Știri
Numărul angajaților MAI arestați preventiv a crescut cu 79%, arată bilanțul Direcției Generale Anticorupție
Un număr de 68 de angajaţi ai Ministerului Afacerilor Interne (MAI) au fost arestaţi preventiv în 2021, ceea ce reprezintă o creştere cu 79% faţă de anul precedent, potrivit bilanţului activităţii Direcţiei Generale Anticorupţie făcut public joi, în prezenţa ministrului Afacerilor Interne, Lucian Bode.
„Din perspectiva măsurilor preventive dispuse, au fost arestate preventiv (inclusiv măsura arestului la domiciliu/reşedinţa) 182 persoane (+43%), dintre care 68 lucrători MAI (+79%). 255 lucrători MAI (+45%) au primit calitatea de suspect (176 pentru infracţiuni de corupţie şi 79 pentru alte fapte)”, potrivit unui comunicat al DGA transmis, joi, AGERPRES.
Totodată, 178 de lucrători MAI au fost inculpaţi (+24%), dintre care 141 pentru infracţiuni de corupţie şi 37 pentru alte fapte, iar alte 668 persoane din afara MAI (+2%) au fost cercetate tot în calitate de inculpat (491 pentru fapte de corupţie şi 177 pentru alte fapte).
În ceea ce priveşte prevenirea corupţiei în rândul personalului MAI, în anul 2021 au fost realizate 4.434 activităţi de informare şi instruire anticorupţie (+128% comparativ cu anul 2020), la care au participat 52.627 angajaţi ai MAI (+103%), dintre care 9.313 manageri şi 43.314 angajaţi cu funcţii de execuţie.
„Ca urmare a politicilor preventive iniţiate şi transpuse în practică, au fost consemnate 212 situaţii în care funcţionarii ministerului au sesizat DGA atunci când li s-au oferit sume de bani sau alte foloase în schimbul unor servicii, ori au denunţat implicarea unor colegi în comiterea unor fapte de corupţie (+39%)”, arată sursa citată.
Totodată, a fost elaborat Raportul anual de evaluare a incidentelor de integritate înregistrate la nivelul MAI, document transmis Secretariatului Tehnic al SNA.
„Precizăm că în anul 2021 au fost comunicate şi luate în evidenţă 50 incidente de integritate, cu trei mai multe faţă de anul anterior. La acest punct se poate evidenţia scăderea cu 40% (de la 185 la 111) a numărului de angajaţi MAI care au făcut obiectul incidentelor de integritate în intervalul supus analizei”, arată DGA.
În instrumentarea dosarelor penale, realizată sub directa coordonare a procurorilor, se arată că, în perioada analizată, au fost consemnate 1.449 sesizări cu caracter penal înregistrate la nivelul structurilor unităţii (+19% comparativ cu anul 2020), care au fost înaintate structurilor de parchet.
Din punct de vedere al finalităţii actelor procedurale întocmite de lucrătorii de poliţie judiciară ai DGA, procurorii de caz au emis rechizitorii în 227 dosare penale, fiind înregistrate totodată 97 acorduri de recunoaştere a vinovăţiei înaintate instanţelor de judecată (+3%).
Cadrele de poliţie judiciară ale DGA au pus în executare 604 mandate de percheziţie, dintre care 187 au fost structuri ale aparatului propriu şi 417 structuri subordonate.
În intervalul analizat, s-au desfăşurat 97 activităţi de prindere în flagrant, ocazii cu care au fost depistate 114 persoane. Tot în 2021 au fost realizate 253 de activităţi de instruire şi îndrumare a membrilor grupurilor de lucru pentru prevenirea corupţiei/consilierilor pentru integritate constituite la nivelul MAI, la care au participat 898 persoane.
Aceste activităţi s-au finalizat prin întocmirea rapoartelor de monitorizare a riscurilor de corupţie aferente anului 2020 şi adoptarea registrelor revizuite ale riscurilor de corupţie pentru anul 2021.
sursa: Agerpres.ro, Sursa foto: Inquam Photos / Cornel Putan
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Sportul din Călărași trece printr-o perioadă de reașezare, iar strategia pentru următorii ani pune în prim-plan creșterea generațiilor tinere. Mesajul transmis de reprezentanții Consiliului Județean este limpede: după ani marcați de dificultăți, modelul de dezvoltare trebuie reconstruit de la bază, cu accent pe centrul de copii și juniori.
Potrivit acestora, Dunărea Călărași se află într-un amplu proces de reconstrucție. Dacă în trecut s-a atins și zona performanței mari, situația actuală cere o abordare realistă: fără a exclude performanța, obiectivul principal devine formarea și susținerea noilor generații de sportivi.
„Am depășit acea perioadă neagră. Dunărea Călărași este în reconstrucție. Dacă am gustat marea performanță, astăzi trebuie să revenim la creșterea copiilor în Călărași. Nu excludem performanța, dar nu performanța nefundamentată este scopul nostru astăzi”, a fost mesajul transmis.
„Scopul nostru este să dezvoltăm centrul de copii și juniori.”
Conducerea județeană subliniază că obiective există în toate ramurile sportive, iar unele dintre ele sunt deja asumate ca obligații morale și instituționale. Un exemplu este secția de box, acolo unde Călărașiul se bucură de un campion european și o medalie de bronz la nivel continental – rezultate care impun continuitate și sprijin susținut.
„Trebuie să sprijinim acești copii, care în mod natural au talent și aduc performanțe”, arată reprezentanții CJ Călărași.
