La zi
Prețurile chiriilor au crescut. Cât este acum chiria unei garsoniere sau unui apartament din România
Chiriile au înregistrat o creștere dramatică în marile orașe din România. În București, prețul unei garsoniere este acum în medie de 350 de euro pe lună, cu 50 de euro mai mult față de anul trecut. Cluj-Napoca înregistrează prețuri chiar și mai mari, reflectând o tendință alarmantă la nivel național.
În toate marile orașe din România, prețurile chiriilor au înregistrat creșteri semnificative. Conform unei analize realizate de o agenție imobiliară, proprietarii de apartamente au majorat considerabil costurile lunare de închiriere. În București, de exemplu, chiria pentru o garsonieră a crescut de la 300 de euro pe lună în anul precedent la 350 de euro în prezent, scrie gandul.ro. Aceeași tendință este observată și în cazul apartamentelor cu două camere. În Capitală, chiria medie pentru un astfel de apartament a urcat de la 450-470 de euro pe lună în 2023 la 520 de euro în 2024.
Cluj-Napoca rămâne în fruntea clasamentului cu prețuri ridicate, unde o garsonieră costă 350 de euro pe lună, iar chiria pentru un apartament cu două camere ajunge la 550 de euro.
Brașovul, un alt oraș important, nu scapă de trendul ascendent al chiriilor. În acest an, chiria pentru o garsonieră a ajuns la 320 de euro pe lună, în timp ce în Constanța și Iași prețul unei garsoniere este de 300 de euro. În Iași, chiria pentru un apartament cu două camere a depășit 400 de euro pe lună, reflectând o creștere uniformă în toate regiunile țării.
Chiriașii caută în mod special locuințe în zonele centrale, care oferă acces rapid la mijloacele de transport în comun și sunt aproape de restaurante sau baruri. Cu toate acestea, în zonele centrale, prețurile pot ajunge chiar și la 650 euro pe lună.
„Avem o creștere a tarifului de închiriere, iar 2024 comparativ cu 2023 avem creșteri de 10 până la 25% pe anumite zone și anumite orașe. După 15 august, în orașele mari, în orașele unde sunt foarte mulți studenți vor începe să fie active cererile din partea studenților, asta din punct de vedere al proprietăților nișate pe studenți” a declarat Christian Tudorache, reprezentantul unei agenții imobiliare, pentru stirileprotv.ro.
În cazul închirierii unui apartament, este crucial să încheiați un contract. Depunerea documentelor la ANAF poate reprezenta o protecție importantă, atât pentru chiriaș cât și pentru proprietar, în special în situațiile în care apar neînțelegeri între părți.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Profesoara universitară Rodica Mihaela Stănoiu, care a ocupat funcția de ministru al Justiției în cabinetul Adrian Năstase între decembrie 2000 și martie 2004, a încetat din viață pe 3 decembrie 2025, la vârsta de 86 de ani.
Născută pe 10 mai 1939 în localitatea Nucet, județul Dâmbovița, Rodica Stănoiu a fost o figură importantă în justiția românească de la începutul anilor 2000, într-o perioadă de intense reforme pentru aderarea la Uniunea Europeană și de controverse privind independența sistemului judiciar.
După 1990, a intrat în politică, devenind senator din partea PDSR (ulterior PSD) pentru județul Olt, cu mai multe mandate consecutive începând din 1996.
Pe plan academic, a absolvit Facultatea de Drept a Universității din București în 1961, a obținut doctoratul în drept în 1975 și a urmat stagii de specializare în criminologie și drept comparat la universități din Montreal și Strasbourg. După 1990, a predat la instituții precum Universitatea „Spiru Haret” și Universitatea Creștină „Dimitrie Cantemir”, fiind autoare a numeroase lucrări în domeniul criminologiei și dreptului penal.
Mandatul de ministru al Justiției
Numită în decembrie 2000, Rodica Stănoiu a coordonat reorganizarea Ministerului Justiției și numiri cheie în sistem, în contextul monitorizării europene. Mandatul său a fost asociat cu dezbateri aprinse privind arhivele fostei Direcții Generale de Protecție și Anticorupție (SIPA), suspectate că ar fi fost folosite pentru presiuni asupra magistraților.
După 2004, a ocupat poziții precum consilier prezidențial pentru securitate națională și șef al Administrației Prezidențiale în mandatul lui Ion Iliescu, înainte de a reveni în Senat. Ulterior, s-a retras treptat din politică, rămânând activă în mediul academic și în dezbateri de specialitate pe teme de drept penal.
Specialistă în criminologie și drept penal
Dincolo de cariera politică, Rodica Stănoiu a fost recunoscută ca expert în criminologie, cercetător la Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române și participant la conferințe internaționale. A condus asociații profesionale în domeniu și a contribuit la proiecte de lege în materie penală. Foști studenți și colaboratori i-au apreciat contribuția la formarea generațiilor de juriști, deși numele său a rămas legat de controversele anilor 2000.
În ultimii ani, a apărut rar în public, limitându-se la comentarii punctuale pe teme de justiție și politică penală.
Verdictul definitiv de colaborare cu Securitatea
Cariera Rodicăi Stănoiu a fost umbrită de acuzațiile de colaborare cu fosta Securitate. În 2006, CNSAS a stabilit că ar fi furnizat note informative sub pseudonimele „Sanda” și „Georgeta” între 1983 și 1987. Ea a contestat decizia, invocând erori și falsuri.
După un lung proces, Curtea de Apel Oradea a menținut verdictul în 2012, iar Înalta Curte de Casație și Justiție l-a confirmat definitiv în 2014, concluzionând că a colaborat ca poliție politică. Pe fondul scandalului, a părăsit PSD în 2006 și s-a alăturat Partidului Conservator în 2007. Până la final, a negat public acuzațiile, susținând că notele i-au fost atribuite pe nedrept.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Stimați utilizatori, vă transmitem atașat lista cu planificarea citirii contoarelor din apartamente, aferente lunii DECEMBRIE 2025
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Camera Deputaților a avut o ședință-maraton în 3 decembrie 2025, în care aleșii au votat pe bandă rulantă legi cu impact direct asupra buzunarului public, infrastructurii și instituțiilor-cheie din țară. Totul într-un ritm alert, în stilul deja cunoscut de final de an, când Parlamentul trage tare să închidă restanțele legislative.
Legi adoptate la foc automat
✔ Punct unic de acces european la informații publice
Românii ar trebui să aibă, teoretic, acces mai ușor la informațiile din domeniul financiar și al pieței de capital. O lege tehnică, dar extrem de importantă pe hârtie, a trecut fără emoții.
✔ Modificări la circulația pe drumurile publice
OUG nr. 1/2025, care completează celebra OUG 195/2002, a primit undă verde. Noi reguli și ajustări pentru trafic, într-o țară unde problemele din teren se văd cel mai bine la orele de vârf.
✔ Actualizări legislative diverse
OUG 23/2025 a fost aprobată, aducând completări la alte acte normative. Un pachet tehnic, dar esențial pentru „curățenia” legislativă.
✔ Noua Agenție Națională pentru Droguri și Adicții – înființată oficial
O structură cu rol de coordonare în domeniul consumului de droguri și al sănătății mintale. Promisiunea? Politici mai coerente și prevenție. Rămâne de văzut cu ce rezultate.
Banii europeni, în prim-plan – două proiecte majore aprobate
Camera Deputaților a fost for decizional pentru două contracte grele, care privesc infrastructura feroviară:
-
Modernizarea liniei CF Caransebeș–Arad, finanțată prin MRR, cu acte semnate la București și Luxemburg.
-
Reabilitarea liniei Cluj-Napoca–Episcopia Bihor, un alt proiect european strategic pentru vestul țării.
Tot aici a trecut și modificarea Codului administrativ, un subiect mereu fierbinte pentru administrațiile locale.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Hera, noul membru patruped al Jandarmeriei Călărași: un pui de 5 luni pregătit să devină câine de intervenție
Lansare de revistă la Biblioteca Județeană Călărași: MaST Education Magazine ajunge la numărul 5
A murit Rodica Stănoiu, fost ministru al Justiției în guvernul Năstase, la 86 de ani
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
VIDEO. PRIMELE DECLARAȚII ALE VICTIMELOR CONFLICTULUI VIOLENT DIN UNIREA: „AM FOST PUȘI LA PĂMÂNT, LOVIȚI ȘI AMENINȚAȚI CU PISTOLUL”
