La zi
Numărul cazurilor de COVID-19 a crescut cu 71%. Care este explicația medicilor epidemiologi
Recent, la nivel global, numărul cazurilor de COVID-19 a crescut. În România, în ultima săptămână au fost raportate 3.446 de cazuri noi de infectare cu SARS-CoV-2 și 9 decese cauzate de boală, înregistrându-se o creștere de 71% comparativ cu săptămâna anterioară, conform datelor furnizate de Institutul Național de Sănătate Publică și citate de Agerpres. De asemenea, în fiecare lună iulie din ultimii patru ani, epidemiologii de la Centrul American pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC) au observat o creștere semnificativă a cazurilor de COVID-19 și a spitalizărilor, fenomen cunoscut sub denumirea de „valul de vară”.
Factori de mediu și comportamentali, precum utilizarea aerului condiționat și adunările mari, contribuie la valurile de vară.
Numărul de cazuri crește în sezonul vacanțelor deoarece oamenii călătoresc mai frecvent. Călătoriile amplifică numărul de contacte sociale, ceea ce sporește riscul de infecție. Oamenii călătoresc în grupuri, cu autocare, trenuri, vizitează restaurante și alte locuri publice, venind din diverse zone. După vacanțe, aceștia se întorc în locurile lor de origine, răspândind astfel infecția în diferite regiuni.
„Numărul cazurilor de îmbolnăvire cu COVID-19 a crescut dintr-un motiv foarte simplu: ne aflăm în sezonul estival, o perioadă în care lumea pleacă în vacanțe și concedii, mobilitatea este foarte mare atât în țară cât și peste graniță. Unii vin, alții pleacă. Crescând numărul deplasărilor, automat a crescut numărul contactelor și, implicit, numărul infecțiilor”, a explicat medicul epidemiolog Emilian Popovici explozia de îmbolnăviri din ultima perioadă, scrie adevarul.ro.
„Oamenii merg la terase, la restaurante, intră și ies din hoteluri și pensiuni, participă la diferite manifestări artistice și culturale, intră în contact unii cu alții. Este firesc să aducă în țară cu infecția și s-o ducă cu ei mai departe, peste hotare”, continuă specialistul.
Un număr crescut de cazuri de COVID-19 este raportat și în alte țări. Cercetătorii britanici sugerează că explozia recentă a îmbolnăvirilor ar putea fi cauzată în principal de două evenimente majore: încheierea Campionatului European de Fotbal și desfășurarea Jocurilor Olimpice de vară la Paris.
„Există o creștere a valului de vară 2024, la fel cum am văzut în 2021, când a existat și un turneu de fotbal Euro, dovezi că acest lucru a contribuit semnificativ la răspândirea infecției”, a precizat profesorul Mark Woolhouse, expert în epidemiologia bolilor infecțioase la Universitatea din Edinburgh și fost consilier al guvernului britanic, potrivit sursei menționate anterior.
Cum evităm infectarea cu virusul COVID-19
Pentru a evita infectarea cu virusul COVID-19, este important să ne vaccinăm complet și să purtăm măști în spații închise sau aglomerate. Trebuie să ne spălăm frecvent pe mâini cu apă și săpun sau să folosim dezinfectant pe bază de alcool. Să menținem o distanță de 1-2 metri față de alte persoane și să asigurăm o bună ventilație a încăperilor. Să evităm adunările mari și să efectuăm teste COVID-19 periodic, în special înainte de evenimente mari sau după expunerea la persoane infectate. De asemenea, să respectăm recomandările autorităților de sănătate și să ne izolăm dacă avem simptome de COVID-19.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
La zi
GEST DE SUFLET LA CĂMINUL „SF. ANTIM IVIREANUL” – BUNICUȚELE AU TRICOTAT DARURI PENTRU MOȘ NICOLAE, IAR EMOȚIILE AU UMPUT CAMERA
La Căminul „Sfântul Antim Ivireanul”, apropierea sărbătorilor de iarnă a venit cu căldură adevărată. Un grup de bunicuțe a lucrat în ultimele săptămâni la mici daruri tricotate, pregătite cu grijă pentru celelalte rezidente ale centrului. Fiecare surpriză – pufoasă, colorată și făcută cu migală – poartă câte o parte din inima celor care au vrut să dăruiască bucurie.
Darurile au fost împărțite în ajun de Moș Nicolae, iar atmosfera a fost încărcată de emoție. Zâmbete sincere, îmbrățișări, lacrimi de recunoștință – toate au transformat un gest simplu într-o lecție de bunătate.
Pentru aceste femei în vârstă, sărbătoarea nu înseamnă doar a primi, ci mai ales a dărui. Momentul a demonstrat încă o dată că generozitatea nu ține cont de vârstă, ci de inimă.
