic Cristian Hostiuc. Deși pachetele fiscale succesive – cinci la număr – vor genera venituri suplimentare și reduceri de cheltuieli, aceste măsuri se raportează la deficitul real, nu la cel oficial. Premierul Ilie Bolojan a rezistat la patru moțiuni de cenzură votate recent, dar provocările sociale, presiunea piețelor și nevoia de finanțare rămân acute. „La un moment dat, aceste facturi vor ieși la plată, iar datele nu vor ieși la socoteală”, avertizează analiștii.

Advertisement

Premierul cunoaște adevărul din spatele cifrelor, spun experții. Într-un interviu acordat Bloomberg pe 14 august, Bolojan a menționat riscul real al incapacității de plată, bazându-se pe datele reale, dar fără a le dezvălui public. Cu rectificarea bugetară, guvernul va trebui să își asume transparent situația, intrând oficial în „curățenia de toamnă” fiscală.

Acordurile cu Bruxelles-ul – ultima speranță

În cel mai optimist scenariu, deficitul ar putea scădea la 8,3-8,4% din PIB, dar doar dacă măsurile fiscale vor avea efect și toate costurile reale vor fi recunoscute oficial. România continuă să se împrumute la dobânzi ridicate, din cauza rigidității bugetului – cheltuielile cu salariile, pensiile și dobânzile la datoria publică reprezintă peste 80% din încasări. În acest context, acordurile cu Comisia Europeană sunt cruciale pentru menținerea finanțării externe, fără de care presiunea pe buget ar crește exponențial.

Parchetul de pe lângă Judecătoria Călărași a anunțat, printr-un comunicat de presă emis luni, 8 septembrie 2025, că cinci persoane au fost arestate preventiv pentru o perioadă de 30 de zile, fiind acuzate de furt calificat, distrugere și alte infracțiuni conexe.

Potrivit procurorilor, faptele au avut loc în perioada 20 – 30 august 2025, în diferite intervale orare. În această perioadă, inculpații, acționând împreună, ar fi pătruns pe terenurile aparținând unei societăți agricole din Dragalina, Călărași, unde, cu ajutorul unor atelaje hipo, au sustras cantități însemnate de produse agricole. Prejudiciul total cauzat societății comerciale este estimat la aproximativ 60.000 de lei.

În urma probatoriului administrat, procurorul de caz a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și prezentarea inculpaților în fața judecătorului de drepturi și libertăți din cadrul Judecătoriei Călărași, care a admis propunerea de arestare preventivă.

Reprezentanții Parchetului precizează că, deși inculpații au fost reținuți și trimiși după gratii, aceștia beneficiază în continuare de prezumția de nevinovăție până la pronunțarea unei hotărâri definitive.

Pe 8 septembrie 2025, anul școlar 2025-2026 a debutat într-un mod neobișnuit în România, marcat de un amplu protest al sindicatelor din educație. Peste 30.000 de profesori din toată țara, reprezentând Federația Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI), Federația Sindicatelor din Educație „Spiru Haret” și Federația Națională Sindicală „Alma Mater”, au ieșit în stradă, boicotând festivitățile tradiționale de deschidere a anului școlar. În loc să fie la catedră, aceștia s-au adunat în Piața Victoriei din București, de unde au pornit într-un marș către Palatul Cotroceni, pentru a trage un semnal de alarmă asupra crizei din sistemul educațional românesc.

Protestul, descris ca fiind cel mai mare din ultimii 35 de ani, este o reacție vehementă față de măsurile impuse prin Legea nr. 141/2025, cunoscută și sub numele de „Legea Bolojan”. Sindicaliștii contestă prevederile care includ creșterea normei didactice fără majorări salariale, comasarea unităților școlare, reducerea drastică a burselor de merit și de excelență, precum și creșterea numărului de elevi la clasă. Aceste măsuri sunt considerate de profesori drept un atac direct la calitatea educației și la condițiile de muncă ale cadrelor didactice. „Nu suntem în stradă pentru salarii mai mari, ci pentru condiții mai bune în desfășurarea actului educațional, pentru dreptate,” au transmis reprezentanții sindicatelor.

Ziua a început cu pichetarea sediului Guvernului, urmată de un marș pe traseul Piața Victoriei – Bulevardul Nicolae Titulescu – Pasajul Basarab – Șoseaua Grozăvești – Palatul Cotroceni, între orele 12:00 și 16:00. În multe școli din țară, festivitățile de deschidere au fost anulate, iar în unele unități, profesorii au rămas în clase pentru a supraveghea elevii, dar fără a preda materie nouă, în semn de solidaritate cu protestul. Sindicatele au cerut părinților și elevilor să nu participe la festivități, subliniind că lupta lor este pentru viitorul educației și al generațiilor viitoare.

Ministrul Educației, Daniel David, a fost ținta criticilor dure, sindicatele cerându-i demisia de onoare pentru „haosul generat în învățământ”. Liderul FSLI, Simion Hăncescu, a declarat: „Este foarte important să fim cât mai mulți la protest pentru a le arăta partidelor politice că suntem o forță care nu mai trebuie ignorată!” De asemenea, Marius Nistor, președintele Federației „Spiru Haret”, a estimat că 80% dintre cadrele didactice afiliate sindicatelor vor boicota activitățile din prima zi de școală. În replică, ministrul David a făcut un apel către profesori, insistând că „protestele nu trebuie folosite pentru a bloca sistemul de educație” și că prioritatea este accesul copiilor la școală.

Advertisement

Protestul a primit susținerea organizațiilor studențești, precum Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR), care au condamnat măsurile de austeritate și au îndemnat studenții să se alăture manifestației. Părinții, prin vocea Federației Naționale a Asociațiilor de Părinți, s-au solidarizat de asemenea cu profesorii, subliniind că educația este o investiție, nu o cheltuială.

Președintele Nicușor Dan a evitat participarea oficială la festivitățile de deschidere, dar și-a însoțit fiica la școală și a anunțat că va primi o delegație a profesorilor la Palatul Cotroceni la ora 13:30, pentru a discuta despre revendicările lor. Totuși, sindicatele au subliniat că nu doresc ca protestul să fie instrumentalizat politic, cerând partidelor să nu se alăture manifestației.

Acțiunea din 8 septembrie reprezintă punctul culminant al unei serii de proteste începute în august, inclusiv pichetări zilnice ale Ministerului Educației și ale prefecturilor din țară. Sindicatele avertizează că, în absența abrogării măsurilor contestate, vor urma noi acțiuni de protest, inclusiv posibilitatea unei greve generale. „Educația nu este un cost, ci o investiție,” a fost mesajul central al profesorilor, care cer respect pentru profesie și condiții decente pentru elevi.

Această primă zi de școală, marcată de tensiuni și solidaritate, reflectă o criză profundă în sistemul educațional românesc. În timp ce elevii și părinții se confruntă cu incertitudini legate de programul școlar, profesorii promit să continue lupta pentru un sistem educațional care să prioritizeze calitatea și echitatea.

Advertisement