La zi
Nouă ani de la Colectiv: Călărășenii comemorează viețile pierdute
În noaptea de 30 octombrie 2015, în clubul Colectiv din București, zeci de tineri și-au pierdut viața în urma unui incendiu devastator. Amintirea acelei nopți rămâne vie, o rană deschisă pentru noi toți. În acea noapte, sistemul s-a dovedit a fi vulnerabil și corupt, iar consecințele au fost tragice.
Au trecut nouă ani de la acel moment care ne-a zguduit pe toți, dar durerea este la fel de intensă pentru familiile și prietenii celor dispăruți. Această tragedie, scrisă cu lacrimi și durere în pomelnicul colectiv, este un capitol al neputinței și al nedreptății, dar și al solidarității. Îmi amintesc cum sute de oameni, mulți din Călărași, s-au adunat pentru a împărtăși suferința celor afectați, pentru a-și exprima compasiunea pentru acele familii care și-au pierdut copiii, nepoții, prietenii în acea noapte de coșmar.
Eram un copil atunci, nici măcar nu împlinisem 20 de ani, și am văzut cum toate posturile de televiziune au devenit o singură voce, una de doliu național. Televizoarele noastre erau roșii de durere, iar în fiecare postare de pe rețelele sociale, fiecare feed, se simțea disperarea unui popor. Atunci am înțeles doar că asistam la o tragedie, dar cu timpul am aflat mai mult – că aceasta nu era doar o întâmplare, ci o consecință a nepăsării și a corupției. Niște oameni au ajuns în cele din urmă după gratii, însă doar parțial. Sistemul de legi pare că protejează uneori mai mult pe cei vinovați decât pe victime și familiile lor.
În acea noapte, Ministerul de Interne a instituit Planul Roșu de intervenție, iar Guvernul a decretat trei zile de doliu național. În urma presiunii populare, a protestelor de stradă, pe 4 noiembrie, Victor Ponta, prim-ministrul de atunci, și-a dat demisia, alături de guvernul său. Primarul Cristian Popescu Piedone, care a semnat autorizația de funcționare a clubului, a fost condamnat la patru ani de închisoare pentru abuz în serviciu – mult sub sentința inițială de opt ani și jumătate. Dar verdictul acesta, din păcate, nu șterge durerea, nu vindecă rănile.
În acea noapte, au pierit 64 de persoane, iar numărul răniților a fost de ordinul sutelor. Mulți dintre ei au rămas cu cicatrici fizice și emoționale care le vor aminti toată viața de acea tragedie. Acest incendiu a fost cea mai gravă tragedie din România dintr-un club de noapte și cel mai mare dezastru după accidentul aviatic de la Balotești din 1995.
Sunt multe lucruri pe care le-am învățat atunci. Am învățat că orice eroare, orice pas greșit în sistem, poate costa vieți. Că responsabilitatea față de oameni, față de comunitate, ar trebui să fie pe primul loc, nu interesele sau birocrația. Și am mai învățat că amintirea este o datorie. De aceea, în fiecare an ne adunăm în același loc pentru a comemora sufletele celor plecați, pentru a le aminti și a le onora sacrificiul.
Anul acesta, așa cum facem de fiecare dată, ne vom întâlni din nou. Vom fi acolo, cu candele aprinse și flori, pentru a spune că nu am uitat. Acel loc, acel memorial, este un simbol al durerii, al luptei pentru dreptate și al dorinței de schimbare. Sufletele celor plecați sunt cu noi, iar memoria lor trebuie să rămână vie, să ne amintească mereu că un astfel de sacrificiu nu trebuie să mai fie cerut niciodată.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
La zi
Elevii de la Clubul Vultech Code Kids, prezenți la Hackathonul de la Biblioteca „Nicolae Iorga” din Ploiești
Biblioteca Județeană Călărași a fost reprezentată, astăzi, la Hackathonul organizat la Biblioteca Județeană „Nicolae Iorga” din Ploiești, prin cursanții Clubului Vultech Code Kids – Ion Andrei și Anghel Casian. Cei doi tineri și-au pus la încercare creativitatea și abilitățile de programare în cadrul unei competiții pline de provocări.
Evenimentul se desfășoară sub coordonarea Fundației Progress, fiind parte dintr-un proiect derulat la nivelul Bibliotecii Județene Călărași de Bogdan Ghiță, coordonatorul Clubului Vultech.
De asemenea, la Hackathon participă și reprezentanți ai Bibliotecii Comunale Dorobanțu – doamnele Kiru Tudorița și Ioana Sava –, alături de copiii din clubul Robo Minds Code Kids.
🔹 Organizatorii subliniază că astfel de competiții reprezintă o oportunitate excelentă pentru tineri de a-și dezvolta competențele digitale, spiritul de echipă și pasiunea pentru tehnologie.
🔹 Toți participanții se bucură de o experiență interactivă, în care învățarea se îmbină cu distracția și inovația.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
În dimineața zilei de 18 septembrie 2025, liniștea aparentă a administrației publice din Brașov a fost tulburată de o amplă operațiune a Direcției Naționale Anticorupție. Procurorii anticorupție au efectuat 12 percheziții simultane în județele Brașov și Galați, vizând sediul Companiei de Apă Brașov, Consiliul Județean și mai multe adrese private. Ancheta vizează suspiciuni grave de corupție: dare și luare de mită, precum și trafic de influență.