Totodată, autoritățile anunță că vor rămâne aproape de sportul de masă. De la canotaj la șah, de la lupte la tenis de masă, până la scrimă sau pentatlon, toate ramurile sportive destinate copiilor sunt încurajate în prezent.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Strategie: sănătate, turism și cultură. Podul peste brațul Borcea și dezvoltarea „Micii Delte” – obiective majore în lucru
Președintele Consiliului Județean Călărași, Vasile Iliuță, a reiterat că prioritățile administrației județene rămân neschimbate: investițiile în sănătate, modernizarea patrimoniului cultural și dezvoltarea turistică a zonei Dunării. Acesta a subliniat că proiectele începute în ultimii ani vor continua, chiar dacă unele au întâmpinat blocaje temporare la nivel procedural.
„Proiectele au fost clare încă de la început: sănătatea, turismul și partea culturală, odată cu restaurarea Prefecturii. Toate vor continua în aceeași direcție. Turismul rămâne unul din proiectele pe care mi le doresc în continuare”, a declarat Iliuță.
Printre investițiile vizate se află podul peste brațul Borcea, dar și valorificarea celor 13 hectare de teren aflate în proprietatea Consiliului Județean, pe insulă. Obiectivul este crearea unei zone turistice importante, capabile să atragă vizitatori nu doar din județ, ci din toată țara.
„Vrem să dezvoltăm o zonă turistică ce poate conta la nivel național, pentru turiștii care descoperă Călărașiul, zona noastră – mica deltă a României”, a subliniat președintele CJ.
Iliuță a recunoscut că procesul birocratic a încetinit lucrările pregătitoare. Referatul privind scoaterea studiului de fezabilitate și realizarea proiectului tehnic a fost blocat din cauza unei ordonanțe. În acest moment, administrația se află în procedura de contractare a unui consultant, care va elabora studiul necesar accesării finanțării.
„Suntem în faza de a lua serviciile unui consultant pentru întocmirea studiului de fezabilitate, iar ulterior proiectul va putea fi finanțat printr-un credit al Consiliului Județean”, a explicat Iliuță.
O nouă zonă turistică – de la Plaja Mare până la Silozuri
Întrebat despre posibilitățile de extindere a turismului în alte zone ale municipiului, președintele CJ a menționat că deja se conturează o direcție de dezvoltare în proximitatea Plajei Mari, în spatele acesteia, pe traseul care pornește din zona de îmbarcațiuni și continuă până spre silozuri.
„Se dezvoltă o zonă turistică în spatele Plajei Mari. Proiectul începe din zona de îmbarcațiuni și continuă după Plaja Mare, până la siloz, aproape de silozuri”, a precizat acesta.
Administrația județeană mizează astfel pe extinderea accesului la Dunăre, amenajarea de spații pentru agrement, infrastructură de promenadă și potențiale investiții private.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Vasile Iliuță avertizează: „Cea mai mare provocare până în 2028 va fi supraviețuirea localităților care nu își pot susține cheltuielile”
Președintele Consiliului Județean Călărași, Vasile Iliuță, a lansat un avertisment ferm privind situația financiară a administrațiilor locale, subliniind că perioada următoare va aduce schimbări majore în structura teritorială. Potrivit acestuia, mai multe localități din județ riscă să fie comasate până în 2028, dacă nu reușesc să-și acopere cheltuielile de funcționare.
„Aici va fi cea mai mare problemă a viitorului pentru județ – comasarea localităților care nu își pot susține cheltuielile. Dacă nu pot funcționa, nu vor mai avea viitor administrativ”, a explicat Iliuță.
Neîmplinirile unui deceniu de mandat
Întrebat care sunt proiectele pe care nu a reușit să le finalizeze în cei nouă ani de mandat, președintele CJ a făcut două confesiuni esențiale:
1. Modernizarea completă a sistemului de protecție socială
Iliuță spune că și-ar fi dorit ca toate centrele pentru copii și vârstnici să fie modernizate complet, astfel încât beneficiarii să aibă condiții la standarde actuale. „Mi-aș fi dorit ca toate clădirile sistemului de protecție socială să fie modernizate. Este un obiectiv la care țin foarte mult”, a declarat acesta.
2. Dezvoltarea unui ansamblu cultural reprezentativ la nivel european
Președintele CJ și-ar fi dorit ca județul să aibă cel mai mare ansamblu folcloric din regiune, nu doar prezent la nivel național, ci capabil să participe și la competiții internaționale. „Constrângerile financiare și bugetul mic raportat la numărul de locuitori nu ne-au permis acest lucru”, a spus el.
Iliuță a explicat că bugetul județean este anual printre cele mai mici din țară, fiind direct proporțional cu populația județului. Această limitare a făcut ca investițiile mari în cultură și protecție socială să avanseze greu.
Salariile medicilor, între competiție regională și riscul de migrare
În finalul declarației, președintele CJ a atins o temă sensibilă: atractivitatea sistemului medical din Călărași în contextul unei posibile creșteri cu 10% a salariilor pentru orele medicale în alte județe.
„Dacă alte județe vor oferi o creștere de 10% la salariile medicilor, va mai fi Călărașiul atractiv pentru personalul medical? Este o întrebare esențială pentru viitor”, a punctat Iliuță.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Lipsa specialiștilor blochează funcționarea mamografului. Bogdan Mihai: „Problema nu este aparatura, ci imposibilitatea medicilor de a se reloca”
CJ Călărași / Auraș Ionescu „Prioritatea este creșterea copiilor și juniorilor”
Criză în sistemul de salubritate din județ: Iliuță explică decizia de a trece infrastructura la Consiliul Județean pentru a evita creșterea tarifelor
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
VIDEO. PRIMELE DECLARAȚII ALE VICTIMELOR CONFLICTULUI VIOLENT DIN UNIREA: „AM FOST PUȘI LA PĂMÂNT, LOVIȚI ȘI AMENINȚAȚI CU PISTOLUL”
