Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ 36°C | Anul XI Nr. 524

Știri

Numărul angajaților MAI arestați preventiv a crescut cu 79%, arată bilanțul Direcției Generale Anticorupție

Published

on

Un număr de 68 de angajaţi ai Ministerului Afacerilor Interne (MAI) au fost arestaţi preventiv în 2021, ceea ce reprezintă o creştere cu 79% faţă de anul precedent, potrivit bilanţului activităţii Direcţiei Generale Anticorupţie făcut public joi, în prezenţa ministrului Afacerilor Interne, Lucian Bode.

„Din perspectiva măsurilor preventive dispuse, au fost arestate preventiv (inclusiv măsura arestului la domiciliu/reşedinţa) 182 persoane (+43%), dintre care 68 lucrători MAI (+79%). 255 lucrători MAI (+45%) au primit calitatea de suspect (176 pentru infracţiuni de corupţie şi 79 pentru alte fapte)”, potrivit unui comunicat al DGA transmis, joi, AGERPRES.

Totodată, 178 de lucrători MAI au fost inculpaţi (+24%), dintre care 141 pentru infracţiuni de corupţie şi 37 pentru alte fapte, iar alte 668 persoane din afara MAI (+2%) au fost cercetate tot în calitate de inculpat (491 pentru fapte de corupţie şi 177 pentru alte fapte).

În ceea ce priveşte prevenirea corupţiei în rândul personalului MAI, în anul 2021 au fost realizate 4.434 activităţi de informare şi instruire anticorupţie (+128% comparativ cu anul 2020), la care au participat 52.627 angajaţi ai MAI (+103%), dintre care 9.313 manageri şi 43.314 angajaţi cu funcţii de execuţie.

Advertisement

„Ca urmare a politicilor preventive iniţiate şi transpuse în practică, au fost consemnate 212 situaţii în care funcţionarii ministerului au sesizat DGA atunci când li s-au oferit sume de bani sau alte foloase în schimbul unor servicii, ori au denunţat implicarea unor colegi în comiterea unor fapte de corupţie (+39%)”, arată sursa citată.

Totodată, a fost elaborat Raportul anual de evaluare a incidentelor de integritate înregistrate la nivelul MAI, document transmis Secretariatului Tehnic al SNA.

„Precizăm că în anul 2021 au fost comunicate şi luate în evidenţă 50 incidente de integritate, cu trei mai multe faţă de anul anterior. La acest punct se poate evidenţia scăderea cu 40% (de la 185 la 111) a numărului de angajaţi MAI care au făcut obiectul incidentelor de integritate în intervalul supus analizei”, arată DGA.

În instrumentarea dosarelor penale, realizată sub directa coordonare a procurorilor, se arată că, în perioada analizată, au fost consemnate 1.449 sesizări cu caracter penal înregistrate la nivelul structurilor unităţii (+19% comparativ cu anul 2020), care au fost înaintate structurilor de parchet.

Din punct de vedere al finalităţii actelor procedurale întocmite de lucrătorii de poliţie judiciară ai DGA, procurorii de caz au emis rechizitorii în 227 dosare penale, fiind înregistrate totodată 97 acorduri de recunoaştere a vinovăţiei înaintate instanţelor de judecată (+3%).

Advertisement

Cadrele de poliţie judiciară ale DGA au pus în executare 604 mandate de percheziţie, dintre care 187 au fost structuri ale aparatului propriu şi 417 structuri subordonate.

În intervalul analizat, s-au desfăşurat 97 activităţi de prindere în flagrant, ocazii cu care au fost depistate 114 persoane. Tot în 2021 au fost realizate 253 de activităţi de instruire şi îndrumare a membrilor grupurilor de lucru pentru prevenirea corupţiei/consilierilor pentru integritate constituite la nivelul MAI, la care au participat 898 persoane.

Aceste activităţi s-au finalizat prin întocmirea rapoartelor de monitorizare a riscurilor de corupţie aferente anului 2020 şi adoptarea registrelor revizuite ale riscurilor de corupţie pentru anul 2021.

sursa: Agerpres.ro, Sursa foto: Inquam Photos / Cornel Putan

Advertisement
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Știri

Vlad Pascu a fost condamnat definitiv la 10 ani de închisoare în dosarul 2 Mai

Published

on

Vlad Pascu a fost condamnat definitiv la zece ani de închisoare, după ce Curtea de Apel Constanța a menținut decizia primei instanțe. Pe 19 august s-au împlinit doi ani de la accidentul prin care a omorât doi tineri și a rănit alți trei. 

