Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ 11°C | Anul XI Nr. 528

La zi

Președintele PSD Marcel Ciolacu și-a anunțat candidatura la alegerile prezidențiale. Cine s-a mai înscris în cursă

Published

on

Marcel Ciolacu, președintele Partidului Social Democrat (PSD) și-a anunțat candidatura la alegerile prezidențiale ce vor avea loc toamna aceasta: primul tur pe 24 noiembrie, iar cel de al doilea pe 8 decembrie. Printre ceilalți candidați anunțați deja se numără George Simion (AUR), fiind și primul care și-a anunțat candidatura, dar și programul electoral, Nicolae Ciucă (PNL), Elena Lasconi (USR), sau Mircea Geoană (candidat independent).  

Campania electorală va începe oficial la finalul lunii octombrie, cu o lună înainte de data alegerilor. Până atunci, candidații vor avea nevoie de 200.000 de semnături pentru a putea candida. 

Cine candidează? 

  • George Simion (AUR)Simion a lansat un program cu peste 200 de măsuri, însă majoritatea dintre ele nu pot fi implementate din funcția de președinte și fără o majoritate parlamentară. Măsurile sunt scrise într-un contract pe care îl semnează cu susținătorii, însă actul nu este valid din punct de vedere juridic, precizează Politică la minut. 
  • Nicolae Ciucă (PNL)Ciucă, președintele PNL, nu a prezentat un program politic, însă urmează să publice cartea „Un ostaș în slujba țării”, unde vorbește despre propria tranziție „de la om de armată la om politic”. 
  • Elena Lasconi (USR)Lasconi este președinta USR și ocupă funcția de primar în Câmpulung-Mușcel. Politica la minut scrie că pune accentul pe o comunicare mult mai populistă față de predecesorii USR. 
  • Mircea Geoană (candidat independent) – Geoană este secretar general adjunct al NATO și candidează independent la alegerile prezidențiale. În prezent este cotat cu prima șansă. A fost președinte PSD timp de aproape cinci ani și a pierdut alegerile prezidențiale din 2009 în fața lui Traian Băsescu. 
  • Marcel Ciolacu (PSD)Ciolacu este premierul României și președintele PSD. A anunțat că-și va prezenta „planul pentru România” sâmbătă, la un Congres. 
  • Ana Birchall (candidat independet)Birchall este candidat independent și vine tot din zona PSD, deși susține că în prezent nu mai are legături cu partidul. A fost ministru delegat pentru Afaceri Europene în Guvernul Grindeanu și a asigurat interimatul postului de ministru al Justiției după demisia lui Florin Iordache, conform Politica la minut.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Advertisement

La zi

Elevii de la Clubul Vultech Code Kids, prezenți la Hackathonul de la Biblioteca „Nicolae Iorga” din Ploiești

Published

on

Biblioteca Județeană Călărași a fost reprezentată, astăzi, la Hackathonul organizat la Biblioteca Județeană „Nicolae Iorga” din Ploiești, prin cursanții Clubului Vultech Code Kids – Ion Andrei și Anghel Casian. Cei doi tineri și-au pus la încercare creativitatea și abilitățile de programare în cadrul unei competiții pline de provocări.

Evenimentul se desfășoară sub coordonarea Fundației Progress, fiind parte dintr-un proiect derulat la nivelul Bibliotecii Județene Călărași de Bogdan Ghiță, coordonatorul Clubului Vultech.

De asemenea, la Hackathon participă și reprezentanți ai Bibliotecii Comunale Dorobanțu – doamnele Kiru Tudorița și Ioana Sava –, alături de copiii din clubul Robo Minds Code Kids.

🔹 Organizatorii subliniază că astfel de competiții reprezintă o oportunitate excelentă pentru tineri de a-și dezvolta competențele digitale, spiritul de echipă și pasiunea pentru tehnologie.
🔹 Toți participanții se bucură de o experiență interactivă, în care învățarea se îmbină cu distracția și inovația.

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

La zi

DNA zguduie Compania de Apă Brașov și administrația județeană

Published

on

În dimineața zilei de 18 septembrie 2025, liniștea aparentă a administrației publice din Brașov a fost tulburată de o amplă operațiune a Direcției Naționale Anticorupție. Procurorii anticorupție au efectuat 12 percheziții simultane în județele Brașov și Galați, vizând sediul Companiei de Apă Brașov, Consiliul Județean și mai multe adrese private. Ancheta vizează suspiciuni grave de corupție: dare și luare de mită, precum și trafic de influență.