La final, reprezentanții căminului au transmis mulțumiri celor care au făcut posibil acest moment: Toader Doina, Mimi Alecu, Tania Toma, Carmen Bunea, Ionelia Babacu, Georgiana, Rodica Gheorghe, Elena Bălan și Mariana Duță.
Un mic gest, o mare emoție – iar la Căminul „Sf. Antim Ivireanul”, spiritul sărbătorilor a sosit mai devreme decât oriunde.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Profesoara universitară Rodica Mihaela Stănoiu, care a ocupat funcția de ministru al Justiției în cabinetul Adrian Năstase între decembrie 2000 și martie 2004, a încetat din viață pe 3 decembrie 2025, la vârsta de 86 de ani.
Născută pe 10 mai 1939 în localitatea Nucet, județul Dâmbovița, Rodica Stănoiu a fost o figură importantă în justiția românească de la începutul anilor 2000, într-o perioadă de intense reforme pentru aderarea la Uniunea Europeană și de controverse privind independența sistemului judiciar.
După 1990, a intrat în politică, devenind senator din partea PDSR (ulterior PSD) pentru județul Olt, cu mai multe mandate consecutive începând din 1996.
Pe plan academic, a absolvit Facultatea de Drept a Universității din București în 1961, a obținut doctoratul în drept în 1975 și a urmat stagii de specializare în criminologie și drept comparat la universități din Montreal și Strasbourg. După 1990, a predat la instituții precum Universitatea „Spiru Haret” și Universitatea Creștină „Dimitrie Cantemir”, fiind autoare a numeroase lucrări în domeniul criminologiei și dreptului penal.
Mandatul de ministru al Justiției
Numită în decembrie 2000, Rodica Stănoiu a coordonat reorganizarea Ministerului Justiției și numiri cheie în sistem, în contextul monitorizării europene. Mandatul său a fost asociat cu dezbateri aprinse privind arhivele fostei Direcții Generale de Protecție și Anticorupție (SIPA), suspectate că ar fi fost folosite pentru presiuni asupra magistraților.
După 2004, a ocupat poziții precum consilier prezidențial pentru securitate națională și șef al Administrației Prezidențiale în mandatul lui Ion Iliescu, înainte de a reveni în Senat. Ulterior, s-a retras treptat din politică, rămânând activă în mediul academic și în dezbateri de specialitate pe teme de drept penal.
Specialistă în criminologie și drept penal
Dincolo de cariera politică, Rodica Stănoiu a fost recunoscută ca expert în criminologie, cercetător la Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române și participant la conferințe internaționale. A condus asociații profesionale în domeniu și a contribuit la proiecte de lege în materie penală. Foști studenți și colaboratori i-au apreciat contribuția la formarea generațiilor de juriști, deși numele său a rămas legat de controversele anilor 2000.
În ultimii ani, a apărut rar în public, limitându-se la comentarii punctuale pe teme de justiție și politică penală.
Verdictul definitiv de colaborare cu Securitatea
Cariera Rodicăi Stănoiu a fost umbrită de acuzațiile de colaborare cu fosta Securitate. În 2006, CNSAS a stabilit că ar fi furnizat note informative sub pseudonimele „Sanda” și „Georgeta” între 1983 și 1987. Ea a contestat decizia, invocând erori și falsuri.
După un lung proces, Curtea de Apel Oradea a menținut verdictul în 2012, iar Înalta Curte de Casație și Justiție l-a confirmat definitiv în 2014, concluzionând că a colaborat ca poliție politică. Pe fondul scandalului, a părăsit PSD în 2006 și s-a alăturat Partidului Conservator în 2007. Până la final, a negat public acuzațiile, susținând că notele i-au fost atribuite pe nedrept.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Stimați utilizatori, vă transmitem atașat lista cu planificarea citirii contoarelor din apartamente, aferente lunii DECEMBRIE 2025
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
GEST DE SUFLET LA CĂMINUL „SF. ANTIM IVIREANUL” – BUNICUȚELE AU TRICOTAT DARURI PENTRU MOȘ NICOLAE, IAR EMOȚIILE AU UMPUT CAMERA
ITM Călărași, bilanț dur în noiembrie: amenzi de peste 167.000 lei și zeci de nereguli descoperite la angajatori din județ
Hera, noul membru patruped al Jandarmeriei Călărași: un pui de 5 luni pregătit să devină câine de intervenție
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
VIDEO. PRIMELE DECLARAȚII ALE VICTIMELOR CONFLICTULUI VIOLENT DIN UNIREA: „AM FOST PUȘI LA PĂMÂNT, LOVIȚI ȘI AMENINȚAȚI CU PISTOLUL”
