La zi
Nouă ani de la Colectiv: Călărășenii comemorează viețile pierdute
În noaptea de 30 octombrie 2015, în clubul Colectiv din București, zeci de tineri și-au pierdut viața în urma unui incendiu devastator. Amintirea acelei nopți rămâne vie, o rană deschisă pentru noi toți. În acea noapte, sistemul s-a dovedit a fi vulnerabil și corupt, iar consecințele au fost tragice.
Au trecut nouă ani de la acel moment care ne-a zguduit pe toți, dar durerea este la fel de intensă pentru familiile și prietenii celor dispăruți. Această tragedie, scrisă cu lacrimi și durere în pomelnicul colectiv, este un capitol al neputinței și al nedreptății, dar și al solidarității. Îmi amintesc cum sute de oameni, mulți din Călărași, s-au adunat pentru a împărtăși suferința celor afectați, pentru a-și exprima compasiunea pentru acele familii care și-au pierdut copiii, nepoții, prietenii în acea noapte de coșmar.
Eram un copil atunci, nici măcar nu împlinisem 20 de ani, și am văzut cum toate posturile de televiziune au devenit o singură voce, una de doliu național. Televizoarele noastre erau roșii de durere, iar în fiecare postare de pe rețelele sociale, fiecare feed, se simțea disperarea unui popor. Atunci am înțeles doar că asistam la o tragedie, dar cu timpul am aflat mai mult – că aceasta nu era doar o întâmplare, ci o consecință a nepăsării și a corupției. Niște oameni au ajuns în cele din urmă după gratii, însă doar parțial. Sistemul de legi pare că protejează uneori mai mult pe cei vinovați decât pe victime și familiile lor.
În acea noapte, Ministerul de Interne a instituit Planul Roșu de intervenție, iar Guvernul a decretat trei zile de doliu național. În urma presiunii populare, a protestelor de stradă, pe 4 noiembrie, Victor Ponta, prim-ministrul de atunci, și-a dat demisia, alături de guvernul său. Primarul Cristian Popescu Piedone, care a semnat autorizația de funcționare a clubului, a fost condamnat la patru ani de închisoare pentru abuz în serviciu – mult sub sentința inițială de opt ani și jumătate. Dar verdictul acesta, din păcate, nu șterge durerea, nu vindecă rănile.
În acea noapte, au pierit 64 de persoane, iar numărul răniților a fost de ordinul sutelor. Mulți dintre ei au rămas cu cicatrici fizice și emoționale care le vor aminti toată viața de acea tragedie. Acest incendiu a fost cea mai gravă tragedie din România dintr-un club de noapte și cel mai mare dezastru după accidentul aviatic de la Balotești din 1995.
Sunt multe lucruri pe care le-am învățat atunci. Am învățat că orice eroare, orice pas greșit în sistem, poate costa vieți. Că responsabilitatea față de oameni, față de comunitate, ar trebui să fie pe primul loc, nu interesele sau birocrația. Și am mai învățat că amintirea este o datorie. De aceea, în fiecare an ne adunăm în același loc pentru a comemora sufletele celor plecați, pentru a le aminti și a le onora sacrificiul.
Anul acesta, așa cum facem de fiecare dată, ne vom întâlni din nou. Vom fi acolo, cu candele aprinse și flori, pentru a spune că nu am uitat. Acel loc, acel memorial, este un simbol al durerii, al luptei pentru dreptate și al dorinței de schimbare. Sufletele celor plecați sunt cu noi, iar memoria lor trebuie să rămână vie, să ne amintească mereu că un astfel de sacrificiu nu trebuie să mai fie cerut niciodată.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Meteo și Mediu
COD GALBEN de ceață în județul Călărași. Vizibilitate redusă sub 200 de metri, izolat sub 50 m
Administrația Națională de Meteorologie a emis avertizare COD GALBEN de ceață pentru mai multe localități din județul Călărași. Fenomenul determină vizibilitate redusă sub 200 de metri, iar izolat sub 50 de metri, cu impact direct asupra traficului rutier.
Avertizarea este valabilă miercuri, 7 ianuarie 2026, în intervalul orar 07:30 – 09:00, și vizează următoarele localități: Călărași, Modelu, Borcea, Dragalina, Roseți, Perișoru, Jegălia, Cuza Vodă, Unirea, Ștefan cel Mare, Ștefan Vodă și Dichiseni.
Autoritățile recomandă șoferilor reducerea vitezei, folosirea luminilor de ceață, păstrarea distanței de siguranță și evitarea manevrelor riscante. Pietonii sunt sfătuiți să traverseze cu atenție sporită, în special în zonele slab iluminate.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
La zi
Controale la Spitalul Județean de Urgență Constanța, după ce peste 70% dintre medici sunt scutiți de gărzi
Ministerul Sănătății a anunțat trimiterea Corpului de Control la Spitalul Județean de Urgență Constanța, în urma informațiilor potrivit cărora, în anumite secții, peste 70% dintre medici nu efectuează gărzi, fiind scutiți pe motive medicale. Situația a fost catalogată de ministrul Alexandru Rogobete drept una anormală și a determinat declanșarea unor verificări ample.