În centrul investigației se află Liviu Cocoș, directorul general al Companiei de Apă Brașov și prim-vicepreședinte al filialei locale PNL. Alături de el, Șerban Constantin Todorică, vicepreședinte al Consiliului Județean Brașov și secretar general al PNL Brașov, este de asemenea vizat. Potrivit surselor judiciare, rețeaua investigată ar include șase suspecți, printre care un consilier județean, membri ai conducerii companiei și ai administrației locale.

Operațiunea DNA vine pe fondul unor controverse mai vechi legate de remunerațiile exorbitante din cadrul Companiei de Apă Brașov. Fostul director general ar fi beneficiat de un salariu lunar de peste 70.000 de lei brut, iar contractul său includea o clauză de despăgubire de 400.000 de lei în caz de reziliere abuzivă. Aceste cifre au stârnit indignare publică și au alimentat suspiciuni privind gestionarea fondurilor publice.

Ancheta în desfășurare ridică semne de întrebare asupra modului în care funcțiile publice au fost folosite pentru obținerea de foloase necuvenite. DNA investighează dacă întreaga structură administrativă a fost infiltrată de interese politice și economice, într-un mecanism de influență și recompensă care a afectat transparența și integritatea instituțiilor locale.

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

La zi

Schema de evaziune fiscală de 67 milioane de lei din transportul alternativ din România, demascată de DNA

Published

on

Cinci oameni de afaceri au fost reținuți și trimiși în judecată într-un dosar de evaziune fiscală care a generat un prejudiciu de 67.493.417 lei bugetului de stat, în perioada mai 2022 – ianuarie 2025. Aceștia sunt acuzați că au coordonat un sistem complex de societăți comerciale de transport alternativ, prin care au eludat plata taxelor și contribuțiilor fiscale.

Potrivit rechizitoriului întocmit de Direcția Națională Anticorupție (DNA), inculpații au gestionat 14 societăți comerciale care nu au fost înregistrate în evidențele contabile și nu au declarat veniturile impozabile către autoritățile fiscale. În plus, aceștia ar fi evitat încheierea contractelor de muncă, plătind salariile șoferilor „la negru”. Sistemul a implicat peste 1.000 de șoferi colaboratori, atrași de veniturile mai mari obținute fără contribuții legale.

Modul de operare era bine pus la punct: șoferii încheiau contracte de comodat, transferând gratuit autoturismele personale către societățile controlate de inculpați, care obțineau autorizațiile necesare de la Autoritatea Rutieră Română (ARR) și înscrierea pe platformele de ride-sharing. Din sumele încasate de la clienți, platformele rețineau un comision de 25%, iar inculpații opreau între 8 și 12%, restul fiind virat șoferilor. Sumele rămase erau retrase în numerar de la bancomate, în special de inculpații G.N.M. și T.A.C., și folosite pentru achiziționarea de imobile, autoturisme de lux, un restaurant și un service auto.

DNA mai precizează că, pentru a ascunde originea ilicită a banilor, între martie 2023 și octombrie 2024, inculpații G.N.M. și C.A.V. au efectuat operațiuni financiare, inclusiv creditarea unor societăți și achiziții de autoturisme. În plus, inculpații aveau legături cu angajați ai platformelor de ride-sharing, care, contra unor sume de bani (112.000 lei și 7.500 lei), ofereau sprijin pentru înregistrarea șoferilor sau deblocarea conturilor acestora.

Advertisement

În iulie 2024, inculpata C.I.N., angajată a unei platforme, l-a avertizat pe G.N.M. despre o anchetă a DNA, acesta transferând rapid majoritatea șoferilor către firmele controlate de T.A.C. Doi dintre inculpați, angajați ai unei firme de ride-sharing, au încheiat acorduri de recunoaștere a vinovăției pentru luare de mită și favorizarea infractorului, cooperând cu procurorii și oferind detalii esențiale pentru clarificarea cazului. Tribunalul București a dispus pentru unul dintre aceștia o pedeapsă de 2 ani de închisoare cu amânarea executării, iar pentru celălalt o amendă penală de 25.500 lei.

Pentru recuperarea prejudiciului, au fost instituite măsuri asigurătorii asupra bunurilor și sumelor de bani ale inculpaților. Dosarul a fost trimis spre judecare la Tribunalul București, cu propunerea de menținere a acestor măsuri.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading