Breaking News
Polițiștii din Călărași au desfășurat o acțiune pentru siguranță rutieră

Breaking News
Incendiu pe Autostrada Soarelui – 1 august 2025

Pe 1 august 2025, un incendiu de vegetație de proporții a izbucnit în apropierea Autostrăzii Soarelui (A2 București-Constanța), în județul Călărași, generând haos pe unul dintre cele mai circulate drumuri din România. Flăcările, alimentate de vegetația uscată, vântul moderat și temperaturile caniculare, s-au extins rapid pe o suprafață de câteva hectare, în zona dintre localitățile Sărulești și Lehliu Gară, pe sensul spre București. Fumul gros rezultat a învăluit autostrada, reducând vizibilitatea aproape de zero și punând în pericol siguranța șoferilor.
Autoritățile au decis oprirea temporară a traficului pe segmentul afectat, între kilometrii 50 și 60, pentru a permite intervenția echipajelor de pompieri. Coloane lungi de mașini s-au format rapid, iar șoferii, blocați sub soarele arzător, au fost nevoiți să aștepte în condiții dificile. Pentru a descongestiona zona, poliția rutieră a deviat circulația pe Drumul Național 3, însă traseul alternativ a devenit și el aglomerat în scurt timp.
Echipele de pompieri, sprijinite de autospeciale și voluntari locali, au luptat ore în șir pentru a controla incendiul, care amenința să se extindă și mai mult din cauza condițiilor meteorologice nefavorabile. Intervenția a fost complicată de accesul dificil în zona afectată, însă eforturile conjugate au dus la stingerea treptată a focului. După aproximativ trei ore, circulația pe autostradă a fost reluată parțial, inițial pe o singură bandă, apoi în condiții normale, odată ce fumul s-a risipit și riscul a fost eliminat.
Din fericire, nu au fost raportate victime sau accidente rutiere majore, însă incidentul a atras atenția asupra vulnerabilității infrastructurii rutiere în fața incendiilor de vegetație, mai ales în perioadele de secetă prelungită. Autoritățile au emis recomandări pentru șoferi, îndemnându-i să respecte indicațiile poliției, să evite oprirea în zone cu risc și să raporteze imediat orice focar de incendiu observat. Evenimentul a rămas un subiect intens discutat, subliniind necesitatea unor măsuri suplimentare pentru prevenirea unor astfel de situații pe viitor
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Breaking News
UE ridică interdicția lichidelor în bagajul de mână: Cum se aplică noua regulă în aeroporturile din România

Uniunea Europeană a autorizat recent o schimbare majoră în regulile de securitate aeroportuară, permițând pasagerilor să transporte lichide în recipiente cu o capacitate mai mare de 100 ml în bagajul de mână, fără a fi obligați să le scoată la controlul de securitate. Această decizie, care marchează sfârșitul unei restricții impuse în 2006 ca măsură antiteroristă, este posibilă datorită implementării noilor scanere 3D de tip C3, bazate pe tehnologia tomografiei computerizate (CT). Aceste echipamente avansate, capabile să detecteze automat explozibilii lichizi, sunt deja instalate în peste 700 de puncte de control din 21 de state membre UE, inclusiv în România.
În țara noastră, aeroporturile din Cluj-Napoca, Timișoara, Craiova și Sibiu sunt echipate cu aceste scanere moderne, permițând o relaxare a restricțiilor. Conform Serviciului Român de Informații (SRI), care colaborează cu Autoritatea Aeronautică Civilă Română pentru implementarea acestor măsuri, transportul lichidelor, aerosolilor și gelurilor (LAG) în recipiente de până la 2 litri va fi permis doar după instalarea unui nou algoritm de detecție certificat. Totuși, această relaxare nu se aplică încă pe toate aeroporturile din România, cum ar fi Aeroportul Internațional Henri Coandă din București, care continuă să utilizeze scanere tradiționale și să impună limita de 100 ml per recipient, ambalate într-o pungă transparentă de maximum 1 litru.
SRI precizează că, în aeroporturile dotate cu scanere C3, pasagerii nu vor mai fi nevoiți să scoată lichidele sau dispozitivele electronice (laptopuri, tablete) din bagajul de mână în timpul controalelor de securitate. Totuși, implementarea completă a noii reguli depinde de finalizarea testărilor tehnice și de obținerea aprobărilor necesare de la Conferința Europeană a Aviației Civile (CEAC). De exemplu, Aeroportul Internațional Avram Iancu din Cluj-Napoca, pionier în România în adoptarea acestei tehnologii încă din 2022, a fost nevoit să reintroducă temporar limita de 100 ml în 2024 din cauza unor ajustări tehnice cerute de Comisia Europeană. Oficialii estimează că, odată finalizate aceste ajustări, restricțiile vor fi eliminate definitiv.
Până la uniformizarea procedurilor, SRI recomandă pasagerilor să verifice regulile specifice fiecărui aeroport înainte de călătorie, deoarece în locațiile fără scanere C3, limita de 100 ml rămâne în vigoare. Excepțiile actuale, care permit transportul lichidelor peste 100 ml pentru medicamente, alimente pentru bebeluși sau necesități dietetice speciale, vor continua să se aplice. De asemenea, lichidele achiziționate din zonele duty-free vor putea fi transportate în bagajul de mână, cu condiția să fie sigilate în pungi de securitate (STEB) împreună cu dovada achiziției.
Această schimbare, așteptată să fie implementată pe scară largă până la finalul anului 2026 în majoritatea aeroporturilor din UE, promite să reducă timpii de așteptare la controalele de securitate și să ofere o experiență de călătorie mai confortabilă pentru pasageri.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Breaking News
Cutremur politic: vicepremierul Anastasiu, scandal de mită la ANAF!

