Pilotul de aviație, Haralambie I. Răducanu, personalitatea lunii februarie

Muzeul Dunării de Jos Călărași prezintă publicului, în cadrul proiectului ”Mari personalități călărășene”, PERSONALITATEA LUNII FEBRUARIE – Haralambie I. Răducanu – pilot de aviație.

S-a născut la 3 februarie 1911 la Vlăculești Arțari, județul Călărași.

După absolvirea liceului a urmat Școala de Pilotaj a Aeroclubului Brașov, în anul 1936 fiind brevetat ca pilot iar în anul 1937 a urmat școala de Pilotaj de la Buzău unde, avansat la gradul de sergent, a fost brevetat ca pilot militar. Tot la Buzau în anul următor a promovat și școala de Instructori de Zbor.

Advertisement

Activitatea social-profesională: după îndeplinirea stagiului militar (1939 -1940) a fost instructor la Școala de zbor cu motor a Aeroclubului Brașov, iar în anii 1941-1943 a fost instructor de zbor la Aeroclubul C.F.R. București.

Chemat sub arme, evenimentele de la 23 august 1944 I-au găsit pe sergentul aviator Răducanu în Escadrila 11 din Flotila 2 Informații dislocată pe aerodromul Pogoanele. În aceste împrejurări în cadrul unei formații de 9 avioane I.A.R. 39 în zilele de 25, 26 și 27 august 1944 a participat la lovirea cu bombe și cu focul mitralierelor de la bord a unei concentrări de trupe germane din zona Băneasa.

Ulterior de pe aerodromorile Geamana-Pitești și Blaj a executat misiuni de luptă în Turda-Cluj, pentru ca în lunile septembrie – octombrie 1944 de pe aerodromurile Varadia de Mureș și Oradea să execute misiuni în zona Reșița – Timișoara – Arad – Inău.

Rolul și misiunea unităților aeronauticii în desfășurarea acestor operații au fost:
-blocarea materialului german volant și de asistență tehnică, aflat pe terenurile de aviație, precum și capturarea depozitelor de tot felul, ce se găseau pe teritoriul național;
-recunoasterea zonelor de concentrare germană și interzicerea concentrării forțelor pentru a împiedica o acțiune centralizată și în forță;
-interzicerea circulației germane pe toate comunicațiile (aeriene, terestre și fluviale);
-apărarea punctelor sensibile (depozite, aerodroame, poduri, fabrici, uzine etc);
-intervenție prin echipe speciale pentru atingerea sau localizarea incendiilor provocate de bombardamentele germane;
-sprijinirea operațiunilor terestre, cu aviația sau cu artileria antiaeriană, ce a suplinit adeseori lipsa artileriei de câmp.
Revenind în aviația civilă (1945 – 1946) a fost pilot încadrul Asociației aviatice C.F.R. din București, iar ulterior între anii 1947 – 1951, în calitate de comandant a condus școlile de Pilotaj de la Clinceni și Alexandria.
Din 1951 până în 1960 a îndeplinit funcția de șef al Serviciului navigație și personal navigant din Aeroclubul Central Român.

Advertisement

În același timp, între anii 1947 – 1954 a fost și pilotrecepționer.

În activitatea sa, a zburat pe un număr de 27 tipuri de avioane totalizând mai bine de 10.000 de ore de zbor atât pe front cât și în aviația civilă.

Advertisement