La zi
Nouă ani de la Colectiv: Călărășenii comemorează viețile pierdute
În noaptea de 30 octombrie 2015, în clubul Colectiv din București, zeci de tineri și-au pierdut viața în urma unui incendiu devastator. Amintirea acelei nopți rămâne vie, o rană deschisă pentru noi toți. În acea noapte, sistemul s-a dovedit a fi vulnerabil și corupt, iar consecințele au fost tragice.
Au trecut nouă ani de la acel moment care ne-a zguduit pe toți, dar durerea este la fel de intensă pentru familiile și prietenii celor dispăruți. Această tragedie, scrisă cu lacrimi și durere în pomelnicul colectiv, este un capitol al neputinței și al nedreptății, dar și al solidarității. Îmi amintesc cum sute de oameni, mulți din Călărași, s-au adunat pentru a împărtăși suferința celor afectați, pentru a-și exprima compasiunea pentru acele familii care și-au pierdut copiii, nepoții, prietenii în acea noapte de coșmar.
Eram un copil atunci, nici măcar nu împlinisem 20 de ani, și am văzut cum toate posturile de televiziune au devenit o singură voce, una de doliu național. Televizoarele noastre erau roșii de durere, iar în fiecare postare de pe rețelele sociale, fiecare feed, se simțea disperarea unui popor. Atunci am înțeles doar că asistam la o tragedie, dar cu timpul am aflat mai mult – că aceasta nu era doar o întâmplare, ci o consecință a nepăsării și a corupției. Niște oameni au ajuns în cele din urmă după gratii, însă doar parțial. Sistemul de legi pare că protejează uneori mai mult pe cei vinovați decât pe victime și familiile lor.
În acea noapte, Ministerul de Interne a instituit Planul Roșu de intervenție, iar Guvernul a decretat trei zile de doliu național. În urma presiunii populare, a protestelor de stradă, pe 4 noiembrie, Victor Ponta, prim-ministrul de atunci, și-a dat demisia, alături de guvernul său. Primarul Cristian Popescu Piedone, care a semnat autorizația de funcționare a clubului, a fost condamnat la patru ani de închisoare pentru abuz în serviciu – mult sub sentința inițială de opt ani și jumătate. Dar verdictul acesta, din păcate, nu șterge durerea, nu vindecă rănile.
În acea noapte, au pierit 64 de persoane, iar numărul răniților a fost de ordinul sutelor. Mulți dintre ei au rămas cu cicatrici fizice și emoționale care le vor aminti toată viața de acea tragedie. Acest incendiu a fost cea mai gravă tragedie din România dintr-un club de noapte și cel mai mare dezastru după accidentul aviatic de la Balotești din 1995.
Sunt multe lucruri pe care le-am învățat atunci. Am învățat că orice eroare, orice pas greșit în sistem, poate costa vieți. Că responsabilitatea față de oameni, față de comunitate, ar trebui să fie pe primul loc, nu interesele sau birocrația. Și am mai învățat că amintirea este o datorie. De aceea, în fiecare an ne adunăm în același loc pentru a comemora sufletele celor plecați, pentru a le aminti și a le onora sacrificiul.
Anul acesta, așa cum facem de fiecare dată, ne vom întâlni din nou. Vom fi acolo, cu candele aprinse și flori, pentru a spune că nu am uitat. Acel loc, acel memorial, este un simbol al durerii, al luptei pentru dreptate și al dorinței de schimbare. Sufletele celor plecați sunt cu noi, iar memoria lor trebuie să rămână vie, să ne amintească mereu că un astfel de sacrificiu nu trebuie să mai fie cerut niciodată.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Alocațiile pentru copii rămân un sprijin esențial pentru milioane de familii din România, iar începutul anului 2026 vine cu informații clare privind calendarul de plată. Autoritățile au stabilit data virării sumelor în funcție de zilele lucrătoare și de sărbătorile legale, astfel încât beneficiarii să știe exact la ce să se aștepte.