Un scandal major zguduie scena politică românească, după ce vicepremierul Dragoș Anastasiu, numit în funcție de premierul Ilie Bolojan, a recunoscut în instanță că a plătit mită către o fostă inspectoare ANAF, Angela Burlacu, timp de opt ani, între 2009 și 2017. Informațiile apar în motivarea Curții de Apel București, în dosarul de corupție în care Burlacu a fost condamnată definitiv la 5 ani și 2 luni de închisoare pentru luare de mită și trafic de influență.
Conform documentului judiciar, Anastasiu, în calitate de martor, a declarat că, în urma unui control fiscal la una dintre firmele sale din grupul Eurolines, inspectoarea ANAF Angela Burlacu l-a abordat, semnalând „nereguli grave” în documentele de personal. Aceasta i-a propus încheierea unui contract fictiv de consultanță cu o firmă indicată de ea, prin care s-au plătit lunar aproximativ 2.000 de euro. În schimb, controalele fiscale urmau să fie finalizate rapid și favorabil, inclusiv cu rambursarea TVA-ului. Anastasiu a acceptat, perceput propunerea ca un „șantaj, dar și o formă de protecție” pentru afacerile sale.
Suma totală plătită prin contractul fictiv a fost de 218.582,44 lei, însă mita a continuat și sub forma pachetelor turistice oferite de firmele lui Anastasiu, în valoare totală de peste 784.000 de lei (aproximativ 170.000 de euro). Aceste beneficii, inclusiv vacanțe în Europa, au fost folosite de Burlacu și de apropiații ei, fără a avea un corespondent real în servicii prestate.
Poziția instanței
Curtea de Apel București a calificat drept „ridicolă” ideea că aceste plăți ar fi reprezentat onorarii pentru servicii reale de resurse umane. Judecătorii au stabilit că prezența membrilor familiei inspectoarei în sediile firmelor Eurolines avea doar scopul de a justifica foloasele materiale. De asemenea, instanța a respins tentativa de a masca mita ca sponsorizări, constatând că nu a existat niciun contract de sponsorizare, spre deosebire de alte practici ale grupului Eurolines.
Anastasiu a fost informat periodic despre beneficiile acordate inspectoarei, dar nu a oprit plățile, conform motivării instanței. Declarațiile sale și ale altor martori au confirmat că plățile au fost făcute pentru a asigura controale fiscale favorabile, fiind considerate mită în formă continuată.
Reacții și consecințe politice
Guvernul, prin purtătoarea de cuvânt Ioana Dogioiu, a precizat că Anastasiu nu a avut calitatea de inculpat sau condamnat în dosar, ci doar de martor, și că faptele nu au legătură cu atribuțiile sale de vicepremier. Totuși, scandalul a generat reacții virulente. Senatorul PSD Daniel Zamfir a cerut demisia lui Anastasiu, afirmând că „un vicepremier care comite o infracțiune în formă continuată nu mai poate continua în Guvernul României”. Partidul AUR a mers mai departe, catalogând situația drept o „batjocură” și cerând demiterea imediată a vicepremierului, acuzând ipocrizia reformei promovate de Guvernul Bolojan.
Contextul numirii lui Anastasiu
Dragoș Anastasiu, un antreprenor de succes în turism și fost președinte al Camerei de Comerț și Industrie Româno-Germane, a fost numit vicepremier pentru reformă fără portofoliu de premierul Ilie Bolojan, cu scopul de a eficientiza companiile de stat și de a implementa măsuri de austeritate. Numirea sa a fost controversată, liderii coaliției opunându-se inițial creării unui al cincilea post de vicepremier. Scandalul actual ridică întrebări asupra credibilității sale în a conduce reforme, dat fiind istoricul de corupție recunoscut.
Deși Anastasiu nu a fost inculpat, recunoașterea sa în instanță și detaliile din motivarea Curții de Apel București pun presiune asupra Guvernului Bolojan. Rămâne de văzut dacă Parchetul va redeschide investigațiile privind rolul său activ în acest caz sau dacă presiunea politică și publică va duce la demisia sa. Până în prezent, nici Anastasiu, nici premierul Bolojan nu au oferit un punct de vedere detaliat, iar refuzul Guvernului de a-l demite, conform unor surse, amplifică tensiunile pe scena politică.
Acest caz scoate în evidență probleme sistemice din cadrul ANAF și ridică întrebări despre etica liderilor politici implicați în astfel de practici, mai ales într-un context în care Executivul promovează transparența și austeritatea.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.