„Dosarul 2 Mai a ajuns la final. Totul a ramas cum știți. 10 ani de închisoare pentru Vlad Pascu. O poveste tristă,tristă”, a transmis avocatul, printr-o postare pe Facebook. Continuarea, aici.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

Jandarmii din Călărași, în acțiune pe Canalul Siderurgic pentru prevenirea braconajului piscicol

Published

on

Inspectoratul de Jandarmi Județean (IJJ) Călărași a desfășurat miercuri, 20 august, o acțiune de prevenire și combatere a pescuitului ilegal pe Canalul Siderurgic.

Pe parcursul activității, jandarmii au verificat zonele frecventate de pescari și au purtat discuții cu aceștia pentru a le reaminti prevederile legale care reglementează pescuitul sportiv și comercial.

🔹 În cadrul acțiunii:

  • au fost legitimate 10 persoane;
  • au fost controlate uneltele de pescuit utilizate;
  • nu au fost constatate fapte de natură penală și nu s-au aplicat sancțiuni contravenționale conform O.U.G. 23/2008 privind pescuitul și acvacultura.

Reprezentanții Jandarmeriei Călărași transmit că astfel de controale vor continua, atât independent, cât și în colaborare cu alte instituții, pentru protejarea resurselor acvatice și prevenirea activităților ilegale din zonă.

Cetățenii sunt încurajați să semnaleze orice situație de braconaj piscicol la numărul unic de urgență 112.

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

Președintele Colegiului Farmaciștilor Călărași: „Serviciul farmaceutic de noapte este un serviciu public și ar trebui susținut de autorități”

Published

on

În urma publicării materialului despre lipsa farmaciilor de gardă din municipiul Călărași, redacția Călărași Press a primit un punct de vedere din partea farmacistului Postelnicu Doru, președintele Colegiului Farmaciștilor Călărași.

Reamintim că, în discuția avută cu redacția noastră, președintele Colegiului Farmaciștilor Călărași a subliniat faptul că farmaciile nu își permit să asigure program non-stop doar din resurse proprii, iar gărzile de noapte ar trebui tratate drept un serviciu public, sprijinit financiar de autoritățile locale și de Ministerul Sănătății.

Exemplul Bulgariei: cum sprijină statul farmaciile

Pentru a identifica soluții concrete, președintele Colegiului Farmaciștilor Călărași a solicitat informații oficiale de la Uniunea Farmaceutică din Bulgaria. Într-un document transmis de președintele acesteia, Dimitar Marinov, sunt prezentate măsuri aplicate peste Dunăre pentru a susține continuitatea serviciilor farmaceutice.

Advertisement

Printre acestea:

  • Sprijin financiar direct pentru farmaciile deschise 24/7 sau pentru cele aflate în zone izolate.
  • Plăți suplimentare pentru serviciile de eliberare a medicamentelor compensate, de până la 15% din valoarea produsului (nu mai mult de 12,50 euro).
  • Reguli clare de adaos comercial, diferențiate în funcție de prețul medicamentului, pentru a asigura un echilibru între sustenabilitate și accesibilitate.
  • Control digitalizat al medicamentelor, care a redus fraudele și concurența neloială.

„În Bulgaria, farmacistul care face gardă de noapte nu mai este lăsat singur să suporte costurile. Statul intervine și compensează financiar acest serviciu public. Este un model pe care și România ar trebui să îl ia în calcul”, a subliniat farmacistul Postelnicu Doru.

În timp ce la Călărași oamenii rămân fără acces la medicamente după ora 23:00, vecinii bulgari au găsit soluții concrete prin care să mențină farmacii deschise non-stop sau să sprijine unitățile aflate în zone greu accesibile.

Întrebarea care rămâne este: cine își va asuma în România rolul de a transforma serviciul farmaceutic de noapte într-un adevărat serviciu public, așa cum se întâmplă deja peste graniță?

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Advertisement
Continue Reading