În centrul investigației se află Liviu Cocoș, directorul general al Companiei de Apă Brașov și prim-vicepreședinte al filialei locale PNL. Alături de el, Șerban Constantin Todorică, vicepreședinte al Consiliului Județean Brașov și secretar general al PNL Brașov, este de asemenea vizat. Potrivit surselor judiciare, rețeaua investigată ar include șase suspecți, printre care un consilier județean, membri ai conducerii companiei și ai administrației locale.
Operațiunea DNA vine pe fondul unor controverse mai vechi legate de remunerațiile exorbitante din cadrul Companiei de Apă Brașov. Fostul director general ar fi beneficiat de un salariu lunar de peste 70.000 de lei brut, iar contractul său includea o clauză de despăgubire de 400.000 de lei în caz de reziliere abuzivă. Aceste cifre au stârnit indignare publică și au alimentat suspiciuni privind gestionarea fondurilor publice.
Ancheta în desfășurare ridică semne de întrebare asupra modului în care funcțiile publice au fost folosite pentru obținerea de foloase necuvenite. DNA investighează dacă întreaga structură administrativă a fost infiltrată de interese politice și economice, într-un mecanism de influență și recompensă care a afectat transparența și integritatea instituțiilor locale.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
La zi
Schema de evaziune fiscală de 67 milioane de lei din transportul alternativ din România, demascată de DNA
Cinci oameni de afaceri au fost reținuți și trimiși în judecată într-un dosar de evaziune fiscală care a generat un prejudiciu de 67.493.417 lei bugetului de stat, în perioada mai 2022 – ianuarie 2025. Aceștia sunt acuzați că au coordonat un sistem complex de societăți comerciale de transport alternativ, prin care au eludat plata taxelor și contribuțiilor fiscale.
Potrivit rechizitoriului întocmit de Direcția Națională Anticorupție (DNA), inculpații au gestionat 14 societăți comerciale care nu au fost înregistrate în evidențele contabile și nu au declarat veniturile impozabile către autoritățile fiscale. În plus, aceștia ar fi evitat încheierea contractelor de muncă, plătind salariile șoferilor „la negru”. Sistemul a implicat peste 1.000 de șoferi colaboratori, atrași de veniturile mai mari obținute fără contribuții legale.
Modul de operare era bine pus la punct: șoferii încheiau contracte de comodat, transferând gratuit autoturismele personale către societățile controlate de inculpați, care obțineau autorizațiile necesare de la Autoritatea Rutieră Română (ARR) și înscrierea pe platformele de ride-sharing. Din sumele încasate de la clienți, platformele rețineau un comision de 25%, iar inculpații opreau între 8 și 12%, restul fiind virat șoferilor. Sumele rămase erau retrase în numerar de la bancomate, în special de inculpații G.N.M. și T.A.C., și folosite pentru achiziționarea de imobile, autoturisme de lux, un restaurant și un service auto.
DNA mai precizează că, pentru a ascunde originea ilicită a banilor, între martie 2023 și octombrie 2024, inculpații G.N.M. și C.A.V. au efectuat operațiuni financiare, inclusiv creditarea unor societăți și achiziții de autoturisme. În plus, inculpații aveau legături cu angajați ai platformelor de ride-sharing, care, contra unor sume de bani (112.000 lei și 7.500 lei), ofereau sprijin pentru înregistrarea șoferilor sau deblocarea conturilor acestora.
În iulie 2024, inculpata C.I.N., angajată a unei platforme, l-a avertizat pe G.N.M. despre o anchetă a DNA, acesta transferând rapid majoritatea șoferilor către firmele controlate de T.A.C. Doi dintre inculpați, angajați ai unei firme de ride-sharing, au încheiat acorduri de recunoaștere a vinovăției pentru luare de mită și favorizarea infractorului, cooperând cu procurorii și oferind detalii esențiale pentru clarificarea cazului. Tribunalul București a dispus pentru unul dintre aceștia o pedeapsă de 2 ani de închisoare cu amânarea executării, iar pentru celălalt o amendă penală de 25.500 lei.
Pentru recuperarea prejudiciului, au fost instituite măsuri asigurătorii asupra bunurilor și sumelor de bani ale inculpaților. Dosarul a fost trimis spre judecare la Tribunalul București, cu propunerea de menținere a acestor măsuri.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Călărași: Bărbat de 35 de ani intoxicat cu alcool metilic la Dragalina. Poliția și localnicii oferă versiuni diferite
Zilele Municipiului Călărași 2025: 430 de ani de la prima atestare documentară
Ședință extraordinară a Consiliului Local Călărași: patru propuneri de acordare a titlului de „Cetățean de onoare”
O fetiță de 4 ani, acroșată de o mașină a Poliției Locale pe o stradă din cartierul Fantoma
VIDEO. Copiii se joacă lângă șine. Parcul Constructorilor, vandalizat și nesigur