Cazul a devenit public după declarațiile managerului unității sanitare, care a confirmat că, în special în secții precum neurochirurgia, există un număr foarte mare de medici care prezintă documente medicale de scutire de gardă, eliberate de Comisia de Medicină a Muncii. Potrivit conducerii spitalului, medicii nu pot fi obligați să efectueze gărzi atâta timp cât există astfel de avize medicale în vigoare.
Managerul a semnalat însă și situații controversate, în care unii medici, deși scutiți de gărzi pe motiv că nu pot sta mult timp în picioare, desfășoară activități fizice solicitante în afara spitalului sau sunt activi în viața cotidiană fără restricții vizibile. Cele mai multe astfel de cazuri ar fi în rândul medicilor tineri, cu vârste cuprinse între 30 și 50 de ani, în special din specialitățile chirurgicale.
În urma acestor informații, ministrul Sănătății a reacționat public, anunțând atât trimiterea Corpului de Control la Constanța, cât și solicitarea adresată Comisiei de Medicină a Muncii pentru reevaluarea scutirilor de gardă. Alexandru Rogobete a transmis că o proporție de peste 70% de medici scutiți de gărzi depășește orice limită rezonabilă și ridică semne de întrebare privind modul de aplicare a criteriilor medicale.
Totodată, ministrul a subliniat că nu pot fi acceptate situații în care restricțiile medicale să se aplice doar în sistemul public, în timp ce aceeași activitate profesională este desfășurată fără probleme în alte unități sau în mediul privat.
Pe fondul acestui caz, Ministerul Sănătății a anunțat și o reformă a sistemului de gărzi, aflată deja în curs. Noul model prevede introducerea mai multor tipuri de gardă, la domiciliu, de monitorizare și de urgență, precum și plata diferențiată a acestora, în funcție de nivelul de responsabilitate. De asemenea, este analizată posibilitatea organizării gărzilor de 12 ore, ca opțiune, nu ca obligație, în funcție de specificul spitalului și al specialității.
Situația de la Spitalul Județean de Urgență Constanța a intrat în atenția publică și pe fondul unui caz grav, semnalat de familia unui pacient de 33 de ani, internat cu anevrism vertebral. Aceștia au reclamat lipsa unui neurochirurg de gardă și întârzierea transferului către un spital din București. Conducerea unității sanitare a precizat că pacientul a suferit un stop cardiorespirator după internare, a fost resuscitat și internat la ATI, iar transferul nu a fost posibil din cauza lipsei locurilor disponibile în Capitală.
Verificările anunțate de Ministerul Sănătății urmează să stabilească dacă scutirile de gardă sunt justificate și dacă funcționarea spitalului respectă standardele necesare pentru asigurarea continuității actului medical.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Premierul Groenlandei, Jens-Frederik Nielsen, i-a transmis direct lui Donald Trump un mesaj clar: Statele Unite nu pot „pur și simplu să preia Groenlanda doar pentru că așa le place”.
„În contextul în care președintele SUA a reiterat că ia Groenlanda foarte în serios, sprijinul neechivoc al aliaților noștri din NATO este extrem de important”, a scris Nielsen pe Facebook.
El a făcut apel la Administrația americană să revină la un dialog respectuos, prin canalele diplomatice oficiale și pe baza acordurilor existente cu SUA. „Discuțiile trebuie să se poarte cu respect, pentru că statutul Groenlandei este garantat de dreptul internațional și de principiul integrității teritoriale”, a subliniat premierul.
Sprijin masiv din Europa
Marți, principalii lideri europeni au emis o declarație comună fermă: „Groenlanda aparține poporului său”. Documentul subliniază suveranitatea, integritatea teritorială și inviolabilitatea frontierelor.
„Securitatea arctică este o prioritate strategică pentru Europa și pentru securitatea transatlantică. NATO a făcut din Arctica o zonă-cheie, iar aliații europeni își sporesc constant prezența și investițiile pentru a asigura stabilitatea și a descuraja orice amenințare”, au transmis liderii europeni.
Ei au insistat că securitatea regiunii trebuie asigurată colectiv, împreună cu toți aliații NATO, inclusiv Statele Unite, respectând Carta ONU și principiile fundamentale.
Concluzie europeană categorică:
„Regatul Danemarcei – inclusiv Groenlanda – este membru NATO. Groenlanda aparține poporului groenlandez, iar numai Danemarca și Groenlanda decid asupra viitorului lor.”
Context istoric pe scurt
Groenlanda a fost colonie daneză până în 1953, apoi a devenit provincie, a primit autonomie în 1979, iar din 2009 este o entitate autoguvernată în cadrul Regatului Danemarcei.
Atât Copenhaga, cât și Nuuk au respins în mod repetat propunerile lui Trump de a cumpăra insula – bogată în resurse minerale strategice –, iar liderul american nu a exclus nici varianta forței militare. Răspunsul Groenlandei și al Europei rămâne însă unul fără echivoc.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Umbra care te salvează – Misterul „Sindromului celui de-al treilea om”
Semnificația istorică a zilei de 7 ianuarie
Un început de an cu umor, la Călărași. Stand-up comedy pe scena Centrului Județean de Cultură
Ședința Consiliului Județean Călărași, plină de emoție și bucurie. Zeci de colindători au creat o atmosferă de sărbătoare
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
