Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ 9°C | Anul XI Nr. 539

La zi

Nouă ani de la Colectiv: Călărășenii comemorează viețile pierdute

Published

on

În noaptea de 30 octombrie 2015, în clubul Colectiv din București, zeci de tineri și-au pierdut viața în urma unui incendiu devastator. Amintirea acelei nopți rămâne vie, o rană deschisă pentru noi toți. În acea noapte, sistemul s-a dovedit a fi vulnerabil și corupt, iar consecințele au fost tragice.

Au trecut nouă ani de la acel moment care ne-a zguduit pe toți, dar durerea este la fel de intensă pentru familiile și prietenii celor dispăruți. Această tragedie, scrisă cu lacrimi și durere în pomelnicul colectiv, este un capitol al neputinței și al nedreptății, dar și al solidarității. Îmi amintesc cum sute de oameni, mulți din Călărași, s-au adunat pentru a împărtăși suferința celor afectați, pentru a-și exprima compasiunea pentru acele familii care și-au pierdut copiii, nepoții, prietenii în acea noapte de coșmar.

Eram un copil atunci, nici măcar nu împlinisem 20 de ani, și am văzut cum toate posturile de televiziune au devenit o singură voce, una de doliu național. Televizoarele noastre erau roșii de durere, iar în fiecare postare de pe rețelele sociale, fiecare feed, se simțea disperarea unui popor. Atunci am înțeles doar că asistam la o tragedie, dar cu timpul am aflat mai mult – că aceasta nu era doar o întâmplare, ci o consecință a nepăsării și a corupției. Niște oameni au ajuns în cele din urmă după gratii, însă doar parțial. Sistemul de legi pare că protejează uneori mai mult pe cei vinovați decât pe victime și familiile lor.

În acea noapte, Ministerul de Interne a instituit Planul Roșu de intervenție, iar Guvernul a decretat trei zile de doliu național. În urma presiunii populare, a protestelor de stradă, pe 4 noiembrie, Victor Ponta, prim-ministrul de atunci, și-a dat demisia, alături de guvernul său. Primarul Cristian Popescu Piedone, care a semnat autorizația de funcționare a clubului, a fost condamnat la patru ani de închisoare pentru abuz în serviciu – mult sub sentința inițială de opt ani și jumătate. Dar verdictul acesta, din păcate, nu șterge durerea, nu vindecă rănile.

Advertisement

În acea noapte, au pierit 64 de persoane, iar numărul răniților a fost de ordinul sutelor. Mulți dintre ei au rămas cu cicatrici fizice și emoționale care le vor aminti toată viața de acea tragedie. Acest incendiu a fost cea mai gravă tragedie din România dintr-un club de noapte și cel mai mare dezastru după accidentul aviatic de la Balotești din 1995.

Sunt multe lucruri pe care le-am învățat atunci. Am învățat că orice eroare, orice pas greșit în sistem, poate costa vieți. Că responsabilitatea față de oameni, față de comunitate, ar trebui să fie pe primul loc, nu interesele sau birocrația. Și am mai învățat că amintirea este o datorie. De aceea, în fiecare an ne adunăm în același loc pentru a comemora sufletele celor plecați, pentru a le aminti și a le onora sacrificiul.

Anul acesta, așa cum facem de fiecare dată, ne vom întâlni din nou. Vom fi acolo, cu candele aprinse și flori, pentru a spune că nu am uitat. Acel loc, acel memorial, este un simbol al durerii, al luptei pentru dreptate și al dorinței de schimbare. Sufletele celor plecați sunt cu noi, iar memoria lor trebuie să rămână vie, să ne amintească mereu că un astfel de sacrificiu nu trebuie să mai fie cerut niciodată.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Advertisement

La zi

Camera Deputaților a dat drumul pe bandă rulantă la legi care schimbă jocul în România

Published

on

Camera Deputaților a avut o ședință-maraton în 3 decembrie 2025, în care aleșii au votat pe bandă rulantă legi cu impact direct asupra buzunarului public, infrastructurii și instituțiilor-cheie din țară. Totul într-un ritm alert, în stilul deja cunoscut de final de an, când Parlamentul trage tare să închidă restanțele legislative.

Legi adoptate la foc automat

✔ Punct unic de acces european la informații publice
Românii ar trebui să aibă, teoretic, acces mai ușor la informațiile din domeniul financiar și al pieței de capital. O lege tehnică, dar extrem de importantă pe hârtie, a trecut fără emoții.

✔ Modificări la circulația pe drumurile publice
OUG nr. 1/2025, care completează celebra OUG 195/2002, a primit undă verde. Noi reguli și ajustări pentru trafic, într-o țară unde problemele din teren se văd cel mai bine la orele de vârf.

✔ Actualizări legislative diverse
OUG 23/2025 a fost aprobată, aducând completări la alte acte normative. Un pachet tehnic, dar esențial pentru „curățenia” legislativă.