În luna ianuarie 2026, alocațiile vor fi virate pe card joi, 8 ianuarie. De regulă, banii intră în conturile bancare în jurul orei 14:00, însă momentul exact poate varia de la o bancă la alta, în funcție de procesarea internă a plăților. Experiența ultimilor ani arată că, pentru majoritatea beneficiarilor care au ales plata pe card, sumele ajung în aceeași zi.
Cuantumul alocațiilor rămâne neschimbat. Copiii cu vârsta de până la doi ani, precum și copiii cu dizabilități cu vârste între 3 și 18 ani, primesc 719 lei lunar. Pentru copiii cu vârste între 2 și 18 ani și pentru tinerii care urmează cursuri liceale sau profesionale, alocația este de 292 de lei pe lună.
În cazul plății prin mandat poștal, alocațiile nu ajung în aceeași zi cu virarea pe card. Distribuția prin Poșta Română începe după data de 8 ianuarie 2026 și se face treptat, în următoarele zile lucrătoare, în funcție de localitate și de programul oficiilor poștale. Nu există o dată fixă de livrare, regula generală fiind că banii sunt distribuiți după ce sumele au fost virate în sistemul bancar.
Chiar dacă pot apărea mici întârzieri, autoritățile dau asigurări că toți beneficiarii își vor primi alocațiile integral.
În ceea ce privește anul 2026, ministrul Muncii, Florin Manole, a declarat că, până în prezent, nu există o decizie oficială privind înghețarea alocațiilor. Acesta a subliniat că susține indexarea alocațiilor cu rata inflației, în contextul creșterii costului vieții și al nivelului ridicat al sărăciei în rândul copiilor din România. Ministrul a precizat că nu are cunoștință despre existența unor hotărâri sau discuții formale în coaliția de guvernare care să vizeze blocarea acestor drepturi începând cu 1 ianuarie 2026.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
La zi
„Lovitură de stat la CCR” – Deputatul USR anunță cerere de demitere a judecătorilor care blochează reforma pensiilor magistraților
Deputatul USR Alexandru Dimitriu anunță că luni va depune la Curtea Constituțională o cerere oficială de încetare a mandatelor celor patru judecători numiți la propunerea PSD: Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu și Mihai Busuioc. Motivul invocat: cei patru au boicotat în mod repetat și intenționat ultimele două ședințe ale CCR (28 și 29 decembrie 2025), împiedicând întrunirea cvorumului necesar adoptării deciziei privind constituționalitatea legii reformei pensiilor de serviciu ale magistraților.
„Mandatul de judecător CCR este activ, nu opțional și nici politic. Legea 47/1992 prevede clar: judecătorii sunt obligați să participe la ședințe, să delibereze și să voteze da sau nu. Absența repetată și deliberată reprezintă o încălcare gravă a obligațiilor de serviciu”, a declarat Dimitriu într-un videoclip postat pe Facebook.
Deputatul USR merge și mai departe, calificând acțiunea celor patru drept „similară cu o lovitură de stat”. El susține că scopul boicotului este blocarea reformei pensiilor speciale ale magistraților, menținerea privilegiilor actuale și protejarea anumitor interese politice și penale ale PSD.
„Au nevoie de o Curte paralizată ca să nu deranjeze corupții și să nu le fie anulate pedepsele. Este o tranzacție clară: pensiile speciale intacte în schimbul protecției politicienilor lor”, a acuzat Dimitriu.
Ce spune legea
Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea CCR prevede la art. 64 obligația judecătorilor de a participa activ la deliberări și de a-și exprima votul (abținerea fiind interzisă). La art. 67 se arată că mandatul încetează în caz de „încălcare gravă a obligațiilor prevăzute la art. 64”. Încetarea mandatului se constată fie de președintele CCR, fie prin decizia plenului, cu votul majorității judecătorilor.
Cererea lui Alexandru Dimitriu urmează să fie înregistrată luni, 30 decembrie 2025, și ar putea genera un nou val de controverse majore în jurul funcționării Curții Constituționale.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
La zi
CCR blochează din nou reforma pensiilor magistraților: Ședința amânată pentru 16 ianuarie din lipsă de cvorum – absenți cei 4 judecători numiți de PSD
Curtea Constituțională a României (CCR) a înregistrat un nou blocaj major în privința legii reformei pensiilor de serviciu ale magistraților. Ședința programată luni, 29 decembrie 2025, nu a putut avea loc din cauza lipsei cvorumului – doar 5 din cei 9 judecători s-au prezentat. Cei patru judecători numiți la propunerea PSD (Gheorghe Stan, Cristian Deliorga, Bogdan Licu și Mihai Busuioc) au lipsit, așa cum au făcut și duminică, 28 decembrie, când au părăsit deliberările după cereri de amânare.
Președinta CCR, Simina Tănăsescu, a declarat că: „Am constatat și astăzi, ca și ieri, că nu a putut fi întrunit cvorumul, dar trebuie precizat că, în ședința care a fost stabilită pentru data de 28 decembrie, plenul a început în formație completă, el s-a diminuat pe parcursul ședinței. Astăzi n-a putut fi întrunit deloc.”
Ea a adăugat că a întrerupt propriul concediu pentru a participa și a respins speculațiile privind un posibil studiu de impact ca motiv de amânare: „Studiul de impact e un document premergător în adoptarea actelor normative, reglementat de legea 24/2000. […] Curtea Constituțională are o constantă jurisprudență, în sensul că studiile de impact nu sunt criteriu pentru analiza constituționalității legilor. […] studiile de impact nu sunt relevante în analiza noastră.”
Următorul termen a fost fixat pentru vineri, 16 ianuarie 2026, ora 10:00 – a treia amânare consecutivă după cele din 10 și 28 decembrie.
Contextul reformei și miza legii
Legea contestată de Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) prevede modificări majore în sistemul pensiilor magistraților (judecători și procurori), asumat de Guvernul condus de Ilie Bolojan:
- Creșterea graduală a vârstei de pensionare până la 65 de ani (cu o perioadă de tranziție de 15 ani, începând din 2026 – câte un an pe an, până în 2042).
- Schimbarea formulei de calcul – pensia va reprezenta 55% din media indemnizațiilor brute din ultimii 5 ani.
- Plafonarea cuantumului la maximum 70% din ultima indemnizație netă (față de actualul sistem care permite pensii apropiate sau chiar egale cu ultimul salariu).
Drepturile deja aflate în plată nu sunt afectate retroactiv, dar noile prevederi ar reduce semnificativ pensiile viitoare.
ICCJ susține că legea discriminează magistrații față de alte categorii cu pensii de serviciu, încalcă independența justiției și standardele CEDO/CJUE. Reforma este legată de jaloane PNRR – România riscă pierderea a sute de milioane de euro dacă nu se implementează la timp.
Blocajul actual (cu absențe repetate) împiedică orice decizie înainte de 1 ianuarie 2026, data preconizată pentru intrarea în vigoare a unor măsuri. Situația a generat reacții puternice din partea guvernamentală și a opiniei publice, fiind văzută ca o tergiversare intenționată. Reforma rămâne în aer, iar decizia CCR ar putea veni abia la jumătatea lunii ianuarie 2026.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Pe ce dată intră alocațiile pe card în luna ianuarie 2026
Călărași: Cum va fi vremea în noaptea de Revelion. Prognoză bună pentru petrecerile în aer liber
REVELION ÎN AER LIBER LA CĂLĂRAȘI. MUZICĂ LIVE, DJ, LASERE ȘI DISTRACȚIE PÂNĂ DUPĂ MIEZUL NOPȚII
Ședința Consiliului Județean Călărași, plină de emoție și bucurie. Zeci de colindători au creat o atmosferă de sărbătoare
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