Advertisement

✔ Noua Agenție Națională pentru Droguri și Adicții – înființată oficial
O structură cu rol de coordonare în domeniul consumului de droguri și al sănătății mintale. Promisiunea? Politici mai coerente și prevenție. Rămâne de văzut cu ce rezultate.

Banii europeni, în prim-plan – două proiecte majore aprobate

Camera Deputaților a fost for decizional pentru două contracte grele, care privesc infrastructura feroviară:

  • Modernizarea liniei CF Caransebeș–Arad, finanțată prin MRR, cu acte semnate la București și Luxemburg.

  • Reabilitarea liniei Cluj-Napoca–Episcopia Bihor, un alt proiect european strategic pentru vestul țării.

Tot aici a trecut și modificarea Codului administrativ, un subiect mereu fierbinte pentru administrațiile locale.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Advertisement
Continue Reading

La zi

S-a terminat cu șmecheriile! ANAF pune capăt epocii de aur a samsarilor de mașini second-hand din Europa

Published

on

S-a încheiat era profiturilor ușoare pentru samsarii de mașini second-hand. ANAF a dezvoltat un sistem avansat de monitorizare a importurilor de autoturisme din Uniunea Europeană, anunțând rezultate impresionante în combaterea evaziunii fiscale.

Principala țintă nu sunt persoanele fizice care își cumpără mașini din străinătate (unde regulile sunt simple), ci firmele și PFA-urile care aduc vehicule din UE, inclusiv modele de lux sau „vechituri”. România rămâne o piață atractivă pentru astfel de importuri, dar regulile fiscale sunt stricte.

Una dintre cele mai importante prevederi: deducerea TVA la achiziția, leasingul sau închirierea autoturismelor este limitată la 50% dacă mașina este folosită mixt (profesional și personal). Aceeași limită se aplică și la cheltuielile aferente (reparații, combustibil etc.). Doar utilizarea exclusiv profesională permite deducere integrală, dar trebuie dovedită cu documente solide: foi de parcurs, ordine de deplasare etc. În lipsa lor, ANAF consideră utilizare mixtă și aplică sancțiuni.

În iulie 2025, Fiscul a emis decizii de impunere de peste 12,5 milioane de lei către 286 de firme (din 470 controlate), care au dedus ilegal TVA la 542 de mașini de lux importate, în valoare totală de 48,6 milioane euro. Amenzile s-au ridicat la aproape 720.000 de lei.

Advertisement

Cum funcționează verificările ANAF? Achizițiile intracomunitare sunt analizate special după patru criterii: vechimea mașinii, tipul beneficiarului (fizic sau juridic), dacă e comerciant sau nu și proveniența furnizorului. Se vânează fraude precum „missing trader” (cumpără fără TVA, vinde cu TVA și dispar) sau „remote trader” (vânzări online fără înregistrare TVA).

ANAF primește date în timp real de la Registrul Auto Român (RAR) și Eurofisc, ceea ce permite identificarea rapidă a neregulilor, inclusiv facturi false. Recent, la finalul lui noiembrie 2025, a fost descoperit un prejudiciu de 29 milioane de lei la o firmă din comerțul cu mașini second-hand, care aplica abuziv regimul de marjă de profit. Un alt dosar, deschis cu DNA, vizează un lanț de firme fantomă cu prejudiciu de peste 90 milioane lei.

Controalele masive continuă, iar cei care încearcă să ocolească regulile riscă amenzi usturătoare și obligații suplimentare de plată. Epoca importurilor fără griji s-a încheiat definitiv!

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Advertisement
Continue Reading

La zi

A murit Artan (Adrian Pleșca), legendarul fondator al trupelor Timpuri Noi și Partizan, la doar 64 de ani

Published

on

Rockul românesc este în doliu: Adrian Pleșca, cunoscut de o țară întreagă drept Artan, a încetat din viață marți, 2 decembrie 2025, la vârsta de 64 de ani. Potrivit bucurestifm.ro, artistul ar fi suferit un accident vascular cerebral fulgerător.

Născut pe 31 martie 1961 la București, Artan a fost una dintre cele mai recognoscibile și iubite voci ale scenei rock autohtone. Încă din copilărie a studiat vioara, pianul și contrabasul, iar în 1982 a pus bazele trupei Timpuri Noi alături de Răzvan Moldovan – una dintre cele mai influente formații ale anilor ’80-’90. Ulterior a fondat Partizan, continuându-și traiectoria cu același stil rebel și versuri care au marcat generații.

Pe lângă activitatea din trupe, Artan a fost și membru al Corului Radio România, demonstrând o versatilitate muzicală rar întâlnită.

Vestea morții sale a fost anunțată în această seară pe Facebook de către prietenii și colegii săi, Ștefan Zaharescu și Gabi „Pipai” Andrieș, provocând un val de tristețe și mesaje de condoleanțe în întreaga comunitate rock.

Advertisement

Odihnește-te în pace, Artan! Rockul românesc nu va mai suna la fel fără vocea ta inconfundabilă.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading